Sunteți pe pagina 1din 52

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICUTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Profesor îndrumător:
Lect. univ. dr. ing. Marius Cătălin GRUIA
Prof. univ. dr. Gheorghe ACHIM

Absolvent:
Florin BARAC
Craiova
2016
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICUTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

COMPORTAREA UNOR
SOIURI DE PIERSIC
ÎN ZONA OLTENIEI

Profesor îndrumător:
Lect. univ. dr. ing. Marius Cătălin GRUIA
Prof. univ. dr. Gheorghe ACHIM

Absolvent:
Florin BARAC
Craiova
2016
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………….………………………. 4
Capitolul I – Importanţa şi rolul culturii piersicului …………………………………………………………. 5
1.1. Rolul alimentar şi terapeutic ……………………………………………………………………………………..……… 5
1.2. Rolul economic ………………………………………………………………………………………………..……………….. 7
1.3. Rolul social ………………………………………………………………………………………………………………………. 9
1.4. Rolul ornamental ……………………………………………………………………………………………………………… 9
Capitolul II – Perspectivele culturii piersicului ……………………………………………...………………… 10
Capitolul III – Caracteristici ale creşterii şi fructificării la piersic …………………..………..…… 13
3.1. Caracteristici ale creşterii …………………………………………………………………………………………..…… 13
3.2. Caracteristici ale fructificării ………………………………………………………………………………………. 15
Capitolul IV – Condiţiile geografice şi ecologice în care s-au desfăşurat cercetările …………….…….… 17
4.1. Factorii geografici ………………………………………………………………………………………………..…..………17
4.2. Factorii climatici ………………………………………………………………………………………………..…………… 18
4.3. Factorii edafici ………………………………………………………………………………………………….…..………… 20
4.4. Factorii biotici ………………………………………………………………………………………………….…..…………. 21
Capitolul V – Scopul şi obiectivele cercetării ……………………………………………………………………. 22
5.1. Scopul cercetării ……………………………………………………………………………………………...……………… 22
5.2. Obiectivele cercetării ……………………………………………………………………………………………..………. 22
Capitolul VI – Materialul biologic şi metodele de cercetare …………………………………………… 23
6.1. Materialul biologic …………………………………………………………………………………...……….….………… 23
6.2. Metodele de cercetare …………………………………………………………………………………….……….……… 23
Capitolul VII – Rezultate şi discuţii …………………………………………………………………..…….………… 25
7.1. Evaluarea caracteristicilor de creştere a soiurilor de piersic …………………………...…….…………25
7.2. Evaluarea caracteristicilor de fructificare a soiurilor de piersic …………………………...…….……27
7.2.1. Evaluarea înfloririi …………………………………………………………………………………………....….……… 28
7.2.2. Evaluarea capacităţii de producţie …………………………………………………….……….……..….……… 29
7.2.3. Evaluarea caracteristicilor morfologice ale fructelor ………………….………………….…….……… 29
7.2.4. Evaluarea maturării fructelor ………………………………………………….………………….……...………… 30
Capitolul VIII – Concluzii şi recomandări ………………………………..……………………..……..…………. 32
8.1. Concluzii …………………………………………………………………………………………………..………….…………. 32
8.2. Recomandări ……………………………………………………………………..………………………..……….………….. 33
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….…………….. 43

4
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

INTRODUCERE

Piersicile sunt fructe care au înregistrat cel mai mare salt calitativ având în vedere
creşterea spectaculoasă a suprafeţelor cultivate, intensivizarea producţiilor la hectar, dar mai
ales gama extraordinară de tipuri de fructe. Piersicile sunt fructe valoroase din punct de
vedere alimentar, cu gust şi aspect comercial atractiv şi se situează în topul preferinţelor
consumatorilor imediat după struguri, portocale şi mere (BUCUREAN Eva, 2008).
Preocupările pentru perfecţionarea producţiei şi calităţii fructelor, constituie o cerinţă a
tuturor timpurilor şi pentru toate ţările. În cazul piersicului şi nectarinului, aceste preocupări,
au cunoscut în ultimele decenii o mare amploare.
Unul dintre cele mai importante mijloace pentru rezolvarea cerinţelor şi dificultăţilor
pomiculturii moderne este sortimentul, respectiv soiurile care stau la dispoziţia cultivatorului
şi a consumatorului.
O problemă importantă apărută în ultimii ani la toate speciile pomicole, a fost
determinată de schimbările climatice.
Cultura pomilor fructiferi a devenit o tradiţie şi principalul mijloc de existenţă al populaţiei
în unele zone. Cultura pomilor constituie o activitate destul de complexă, specifică, care o
diferenţiază marcant de celelalte sectoare ale agriculturii şi aceasta datorită câtorva particularităţi:
- operează cu ,,mijloace de producţie” biologice (pomii) cu o longevitate chiar de zeci de ani;
- perioada între punerea în practică a ,,afacerii” (înfiinţarea plantaţiei) şi obţinerea profitului se
întinde pe ani buni: anticiparea conjuncturilor de piaţă (în situaţia caracterului comercial al plantaţiei)
în perspectivă, cu riscurile de rigoare, trebuie să aibă la bază incidenţa a cât mai mulţi factori;
- antrenarea, în investiţie, a unor însemnate eforturi financiare şi materiale cu
recuperarea pe termen îndelungat.
În principalele ţări producătoare, se remarcă progrese însemnate în direcţia lărgirii
sortimentului, pentru prelungirea consumului de fructe proaspete şi, mai cu seamă, în direcţia
îmbunătăţirii calitative a fructelor, îndeosebi din punct de vedere comercial.
Piersicile fac obiectul unei intense activităţi de export, ele constituind o sursă
importantă de venituri pentru ţările cultivatoare, care livrează cantităţi mari ţărilor din centrul
şi nordul Europei unde cultura piersicului se practică pe suprafeţe foarte restrânse sau nu
reuşeşte din cauza factorilor climatici limitativi.
5
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI ROLUL CULTURII PIERSICULUI

1.1. Rolul alimentar şi terapeutic


Piersicul începe să fructifice economic din anul 3 de la plantare, iar fructele de piersic
obţinute se consumă în stare proaspătă sau se folosesc ca materie primă, pentru procesare, în
vederea obţinerii unui număr mare de produse finite.
Din fructele de piersic se prepară: compot, dulceaţă, nectar, pastă, marmeladă, pulpă
însiropată şi se pretează la congelare şi deshidratare. Fructele proaspete de piersic sunt
valoroase din punct de vedere alimentar şi terapeutic, şi au un gust şi aspect comercial
deosebit de atractiv.
Valoarea alimentară şi terapeutică a piersicilor se observă din compoziţia lor chimică:
82-91% apă; 17-18% substanţă uscată; 5-12% zahăr total; 0,3-1,4% aciditate titrabilă
(exprimată în acid malic); 1,3% proteine; 0,2-0,7% pectine; 0,02-0,4% tanoide; 0,3-0,7 cenuşa;
vitamina C 5-8 mg%; vitamina A 0,30 mg%; vitamina E 0,43% ş.a. (I. F. Radu, 1985).
Piersicile mai conţin de asemenea: celuloză (0,4-0,7%), substanţe minerale (fosfor, fier,
potasiu ş.a.), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina PP)
şi alte substanţe. Piersicile timpurii şi semitimpurii sunt mai bogate în vitamina C şi în elemente
minerale decât cele târzii, dar conţin mai puţine zaharuri. Dintre zaharuri, în piersici, predomină
zaharoza, iar conţinutul de fructoză este practic egal cu cel de glucoză.
Fiind reprezentate prin numeroase soiuri, cu epoci diferite de coacere, piersicile pot fi
consumate în stare proaspătă pe o perioadă de circa trei luni de zile (15 VI - 15 IX).
Cele mai răspândite în plantaţii sunt soiurile de piersici propriu-zise, cu pieliţa
pubescentă (acoperită cu perişori fini), dar se cultivă şi nectarine (piersici glabre, deci fără
perişori pe suprafaţa fructului). Fiecare din aceste două grupe include soiuri cu pulpa galbenă,
care sunt generalizate în cultură şi soiuri cu pulpa albă. Acestea din urmă, având pulpa cu
consistenţa în general slabă şi mai suculentă, sunt mai perisabile şi mai sensibile la transport
decât cele cu pulpa galbenă.
Soiurile extratimpurii şi timpurii de piersici au pulpa aderentă (lipită de sâmbure), iar
la cele cu coacere mijlocie şi târzie, pulpa este, de regulă, semiaderentă sau neaderentă.

6
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Întrucât îşi continuă coacerea şi după cules, piersicile trebuie recoltate mai în pârgă (cu
4-5 zile înainte de maturitatea deplină), adică înainte de a începe să li se înmoaie pulpa, pentru
a rezista mai bine la transport.
Dintre soiurile de piersici pubescente cu coacere extratimpurie şi timpurie, cele mai
valoroase sunt: Springold şi Cardinal; dintre cele cu coacere mijlocie (în august): Kedhan
Jerseyland şi Southland, iar din cele târzii: Elberta şi Flacăra. Dintre soiurile de nectarine, mai
apreciate sunt: Nectared 4, Nectared 6, Silr Lode, Siectarose, Flavortop ş.a.
Soiurile de piersici pentru compot (denumite pavii), pentru industrializare, au pulpa
galbenă şi aderentă la sâmbure (rezistă bine la transport şi se pot recolta mecanizat prin
scuturare cu vibratorul). Având coacerea după 20 august, ele acumulează mult zahăr. În timpul
fierberii, pulpa acestor soiuri îşi menţine consistenţa şi culoarea. Cele mai valoroase soiuri din
această grupă sunt: Vesuvio, Fortuna, Vivian şi cele din seria Babygold.
Piersicile sunt prin excelenţă fructe de masă, dar se folosesc în cantităţi apreciabile şi
pentru prelucrare (compot, suc, dulceaţă, gem, marmeladă, pastă, pistil, nectar, lichior, rachiu).
Totodată, piersicile pot fi congelate. Se mai utilizează la prepararea unor produse de cofetărie
(îngheţată, tartă, piure, sufleu).
În scopuri terapeutice, de la piersic (Persica vulgaris MM.) se folosesc: fructele, florile
şi frunzele.
În China, piersicile au fost considerate, încă din antichitate, drept fructe care determină
o viaţă lungă şi sănătoasă.
Efectul terapeutic vizează mai multe afecţiuni:
- Piersicile sunt recomandate în afecţiunile hepatice, renale, arterioscleroză, obezitate
etc. Cea mai mare parte din fructe se consumă în stare proaspătă, dar pot fi consumate şi sub
formă prelucrată: gemuri, compoturi, sucuri.
- Frunzele au proprietăţi calmante, diuretice, laxative, vermifuge. Sunt folosite la
tratarea cancerelor ulcerale, constipaţiilor, eliminarea viermilor intestinali, în boli renale.
- Florile au proprietăţi calmante, antispastice, diuretice, laxative, vermifuge. Sunt
recomandate în: constipaţie, insomnii, boli renale, tuse convulsivă etc.
Datorită digestibilităţii ridicate a pulpei, piersicile facilitează digestia, uşurând la
maximum travaliul musculaturii aparatului digestiv, recomandându-se persoanelor în vârstă,
debile, dispeptice. Fierte sunt mai bine tolerate de persoanele cu probleme gastrice.
Stimulând secreţia glandelor digestive, piersicile sunt stimulent stomahic. Ele sunt şi
uşor laxative, însă mai accentuat diuretice şi depurative, fiind recomandate în dieta celor cu
litiază urinară, gută, reumatism.

7
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

- În cosmetică piersicile pot constitui şi ele un remediu pentru curăţirea tenului.


- Piersicile sunt energetice, diuretice, uşor laxative, alcalinizante, vermifuge datorită
conţinutului în fier, refac hemoglobina şi de aceea sunt indicate în alimentaţia persoanelor
anemice (copii cu debilitate fizică) şi a acelora care suferă de dispepsii hepatice şi gastrice
(digestie anevoioasă şi dureroasă). Având reacţie alcalină, piersicile, ca şi caisele, constituie
un regulator în digestie, deoarece alimentele principale pe care le consumă omul (pâinea,
carnea, ouăle) au reacţie acidă. Datorită efectului lor alcalinizant, piersicile sunt recomandate
în litiazele urinare. Ele sunt admise diabeticilor. Se mai folosesc în hematurii, gastrită
hiperacidă, ulcer gastroduodenal, colică biliară, constipaţie.
- Datorită însuşirilor gustative deosebite, aspectului şi aromei specifice, precum şi
importanţei lor în nutriţie, piersicile ocupă un loc de frunte printre fructele celorlalte specii de
pomi şi arbuşti fructiferi.
- Însuşirile dietetice superioare ale piersicilor sunt determinate de conţinutul lor în
vitamine, substanţe minerale, celuloză, acizi şi substanţe pectice.
- Piersicile prezintă o deosebită importanţă atât pentru consumul în stare proaspătă, cât
şi ca materie primă pentru diferite prelucrări tehnologice.
În medicina veterinară tradiţională, frunzele şi florile de piersic sunt folosite pentru
tratarea rănilor vechi şi rănilor produse de larve.
Astfel, datorită sărurilor minerale alcalinizante şi a conţinutului mare de apă, nectarinele
sunt indicate în profilaxia bolilor infecţioase acute, hipertensiunea arterială, arterioscleroză, litiază
renală. Sunt recomandate în tratarea anemiilor, fiind bogate în monozaharide, vitamine şi compuşi
de cupru, cobalt, calciu. Sunt recomandate şi pentru bolnavii de ficat şi pentru tratarea obezităţii.
Datorită numărului mare de calorii, hidraţi de carbon, sucroză, fosfor, potasiu şi
vitamina A, fructele de piersic şi nectarin sunt energizante.
Valoarea terapeutică a nectarinelor este asigurată de reacţia uşor alcalină a sucului,care
reglează şi menţine procesul de digestie în limite normale, stimulează refacerea hemoglobinei
şi a celulelor roşii, corectează unele carenţe de nutriţie.
1.2. Rolul economic
Piersicul ocupă locul trei după măr şi prun în ceea ce priveşte importanţa economică dată
de calitatea şi cantitatea fructelor. Piersicul este o specie pomicolă valoroasă, care se remarcă
prin precocitate în rodire, potenţial mare de producţie şi calitate superioară a fructelor.
Sub raportul valorii economice, piersicul deţine pe plan mondial locul al doilea (după măr)
între speciile pomicole cu frunze căzătoare.

8
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Având vigoare redusă, el se pretează foarte bine pentru sistemele moderne de cultură (intensiv,
superintensiv). În ceea ce priveşte rentabilitatea, cultura piersicului ocupă unul din primele locuri în
pomicultură. Pe plan mondial s-a extins cultura piersicului propriu-zis, a nectarinelor şi a paviilor.
Se constată o creştere a culturii de piersic şi nectarine a căror recoltă a crescut în ultimii 5
ani cu 21,2%. Pe plan mondial, Asia, datorită Chinei, este pe primul loc în cultura piersicului şi a
nectarinelor urmat de: Europa şi America de Nord (www.faostat.org).
Ţări importante care cultivă piersicul sunt: China, Italia, Spania, S.U.A., Grecia.
Exporturile mondiale de piersic şi nectarin au cunoscut o creştere constantă de la un an
la altul în deceniul anterior, fapt arătat şi în statisticile globale ale FAO cu privire la exportul
piersicilor şi nectarinelor.
Beneficiind de o mare plasticitate ecologică, piersicul şi nectarinul se întâlnesc
pretutindeni, acolo, unde căldura, gerul, îngheţurile târzii de primăvară nu sunt factori
limitativi. Datorită plasticităţii sale ecologice piersicul se cultivă astăzi pe majoritatea
continentelor însoţind aproape pretutindeni cultura viţei de vie.
În România, populaţiile locale de piersic plantate în grădinile familiare valorifică mai
bine solurile subţiri din zona colinară, iar soiurile din sortimentul actual răspund economic şi
pe solurile nisipoase uscate (în regim irigat) din stânga Jiului şi nu numai. Cu un sortiment
nou şi valoros, adecvat condiţiilor ecologice, piersicul şi nectarinul pot asigura un consum
proaspăt de fructe, o perioadă de 2 luni şi jumătate.
Prin introducerea în cultură a paviilor s-a creat oportunitatea asigurării cu materie
primă a fabricilor de prelucrare a fructelor, pentru obţinerea unor produse finite, care pot
asigura o dietă armonioasă. În ultimele decenii, gustul consumatorilor pentru piersici şi
nectarine s-a modelat, în funcţie de calitatea fructelor soiurilor, care au alcătuit sortimentul.
Importanţa economică a culturii piersicului. Piersicul este a treia specie pomicolă,
după măr şi prun, ca importanţă economică şi perspective de cultivare în România. Importanţa
culturii rezultă, în primul rând, din valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor.
Ţara noastră se situează aproape de limita nordică de cultivare eficientă a piersicului
şi, ca atare, fructele sale pot fi livrate la export în ţările din nordul Europei.
Piersicul prezintă şi alte avantaje care motivează extinderea sa. Este o specie precoce,
fără periodicitate de rodire şi dă producţii mari la ha (20-30 tone).
Deşi este o specie iubitoare de căldură, are rezistenţă mai bună decât caisul şi migdalul
la temperaturi scăzute iarna şi primăvara. Cu o experienţă de peste trei decenii în cultura
piersicului, la staţiunea Tâmbureşti-Dolj, se poate afirma că din 10 ani piersicul poate pierde

9
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

rodul total într-un an şi parţial în altul, în timp ce caisul şi migdalul, în acelaşi mediu ecologic,
pierd rodul total în doi ani şi parţial în patru din zece ani.
1.3. Rolul social
Zonarea în funcţie de condiţiile socio-economice se referă îndeosebi la modul în care
bazinele pomicole tradiţionale s-au format de-a lungul timpului, ca urmare a activităţilor
umane. Cultura pomilor fructiferi a devenit o tradiţie şi principalul mijloc de existenţă al
populaţiei din anumite zone. Cultura pomilor constituie o activitate destul de complexă,
specifică, care o diferenţiază marcant de celelalte sectoare ale agriculturii şi aceasta datorită
câtorva particularităţi:
- operează cu ,,mijloace de producţie" biologice (pomii fructiferi) cu o longevitate
chiar de zeci de ani;
- creează locuri de muncă prin înfiinţarea plantaţiilor de piersic, întreţinerea livezii şi
prelucrarea fructelor pe perioada exploatării livezii;
1.4. Rolul ornamental
Soiurile de piersic se cultivă în grădinile familiale din multe ţări pentru consumul în
stare proaspătă dar şi în scop ornamental. Piersicul face parte din Familia Rosaceae, iar
înflorirea este momentul când piersicul este îmbrăcat într-o culoare roză deosebit de frumoasă.
Figura nr. 1.1.
Înflorirea piersicului

Bogăţia în fructe şi varietatea culorilor fructelor de piersic şi nectarin provenind de la


diferitele soiuri cultivate din sortimentul actual îi conferă piersicului un rol ornamental în
cadrul unei grădini familiale şi de aceea trebuie să insistăm şi să milităm pentru cultivarea
acestuia în arealele unde cultivarea piersicului nu este restrânsă de factori limitativi
geografici, ecologici, culturali sau edafici.
Un rol decorativ deosebit îl au soiurile de tip dwarf atât prin varietatea culorilor
florilor şi modul (tipul) de fructificare compact.
10
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL II

PERSPECTIVELE CULTURII PIERSICULUI

Piersicile sunt unele din cele mai apreciate fructe din lume, clasându-se pe locul al
treilea după mere şi citrice, iar pe piaţa fructelor se vând cu preţuri de până la 3,5 dolari SUA
(Japonia – http://www.revista-ferma.ro/).
Piersicile şi nectarinele sunt cultivate în peste 70 de ţări de pe toate continentele.
În ultima perioadă de timp producţia mondială a crescut simţitor de mult (21,2%).
Primii patru producători sunt: China, Italia, Spania şi SUA, care deţin peste 60% din totalul
suprafeţelor cultivate şi circa 70% din producţia globală de piersici şi nectarine (Tabelul 2.1.).
Tabelul nr. 2.1.
Producţia de piersici şi nectarine în 13 ţări în perioada 2006-2012
(milioane tone)
Nr. Anul 2006 2007 2008 2009 2010 Media 2011 2012 Media Media
crt. 2006-2010 2011-2012 2006-2012
Ţara
1 China 8,24 9,08 9,56 10,17 10,71 9,55 11,50 12,00 11,75 10,65
2 Italia 1,66 1,63 1,58 1,69 1,59 1,63 1,63 1,33 1,48 1,55
3 Spania 1,24 1,22 1,24 1,19 1,13 1,20 1,33 0,74 1,03 1,11
4 SUA 1,13 1,27 1,30 1,19 1,04 1,19 1,20 1,05 1,12 1,15
5 Grecia 0,76 0,86 0,73 0,74 0,63 0,74 0,69 0,76 0,72 0,73
6 Turcia 0,55 0,53 0,55 0,54 0,53 0,54 0,54 0,74 0,64 0,59
7 Iran 0,37 0,42 0,57 0,49 0,50 0,47 0,47 0,50 0,48 0,47
8 Franţa 0,38 0,35 0,29 0,34 0,31 0,33 0,30 0,27 0,28 0,30
9 Argentina 0,26 0,27 0,30 0,29 0,31 0,28 0,38 0,29 0,33 0,30
10 India 0,19 0,21 0,22 0,23 0,28 0,23 0,24 0,25 0,24 0,23
11 Algeria 0,11 0,07 0,11 0,14 0,17 0,12 0,18 0,17 0,17 0,14
12 Australia 0,13 0,13 0,12 0,11 0,11 0,12 0,10 0,11 0,10 0,11
13 Tunisia 0,11 0,10 0,11 0,11 0,12 0,11 0,12 0,12 0,12 0,11
Total 13 ţări 15,13 - - - 17,43 16,51 - 18,33 18,46 17,44
(http://www.faostat.org/ )
China este liderul mondial în producerea piersicilor şi nectarinelor (10,5 milioane t-
46% din producţia globală), fiind urmată de: Italia, Spania şi SUA.
Unele ţări îşi menţin iar altele îşi măresc producţia. Acest fapt arată intensificarea
specializării mai ales printre statele membre ale Uniunii Europene.
Italia şi Spania sunt producătorii europeni care îşi măresc constant suprafeţele cu
plantaţii de piersic şi nectarine.

11
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

La nivel mondial, circa 55% din producţia de piersici şi nectarine este destinată
industrializării şi 45% este consumată în stare proaspătă (http://www.acsa.sud.md/).
Pentru ţara noastră cultura piersicului a avut şi are o deosebită însemnătate economică
datorită faptului că această specie bine adaptată condiţiilor climatice de la noi, ocupă o
pondere importantă în pomicultura României (http://www.revista-ferma.ro/).
Piersicul întruneşte o serie de particularităţi biologice şi agronomice importante: precocitate,
lipsa periodicităţii de rodire, producţii mari şi constante în condiţii pedoclimatice favorabile.
Piersicul valorifică în mod rentabil şi terenurile nisipoase, mai ales când i se aplică o agrotehnică
diferenţiată în ceea ce priveşte metoda de plantare şi de lucrare a solului (Ivaşcu Antonia, 2002).
Tabelul nr. 2.2.
Producţia de fructe de piersici şi nectarine în România
(mii tone)
Media anilor Media anilor Media anilor
Specificare 2012 2013 2014
2001-2005 2006-2011 2012-2015
Piersici şi nectarine 19,4 16,9 17,6 19,1 24,7 20,47
Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro/tags/anuarul-statistic-al-romaniei - Anuarul Statistic al României

Din datele tabelului 2.2. se observă că producţia de piersici şi nectarine din perioada
2001-2005, de 19,4 mii tone este mai mare decât cea din perioada 2006-2011, de 16,9 mii
tone. Astfel producţia de piersici şi nectarine a fost în scădere în perioada 2006-2011 după
care a crescut progresiv din 2012 până în 2014 ajungând la o medie a celor trei ani de 20,47
mii tone (21,1% faţă de 2006-2011).
Cea mai mare producţie din perioada 2012-2014 a fost de 24,7 mii tone în anul 2014
(Anuarul Statistic al României - 2015).
În viitor, această specie va avea o perspectivă pozitivă având în vedere creşterea
producţiei cu 21,1% şi adaptabilitatea speciei la noile schimbări climatice pe care le parcurge
întreaga planetă.
Sortimentul actual de soiuri s-a diminuat datorită legislaţiei actuale care a stabilit taxe
pentru menţinerea în Catalogul Oficial al Soiurilor cu drept de multiplicare din categorii
biologice superioare.
Câteva soiuri valoroase de piersic, nectarin şi pavii menţinute în Catalogul Oficial al
soiurilor cu drept de multiplicare din categorii biologice superioare:
– cu maturare timpurie (luna iunie):
Springcrest. Soi american, rustic şi foarte productiv, pomul are vigoare mare. Fructul
are 65-70 g, este sferic, are pieliţa galben portocalie acoperită cu roşu carmin pe aproape toată
suprafaţa, pulpa galbenă, fără infiltraţii, suculentă, cu gust plăcut şi aderentă la sâmbure.
12
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

– cu maturare semi-timpurie (luna iulie):


Congres. Pom de vigoare mijlocie, are rezistenţă bună la ger, secetă şi la atacul principalelor
boli, rodeşte pe ramuri mixte. Fructul are150-230 g, este sferic, turtit lateral, pieliţa alb crem acoperit
cu roşu carmin, iar pulpa este albă cu infiltraţii roşii şi sâmburele neaderent.
Raluca. Pom de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri mijlocii mixte. Fruct de 100-110
g, sferic, uşor asimetric, are pieliţa galben verzui acoperit cu roşu grena pe 3/4 din suprafaţă,
pulpa este galben-portocalie cu sâmburele neaderent. Este precoce şi productiv.
– cu maturare semi-târzie (luna august):
Triumf. Pom de vigoare mijlocie. Fruct de 200-250 g, sferic, turtit lateral şi brazda
ventrală largă, galben auriu acoperită cu roşu intens, iar pulpa este galben-portocalie cu
infiltraţii de roşu, dulce acidulată, cu sâmbure neaderent. Are rezistenţă bună la ger, secetă şi
la atacul principalelor boli (băşicarea frunzelor, făinare).
Victoria. Pom de vigoare mijlocie, rezistenţă bună la ger şi la atacul principalelor boli,
rezistenţă a fructelor la manipulare şi transport. Fruct de 200-250 g, sferic, galben deschis
acoperit cu roşu sângeriu pe 3/4 din suprafaţă, pulpa galben intens cu sâmbure neaderent.
– cu maturare târzie (începutul lunii septembrie):
Flacăra. Pom de vigoare mare, necesita rărire si tăieri în verde. Fruct de 270-350 g,
ovoid, are pieliţa galben-portocalie acoperită cu roşu închis pe 1/3 din suprafaţă, pulpa
galben-portocalie, fermă şi suculentă, neaderentă la sâmbure. Soiul este foarte productiv.
Soiuri de nectarin:
– cu maturare timpurie (luna iunie):
Cora. Pom de vigoare mare, rodeşte pe ramuri mixte, mijlocii şi lungi. Fruct de 70-80 g,
sferic, uşor asimetric, are pieliţa de culoare galbenă acoperită cu roşu grena pe 3/4 din suprafaţă, cu
pulpa de culoare galbenă şi sâmburele aderent. Intră pe rod în anul 3, productiv, necesită rărirea
fructelor.
Costin. Pom de vigoare mijlocie, are port erect, Fruct de 80-95 g, oval, cu mucron în
zona pistilară, are pieliţa de culoare galbenă acoperită cu roşu grena pe 2/3 din suprafaţă, cu
pulpa de culoare galbenă şi sâmburele semiaderent. Soi precoce şi productiv, necesită
tratamente pentru atacul agenţilor patogeni.
– cu maturare mijlocie (luna iulie)
Liana. Pom de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri mixte, mijlocii şi lungi. Fruct de
55-60 g, larg aplatizat, tip "sandwich", asimetric, cu pulpa de culoare albă, iar pieliţa este alb-
crem acoperit cu roşu carmin,aromată, cu sâmburele semiaderent. Autofertil, precoce şi
productiv, necesită irigare, destinaţie mixtă.

13
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Romamer 2. Pom de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri mijlocii. Fruct de 85-120 g,


oblong, uşor turtit lateral, cu pieliţa galbenă acoperită cu roşu intens pe toată suprafaţa, pulpa
este galbenă, fără infiltraţii, suculentă cu gust plăcut, echilibrat şi sâmburele aderent. Intră pe
rod în anul 3, productiv, necesită rărirea fructelor, numai pentru consum în stare proaspătă.
Marina. Pom de vigoare mare, rodeşte pe ramuri mixte şi mijlocii. Fruct de 80-100 g,
larg aplatizat cu pulpa de culoare galben-portocalie şi pieliţa portocalie. Soi mediu rezistent
faţă de principalele boli, necesită rărirea fructelor şi irigare.
- cu maturare târzie (luna august)
Melania. Pom tip "dwarf", cu port erect. Fruct de 90-110 g, ovoidal cu vârful plat, cu
pieliţa galben oranj acoperit cu roşu grena pe toată suprafaţa, pulpa de culoare galben-
portocalie, iar sâmburele este neaderent. Intră pe rod în anul 2, producţie constantă, necesită
rărirea fructelor.
Pavii şi soiuri pentru industrie:
Catherine sel. I. Pom de vigoare mare, are formaţiuni de rod mixte. Fruct sferic de 80-
110 g, cu vârful adâncit, pieliţa este galben verzuie acoperit cu portocaliu şi pete roşii, pulpa
galben-portocalie, sâmburele este aderent. Autofertil, tolerant la băşicarea frunzelor şi făinare,
intră pe rod din anul 3.
Filip. Pom de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri mixte. Fruct aplatizat tip "sandwich"
de 55-70 g, cu pieliţa galben verzuie acoperit cu roşu închis, pulpa albă şi sâmburele este
neaderent. Intră pe rod din anul 2, producţie constantă, gust foarte bun al fructelor.

14
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL III

CARACTERISTICI ALE CREŞTERII ŞI FRUCTIFICĂRII LA PIERSIC

3.1. Caracteristici ale creşterii


Piersicul, comparativ cu celelalte sâmburoase are câteva particularităţi de creştere.
Soiurile prezintă o mare variabilitate a creşterii.
În primii 2-3 ani după plantare, până la formarea coroanei şi intrarea pe rod, plantele
cresc rapid, după care intensitatea de creştere se reduce până la intrarea plantei în declin.
În funcţie de vigoare, soiurile se pot clasifica astfel:
- soiuri cu vigoare mare (Cardinal, Southland etc.);
- soiuri cu vigoare medie (Elberto, Dixired etc.);
- soiuri cu vigoare redusă (Springtime, Redhaven etc.) (Ivaşcu Antonia – 2002).
Trebuie amintită şi grupa soiurilor Dwarf, cu vigoare foarte redusă (Puiu, Paul, Dan,
Cecilia, Liviu, Crăiţa etc.).
Datorită mutaţiilor sau a hibridărilor, la piersic pot să apară diferite tipuri de creşteri
a plantelor şi anume (Monet – 1983):
- cu portul standard;
- cu portul piramidal (erect);
- cu portul columnar;
- cu portul plângător;
- cu portul compact (dwarf).
La piersic lungimea lăstarilor este cuprinsă între 10-70 cm. Lăstarii cu lungimea de
30-70 cm formează „ramuri mixte” care se încarcă cu grupuri de muguri a câte 1-3 floriferi la
1 vegetativ, rareori se întâlnesc muguri solitari. Repartizarea grupurilor de muguri pe ramură
este caracteristică de soi.
Pomii de piersic supraîncărcaţi cu fructe sau aflaţi în declin prezintă ramuri fructifere
de tip buchete de mai sau ramuri şifon.
Apariţia lăstarilor anticipaţi pe lăstarii crescuţi puternic este frecventă la piersic şi are
avantajul că aceştia pot fi folosiţi ca ramuri de rod.

15
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Dinamica procesului de creştere în cadru ciclului anual (începutul, durata diferitelor


fenofaze) sunt specifice fiecărui soi şi variază în funcţie de tehnologia aplicată şi condiţiile
ecologice.
Piersicul porneşte în vegetaţie primăvara timpuriu deoarece este specie cu repaus
biologic scurt.
Din cauza oscilaţiilor mari de temperatură din iarnă sau a temperaturilor absolute
foarte scazute, acesta poate suferi pierderi ale organelor fructifere şi chiar a unor organe
vegetative.
Sistemul radicular la pomii cultivaţi pe rădăcini proprii este diferit, iar la pomii altoiţi
este dependent de portaltoi. Proiectarea rădăcinilor pe orizontală depăşeşte de 1,7-2,0 ori raza, iar
majoritatea acestora sunt situate la adâncimea de 20-40 cm (77-82%) (Negrescu – 1982, citat de
Ivaşcu – 2002).
Rădăcinile piersicului prezintă două maxime de creştere: primăvara (mai-iunie) şi
toamna (octombrie-noiembrie). La temperatura de 20C în sol, creşterea rădăcinilor încetează.
Moartea rădăcinilor în sol are loc la temperaturi de (-100C) – (-110C).
Durata de viaţă a piersicului este mai mică decât a prunului, caisului etc.
În condiţiile din România, după 16-18 ani intră în declin şi chiar dispare.
Potenţialul normal de creştere şi fructificare este dependent de soi, portaltoi şi
tehnologia de cultură (tăieri, fertilizări, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor etc.).

3.2. Caracteristici ale fructificării


În condiţii optime de fructificare, piersicul, rodeşte foarte mult.
Odată cu încetarea creşterii lăstarilor, la sfârşitul lunii iulie a anului precedent, la
soiurile de piersic se produce începutul formării organelor de reproducere.
Inducţia florală este urmată de morfogeneza florală. Celulele grăunciorilor de polen
s-au observat în antere la sfârşitul lunii octombrie. Ovarul îşi face apariţia la începutul lunii
ianuarie (Monet – 1983). Rezistenţa mugurilor florali peste iarnă este diferită în funcţie de
zona în care este cultivat piersicul. În zona temperată rezistenţa mugurilor florali este ridicată
(-200C) şi scade odată cu evoluţia organelor florale (temperaturi de -2 0C; -40C pot distruge
florile la deschiderea acestora) (Ivaşcu Antonia – 2002).
În zonele călduroase apare nevoia plantelor de temperaturi scăzute – „necesar de
frig”. Acest fenomen se manifestă prin căderea mugurilor floriferi în iernile călduroase (ex.
California – SUA, Australia, Africa de Nord etc.).
Formaţiunea de rod principală, la piersic, este ramura mixtă (30-70 cm) urmată de
ramura şifon (salbă) şi buchetul de mai.
16
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Pentru asigurarea unui număr cât mai mare de ramuri mixte, în vederea unei fructificări
normale şi echilibrate, plantelor trebuie să li se asigure condiţii tehnologice optime de creştere şi
dezvoltare.
Repausul vegetativ la piersic este scurt şi de aceea porneşte în vegetaţie mai
devreme.
Majoritatea soiurilor de piersic sunt autofertile. Din această cauză periodicitatea de
rodire nu există. Cu toate acestea, în anii cu temperaturi scăzute în timpul înfloritului,
producţia este afectată.
Pragul biologic la piersic este considerat de 6,50C. Înfloritul se produce când temperatura
medie a anului este mai mare de 100C. Înfloritul se produce diferit între soiuri, dar şi între zone de
cultură.
Soiurile de piersic înfloresc în prima decadă a lunii aprilie, iar durata medie de
înflorire a unui soi este 9-12 zile (Cepoiu – 2006).
Maturarea fructelor la soiurile cultivate în ţara noastră are loc din prima decadă a
lunii iunie până în decada I a lunii octombrie (Superbă de toamnă etc.).
Piersicul intră timpuriu pe rod (anul 2-3 după plantare).
Producţia de fructe la piersic este influenţată de mai mulţi factori şi poate fi de la 15 t/ha
la 35 t/ha în zonele favorabile din Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, unde cultura este rentabilă
economic.
Fructele de piersic se pretează la o gamă foarte variată de utilizare, datorită mărimii
şi greutăţii diferite (de la 60-70 g la 400-450 g), culori diferite ale pulpei (albă, galbenă),
pieliţă cu perişori sau glabră (piersici propriu-zise, pavii, nectarine, brugnone, piersici plate).
Acestă diversitate, adaptabilitate şi calitate a fructelor de piersic a determinat
utilizarea lor din ce în ce mai mult în comerţul mondial.

17
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL IV

CONDIŢIILE GEOGRAFICE ŞI ECOLOGICE


ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE

4.1. Factorii geografici


Localizare geografică. Staţiunea Didactică Experimentală Banu Mărăcine este amplasată
în extremitatea sudică a Podişului Getic, între coordonatele 44°19' latitudine nordică şi 23°48'
longitudine estică, la o distanţă de circa 6 km de municipiul Craiova şi la o altitudine medie faţă
de nivelul mării cuprinsă între 176-190 m. Face parte din zona Dealurile Craiovei.
Relieful. Plantaţia didactică Banu Mărăcine aparţine de Staţiunea Didactică Experimentală
Banu Mărăcine. Plantaţiile pomicole ocupă terenurile relativ plane din cadrul platoului central al
Câmpiei Olteniei sau terenurile colinare dintre Jiu şi Teslui.
Colinele Amaradiei (dintre Jiu şi Teslui), apar sub forma unor interfluvii prelungi, cu
altitudini tot mai mici spre sud, până în vecinătatea Craiovei, unde trec la nivelul Câmpiei
Romanaţiului.
Văile de separaţie a acestor interfluvii colinare, cu profiluri asimetrice, prezintă
versanţi înclinaţi de la moderat la puternic (6-32 %), afectaţi de procese active de eroziune.
Versanţii cu expoziţie dominant estică şi sud estică, beneficiază de condiţii de microclimat
favorabile cultivării soiurilor de piersic.
Geologia şi litologia
Acumularea eoliană, eroziunea şi acumularea fluvială constituie cele trei procese
principale ale acţiunii de modelare, care au dus la actuala înfăţişare morfologică a Câmpului
Leu-Rotunda şi a zonei limitrofe Podişului Getic.
Slaba acţiune neotectonică, ce s-a manifestat în această regiune, a determinat o
vălurire pe direcţia nord - sud.
Roca mamă pe care s-au format solurile din perimetrul studiat, aşa cum a reieşit
anterior, este de vârsta cuaternară şi levantină, fiind reprezentate prin nisipuri lutoase, luturi şi
uneori luturi slab carbonatice.
Solurile de pe terase s-au format pe coluvii şi aluvii ce au o textură nisipoasă cu
amestec de nisipuri grosiere. Solurile din cadrul văilor s-au format pe materiale coluviale cu
18
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

textură mai uşoară, în timp ce solurile din zonele de câmpie (mai joase) au evoluat pe luturi,
în unele cazuri de culoare roşcată. În depresiuni şi microdepresiuni luturile conţin un procent
ridicat de particule fine, din această cauză devin impermeabile, ceea ce declanşează frecvent
fenomene de pseudogleizare şi lăcoviştire. În partea estică a teritoriului, materialul parental
este alcătuit din luturile grele, argiloase, determinând formarea unor soluri impermeabile, cu
orizont B compact şi argilos.
Hidrologia şi hidrografia
Din punct de vedere hidrografic arealul pomicol al SDE Banu Mărăcine este amplasat
în bazinul Jiului. Reţeaua hidrografică a acestui bazin este diversificată şi prezintă o densitate
de 0,40 km/km2.
Teritoriul are o reţea hidrografică redusă, lipsită de ape curgătoare permanente.
În general, datorită pantei şi structurii solului, este asigurat un bun drenaj. Totuşi,
există posibilitatea stagnării apei în straturile superioare ale profilului solului de pe platou,
ceea ce determină apariţia la baza versanţilor a unor slabe izvoare de coastă.
Studiile efectuate în perimetrul analizat au scos în evidenţă că pânza de apă freatică se
situează la adâncimi mari, respectiv 20-25 m pe platouri şi 10-15 m pe firul văilor.
4.2. Factorii climatici
Regimul termic. Climatul zonei este de tip temperat continental cu minime influenţe
mediteraneene.
În perioada de studiu, 2013-2015, iernile sunt caracterizate de temperaturi uşor
scăzute, cuprinse între tmin=1,170C în luna decembrie şi tmax=11,320C în luna noiembrie.
Verile sunt caracterizate de temperaturi medii ale lunii celei mai calde (august) cuprinse între
tmin=16,930C şi tmax=30,420C.
În perioada de studiu, 2013-2015, se remarcă:
- oscilaţii ale mediei anuale a temperaturilor de la o tmin=7,530C în anul 2013, la
tmin=7,110C în anul 2014 şi tmin=7,250C în 2015, cu o medie a temperaturilor minime pentru
cei 3 ani de studiu 2013-2015 tmin=7,290C.
- oscilaţii ale mediei anuale a temperaturilor de la o tmax=18,55 0C în anul 2013, la
tmax=16,750C în anul 2014 şi tmax=18,200C în anul 2015, cu o medie a temperaturilor
maxime pentru cei 3 ani de studiu 2013-2015 tmax=17,830C.
Referitor la incidenţa temperaturilor minime şi maxime absolute în perioada celor 3
ani de studiu, 2013-2015, acestea au fost următoarele:
- tminimă absolută 2013 = -3,600C (în luna ianuarie 2013)
- tmaximă absolută 2013 = 31,480C (în luna august 2013)

19
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

- tminimă absolută 2014 = -2,450C (în luna ianuarie 2014)


- tmaximă absolută 2014 = 29,510C (în luna august 2014)
- tminimă absolută 2015 = -3,290C (în ianuarie 2015)
- tmaximă absolută 2015 = 32,090C (în luna iulie 2015)
Din analiza datelor referitoare la incidenţa temperaturilor minime se observă că
temperaturile minime din cei 3 ani de studiu sunt de obicei în lunile ianuarie ale celor 3 ani de
studiu, iar temperaturile maxime corespund cu lunile iulie-august, cele mai călduroase luni în
fiecare dintre cei 3 ani de studiu (Tabelul 4.3.).
Tabelul 4.3.
Temperaturile medii lunare şi anuale
2013-2015
LUNA VALOAREA LUNARĂ MEDIE A TEMPERATURILOR (0C)
MEDIA ANUALĂ A
TEMPERATURILOR
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (0C)
ANUL

2013 -0,6 4,6 6,7 17,99 25,495 28,625 31,25 32,66 22,73 15,2 10 6,385 16,75
2014 -0,5 1,16 11,66 15,76 21,44 26,43 30,22 30,72 23,96 15,41 6,63 1,385 15,35
2015 -0,79 -0,28 7,14 14,06 24,25 27,8 33,8 32,41 26,76 14,33 10,5 4,56 7,25
Media lunară a
temperaturilor extreme în
-1,36 5,67 8,49 15,93 23,72 27,61 31,75 31,93 24,48 14,98 9,0 4,10 13,11
perioada anilor
2013-2015

Tabelul 4.4.
Temperaturile maxime şi minime lunare
(2013-2015)
Elementul Valoarea lunară a temperaturilor (0C)
Anul
climatic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Maxima 2013 6,00 8,8 12,06 22,06 26,67 28,13 30,16 31,48 24,13 17,54 12,03 3,57
absolută a 2014 3,77 6,53 15,40 17,06 21,80 25,90 28,19 29,51 23,40 16,80 7,70 5,03
temperaturii 2015 5,22 5,64 11,32 18,16 24,35 27,36 32,09 30,29 25,23 15,22 14,23 9,37
Minima 2013 -3,60 0,20 0,67 6,96 12,16 14,56 16,25 17,16 10,73 6,7 4,0 4,60
absolută a 2014 -2,45 -2,10 3,96 7,23 10,54 13,93 16,22 16,22 12,46 7,41 3,13 -1,13
temperaturii 2015 -3,29 -2,78 1,64 5,06 12,25 14,30 17,80 17,41 14,26 6,83 3,50 0,06

Regimul precipitaţiilor
În perioada de studiu se remarcă de la început o abatere de la media multianuală a
precipitaţiilor pentru anul 2014 (1014,6 mm), ceilalţi doi ani de studiu având 633,3 mm
(2013), respectiv 637,1 (2014). Chiar şi în condiţiile unui exces al precipitaţiilor în anul 2014,
la o privire mai atentă asupra distribuţiei lunare a acestor precipitaţii observăm repartiţia cu
precădere în 3 din cele 12 luni ale anului 2014 astfel: în lunile mai-iunie şi decembrie, care, în
ciuda unor precipitaţii reduse înregistrate în lunile februarie, august şi noiembrie, au situat
anul 2014 pe locul I în cei 3 ani de studiu, urmat, la mare distanţă, de ceilalţi doi ani de studiu
astfel: pe locul 2 anul 2013, respectiv anul 2015 pe locul 3, ultimii doi ani, 2013 şi 2015,
având un regim al precipitaţiilor mult mai apropiat de regimul multianual al precipitaţiilor din
zona Banu Mărăcine, dar care se deosebesc însă între ei prin repartiţia acestor precipitaţii pe
luni (Tabelul 4.5.).
20
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Tabelul 4.5.
Suma precipitaţiilor lunare şi anuale 2013-2015
Valoarea lunară a precipitaţiilor (mm) Suma anuală
Elementul a
Anul
climatic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII precipitaţiilor
(mm)
2013 32,4 61,4 66,3 56,1 31,6 123,9 48,8 36,8 47,6 82,6 45,6 0,2 633,3
Suma
2014 79,4 7,7 96,8 96,3 128,7 140,2 65 28,8 152,3 51,3 27,5 140,6 1014,6
precipitaţiilor
2015 26,4 21,8 61,5 23,6 82,6 62,6 13,5 46,5 138,1 66,4 93,6 0,5 637,1

Media 46,06 30,30 74,86 58,66 80,96 108,90 42,43 37,36 112,66 66,76 55,56 47,10 761,61

Graficul 4.1.

4.3. Factorii edafici


Solul reprezintă o componentă principală a biotopului, care prin intermediul
factorilor ecologici specifici (temperatura solului ş.a.) şi al determinanţilor pedologici
(conţinut în humus, textură, porozitate, reacţia solului ş.a.) exercită o influenţă pregnantă
asupra creşterii şi rodirii pomilor fructiferi, fidel reflectată în tipicitatea produselor pomicole
obţinute.
Fondul pedologic este reprezentat, în principal, de următoarele tipuri de soluri:
preluvosol roşcat slab luvic (pe terasele şi câmpia înaltă din jurul Craiovei); preluvosol roşcat
mediu erodat (pe versanţii sudici); preluvosol roşcat erodat şi psudogleizat (pe versanţii
nordici) şi preluvosol roşcat coluvo-aluvial (la baza versanţilor şi pe firul văilor înguste).
Textura predominant mijlocie (luto-argiloasă, luto-nisipoasă) a acestor soluri le conferă o
valoare nativă ridicată pentru cultura pomilor fructiferi.
Datorită acumulării şi stagnării unei cantităţi de umiditate pe o perioadă mai lungă de
timp, procesele de alterare, debazificare şi eluviere sunt oarecum accentuate. Din această
cauză se eliberează silice coloidală, care se depune la suprafaţa agregatelor structurale din
primul orizont, căruia îi imprimă o culoare cenuşie, iar la nivelul orizontului AB şi Bt se
acumulează procente diferite de argilă iluvionată.
Fructele de piersic obţinute în acest areal sunt bogate în extract şi cu un conţinut
ridicat în substanţe minerale, fapt datorat aşezării plantaţiilor pomicole pe soluri brun-roşcate
21
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

şi cernoziomuri levigate, ambele fiind avantajate de textura mijlocie, local grosieră sau argilo-
lutoasă, caracteristicile fizice şi chimice ale acestor soluri fiind dintre cele mai favorabile
pentru cultura pomilor fructiferi. Solurile de fond sunt solurile brun-roşcate, normale sau slab-
moderat erodate pe versanţi, urmate de soluri brune sau/şi soluri slab podzolite, moderat-
puternic erodate pe pante şi soluri aluviale pe terasele de luncă.
Majoritatea solurilor pomicole sunt soluri bogate în oxizi de fier, astfel fructele de
piersic şi nectarin obţinute au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu o
personalitate marcantă.
4.4. Factorii biotici
În zona colinară a Craiovei există un înveliş vegetal bogat şi variat.
Zona Olteniei are o floră reprezentată de peste 14 specii pomicole la care se adaugă şi
specii caracteristice pădurilor de foioase.
Foarte frecvent se întâlnesc în flora spontană sau cultivată specii ca: Prunus domestica,
Prunus insitiţia, Prunus cerasifera, Prunus spinosa, Prunus aniom, Prunus cerasus, Prunus
persica, Prunus armeniaca, Prunus amigdalus, Malus silvestris, Malus domestica, Pirus
domestica, _Juglans regia, Corylus avellana etc.
Zona pădurilor de foioase are ca specii: gârniţa, gorun, salcâm etc.
Plantaţiile pomicole din zonă sunt populate de o serie de specii de buruieni dintre care
mai cunoscute sunt: Poa pratens, Echinocloo crus-galli, Chenopodium album, Convolvulus
arvensis, Amaranthus retroflexus, Agropirum repens, Trifolium sp., Cirvisium arvense etc.
La flora zonei i se adaugă şi o faună bogată preponderent formată din specii de
rozătoare, păsări, insecte, mamifere etc., specii ale faunei care relaţionează cu cele floristice
prin simbioză sau parazitism.

22
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL V

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

5.1. Scopul cercetării


Însuşirile genotipice şi fenotipice eterogene ale unor soiuri de piersic, cu adaptabilităţi
diferite la condiţiile ecologice şi sisteme diferite de cultură, necesită studii privind o
agroproductivitatea acestora.
Pornind de la această constatare, în prezentul studiu ne-am propus evaluarea
caracteristicilor de creştere şi rodire a unor soiuri de piersic cu însuşiri valoroase cultivate în
zona Olteniei.
5.2. Obiectivele cercetării
În zona Olteniei, piersicul găseşte condiţii favorabile de cultură, iar pentru zonă poate
avea un impact socio-economic major.
În cadrul prezentului studiu ne-am propus următoarele obiective:
- Evaluarea caracteristicilor de creştere şi de fructificare a unor soiuri de piersic;
- Evaluarea capacităţii de producţie.

23
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL VI

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

6.1. Materialul biologic


Cercetările s-au efectuat la Universitatea din Craiova, S.C.D. – Banu-Mărăcine în
perioada anilor 2013 – 2015.
Materialul biologic studiat aparţine speciei Prunus persica şi a fost constituit din
soiurile: Harbinger, Harken, Springold, Goldcrest, Suncrest, Khanda şi martorul Superbă de
toamnă.
Plantele au vârsta de 14 ani şi sunt altoite pe piersic franc.
Pomii au fost conduşi în formă de vas ameliorat.
Distanţele de plantare au fost de 5 x 2 m.
Solul s-a menţinut înierbat între rândurile de pomi şi ogor lucrat prin erbicidare cu
Gliphosat 3-4 l/ha.
6.2. Metodele de cercetare
Asupra plantelor studiate s-au efectuat observaţii, măsurători şi determinări cu referire la:
I. Modul de creştere al plantelor în funcţie de soi;
a) – Determinarea habitusului plantelor;
– Determinarea ariei suprafeţei trunchiului (S.S.T) în cm2
2
�D �
S.S.T.= � ��3,14 (cm2)
�2 �
- Diametrul coroanei s-a efectuat prin măsurarea proiecţiei coroanei pe două
direcţii perpendiculare (m)
- Înălţimea pomilor (m)
- Volumul coroanei (m3)
( D+d )
2
3
Vc= �Hc �0,416 (m )
2
- Clasificarea vigorii plantelor. Pentru efectuarea clasificării vigorii plantelor
trebuie să se ţină seama de toate elementele de creştere prezentate în care pentru
fiecare s-a stabilit un punctaj după cum urmează:
-S.S.T. - 1 punct = 50 cm2
- diametrul coroanei – 1 punct = 2 m
- înălţimea plantelor - 1 punct = 2 m
- volumul coroanei - 1 punct = 10 m³
24
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Conform acestui punctaj vigoarea a fost departajată şi clasificată astfel:


- vigoare mică – de la 0-10 puncte;
- vigoare medie - de la 11-20 puncte;
- vigoare mare - peste 20 puncte (Botu I. - 1978)
II. Modul de fructificare al plantelor în funcţie de soi:
a) Raportul de muguri floriferi si muguri vegetativi pe ramurile anuale
- numărul de grupuri de muguri pe 20 cm. Ramura anuală;
- numărul de muguri floriferi pe 20 cm. Ramura anuală;
- numărul de muguri vegetativi pe 20 cm. Ramura anuală;
b) Determinarea perioadei de înflorire prin observaţii în câmp şi înregistrarea
acestora;
c) Determinarea epocii de maturare a fructelor;
d) Determinarea capacităţii de producţie, în t/ha (media anilor de studiu) pentru
fiecare soi;
e) Caracteristicile fructelor (25 fructe pe element);
- dimensiunile fructului (D, d, H) şi calcularea indicelui de mărime (mm).
D+d+H
Im = (mm)
3
- greutatea medie a fructelor (g)
- dimensiunile sâmburelui (D, d, H) şi calculelor indicelui de mărime (mm)
D+d+H
Im = (mm)
3
- greutatea medie a sâmburelui (g)
III. Analiza biostatistică asupra unor măsurători biometrice cu referire la următorii estimatori:
a) Media aritmetică ( x )
b) Analiza variantei (S2)

( �x )
�x 2
-
n
S2 =
n -1
c) Abaterea standard (S)
S = S2
d) Coeficientul de variaţie (S%)
S
S% = �100
x

25
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL VII

REZULTATE ŞI DISCUŢII

7.1. Evaluarea caracteristicilor de creştere a soiurilor de piersic


Vigoarea de creştere a soiurilor la pomii fructiferi este dată de principalele elemente
care reflectă dimensiunile plantei: suprafaţa secţiunii trunchiului, diametrul coroanei,
înălţimea plantelor, volumul coroanei şi lungimea creşterilor vegetative. Aceste elemente sunt
luate în calcul la plantele aflate în perioada de fructificare, moment în care acestea îşi exprimă
cel mai bine dimensiunile.
La soiurile de piersic s-a urmărit comportarea în procesul creşterii luând în calcul şi
efectuând măsurători biometrice la plante în vârstă de 14 ani.
Soiurile studiate prezintă o largă variabilitate a celor patru elemente ale creşterii (aria
secţiunii trunchiului, diametrul coroanei, înălţimea plantelor şi volumul coroanei.
Tabelul 7.1
Comportarea soiurilor de piersic în procesul creşterii
Aria Diferenţ
Diferenţa Înălţime Diametru
secţiunii Volumul a
Nr. faţăde a l
Soiul trunchiului Semnificaţia coroanei faţă de Semnificaţia
crt. martor plantelor coroanei
(S.S.T) (m³) martor
(±) (m) (m)
(cm²) (±)
1 HARBINGER 200,1 +18,7 * 3,2 3,85 32,5 -7 000
2 HARKEN 167,3 -14,1 - 2,8 3,55 23,7 -15,8 000
3 SPRINGOLD 160,5 -20,9 0 3,1 3,7 26,9 -12,6 000
4 GOLDCREST 183,8 +2,4 - 3,1 3,5 24,0 -15,5 000
5 SUNCREST 134,7 +46,7 000 3,2 4,0 31,4 -8,1 000
6 KHANDA 198,4 +17,0 * 3,3 3,65 28,2 -11,3 000
7 SUPERBĂ DETOAMNĂ 181,4 - - 3,1 4,4 39,5 - -
DL-5,0%=16,48 DL-5%-3,46
DL-1%=22,05 DL-1%-4,63
DL-0,1%=28,80 DL-0.1%-6,09
Suprafaţa secţiunii trunchiului a fost cuprinsă între 134,7 cm² (Suncrest) şi 200,1 cm²
(Harbinger).
Amplitudinea acestui element este de 65,4 cm² ceea ce scoate în evidenta
variabilitatea caracterului.
Soiurile cu cele mai mari valori ale ariei secţiunii trunchiului sunt: Harbinger (200,1
cm²) şi Khanda (198,4 cm²) semnificativ negative s-au realizat la soiul Suncrest (134,7 cm²)
iar la soiul Springold (160,5 cm²) valoarea este semnificativ negativă.

26
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Soiurile Harken şi Goldcrest prezintă valori nesemnificative faţă de martorul Superbă


de toamnă, acestea fiind apropiate ca valoare.
Diametrul coroanei a oscilat între 3,5 m (Goldcrest) şi 4,4 m la martor, diferenţa
între soiuri fiind de 0,9 m.
Cele mai mari diametre ale coroanelor s-au înregistrat la soiul Suncrest (4,0 m) şi
martor (4,4 m). Valori reduse la diametrul coroanei s-au întâlnit la Goldcrest (3,5 m) şi
Khanda (3,65 m).
Înălţimea plantelor s-a încadrat între 2,8 m (Harken) şi 3,3 m (Khanda).
Amplitudinea este de numai 0,5 m. Variabilitatea acestui caracter este redusă datorită
genotipului dar şi a modului de formare şi conducere a coroanei (vas ameliorat).
Volumul coroanelor pomilor oscilează între 23,7 m (Harken) şi 32,5 m (Harbinger).
Comparativ cu martorul, toate soiurile au valori scăzute, foarte semnificativ negative.
Pentru a efectua o clasificare cât mai aproape de realitate, a vigorii de creştere a
plantelor, utilizăm metoda transformării valorilor fiecărui element al creşterii (S.S.T,
diametrul coroanei, înălţimea plantei şi volumul coroanei) în puncte, puncte care se
însumează (Botu I.,1978).
Tabelul 7.2
Clasificarea vigorii de creştere a soiurilor de piersic
în funcţie de punctajul acordat elementelor de creştere
Punctajul
Nr. Aria secţiunii Clasificarea
Soiul Diametrul Înălţimea Volumul Suma
crt. trunchiului vigorii
coroanei plantelor coroanei punctajului
(S.S.T)
1 Harbinger 4,00 1,92 1,60 3,25 10,80 medie
2 Harken 3,35 1,77 1,40 2,37 8,89 mică
3 Springold 3,21 1,85 1,55 2,69 9,30 mică
4 Goldcrest 3,68 1,75 1,55 2,40 9,38 mică
5 Suncrest 2,69 2,00 1,60 3,14 9,43 mică
6 Khanda 3,97 1,83 1,65 2,82 10,27 medie
Superbă de
7 3,63 2,20 1,55 3,95 11,33 medie
toamnă

Analiza efectuată cu privire la cuantificarea vigorii soiurilor de piersic şi clasificarea


acestora în funcţie de punctajul realizat a reieşit că vigoarea de creştere se departajează astfel:
- vigoare mică realizează patru soiuri din cele şapte luate în studiu (Harken, Springold,
Goldencrest, Suncrest);
- vigoare medie se încadrează trei soiuri (Harbinger, Khanda şi Superbă de toamnă).

27
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Se remarcă faptul că valorile punctajului de la cele două grupe de vigoare (mică şi


medie) sunt apropiate şi pot fi încă încadrate într-o grupă de vigoare intermediară mică spre
medie.
7.2. Evaluarea caracteristicilor de fructificare a soiurilor de piersic
Mugurii de pe ramurile anuale prezintă o importanţă deosebită la speciile genului
Prunus, întrucât asigură supravieţuirea organelor în formă pe parcursul repausului vegetativ.
Aceştia sunt rezistenţi la temperaturile scăzute şi astfel asigură formarea organelor de creştere
şi fructificare viitoare.
Mugurii au fost studiaţi în luna februarie – martie. Aceştia se formează şi se
poziţionează diferit pe ramurile anuale, în funcţie de soi. Determinările s-au efectuat pe
ramuri anuale, pe o lungime de 20 cm din treimea mijlocie ale acestora.
La soiurile de piersic s-a constatat că există variabilitate privind numărul de grupe de
muguri, numărul mugurilor floriferi şi numărul de muguri vegetativi la 20 cm ramură anuală
Tabelul 7.3.
Soiul Nr.grupe de muguri/20cm.ramură
anuală Nr.muguri floriferi/20cm.ramură
anuală Nr.muguri
vegetativi/20cm.ramură anuală
TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S%
Max. Min. Max. Min. Max. Min.
1. Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8
12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7
8,3 0,49 0,7 7,8
2. Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8
13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4
11,3 9,5 0,79 0,89 8,6

28
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

3. Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3


13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1
7,1 0,29 0,54 7,1
4. Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0
17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7
1,19 1,09 16,0
5. Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,8
1
10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9
10,8 12,1 9,5 1,69 1,3 12,0
6. Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5
19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3
8,9 2,99 1,73 16,3
7. Superbă de
toamnă
9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6
12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79
0,89 9,5
MEDIA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 -
- - 9,2 10,2 8,2 - -
Nr.
crt
.
Soiul Nr.grupe de muguri/20cm.ramură
anuală Nr.muguri floriferi/20cm.ramură
anuală Nr.muguri
vegetativi/20cm.ramură anuală
29
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL


Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S%
Max. Min. Max. Min. Max. Min.
1. Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8
12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7
8,3 0,49 0,7 7,8
2. Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8
13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4
11,3 9,5 0,79 0,89 8,6
3. Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3
13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1
7,1 0,29 0,54 7,1
4. Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0
17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7
1,19 1,09 16,0
5. Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,8
1
10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9
10,8 12,1 9,5 1,69 1,3 12,0
6. Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5
19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3
8,9 2,99 1,73 16,3
7. Superbă de
toamnă

30
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6


12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79
0,89 9,5
MEDIA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 -
- - 9,2 10,2 8,2 - -
Nr.
crt
.
Soiul Nr.grupe de muguri/20cm.ramură
anuală Nr.muguri floriferi/20cm.ramură
anuală Nr.muguri
vegetativi/20cm.ramură anuală
TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S%
Max. Min. Max. Min. Max. Min.
1. Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8
12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7
8,3 0,49 0,7 7,8
2. Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8
13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4
11,3 9,5 0,79 0,89 8,6
3. Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3
13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1
7,1 0,29 0,54 7,1

31
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

4. Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0


17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7
1,19 1,09 16,0
5. Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,8
1
10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9
10,8 12,1 9,5 1,69 1,3 12,0
6. Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5
19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3
8,9 2,99 1,73 16,3
7. Superbă de
toamnă
9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6
12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79
0,89 9,5
MEDIA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 -
- - 9,2 10,2 8,2 - -
Nr.
crt
.
Soiul Nr.grupe de muguri/20cm.ramură
anuală Nr.muguri floriferi/20cm.ramură
anuală Nr.muguri
vegetativi/20cm.ramură anuală
TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S%
32
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Max. Min. Max. Min. Max. Min.


1. Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8
12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7
8,3 0,49 0,7 7,8
2. Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8
13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4
11,3 9,5 0,79 0,89 8,6
3. Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3
13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1
7,1 0,29 0,54 7,1
4. Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0
17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7
1,19 1,09 16,0
5. Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,8
1
10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9
10,8 12,1 9,5 1,69 1,3 12,0
6. Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5
19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3
8,9 2,99 1,73 16,3
7. Superbă de
toamnă
9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6
12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79
0,89 9,5
MEDIA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 -
- - 9,2 10,2 8,2 - -
33
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Nr.
crt
.
Soiul Nr.grupe de muguri/20cm.ramură
anuală Nr.muguri floriferi/20cm.ramură
anuală Nr.muguri
vegetativi/20cm.ramură anuală
TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S% TOTAL
Amplitudinea S2 S S%
Max. Min. Max. Min. Max. Min.
1. Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8
12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7
8,3 0,49 0,7 7,8
2. Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8
13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4
11,3 9,5 0,79 0,89 8,6
3. Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3
13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1
7,1 0,29 0,54 7,1
4. Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0
17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7
1,19 1,09 16,0
5. Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,8
1
10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9
10,8 12,1 9,5 1,69 1,3 12,0
34
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

6. Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5


19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3
8,9 2,99 1,73 16,3
7. Superbă de
toamnă
9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6
12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79
0,89 9,5
MEDIA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 -
- - 9,2 10,2 8,2 - -
Dispunerea mugurilor floriferi şi vegetativi la unele soiuri de piersic şi variabilitatea
acestora
t. Soiul Nr. grupe de muguri/20 cm ramură anuală Nr. muguri floriferi/20 cm ramură anuală Nr. muguri vegetativi/20 cm ramură anuală
TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL Amplitudinea S2 S S% TOTAL Amplitudinea S2 S
Max. Min. Max. Min. Max. Min.
Horbinger 9,0 9,7 8,3 0,49 0,7 7,8 12,6 14,4 10,8 3,28 1,81 14,4 9,0 9,7 8,3 0,49 0
Horken 10,6 11,7 9,5 1,3 1,14 10,8 13,4 14,9 11,9 2,28 1,51 11,30 10,4 11,3 9,5 0,79 0,
Springold 8,6 9,7 7,5 1,3 1,14 13,3 13,8 16,3 11,3 6,15 2,48 18,0 7,6 8,1 7,1 0,29 0,
Goldcrest 10,6 12,4 8,8 3,24 1,8 17,0 17,6 18,7 16,5 1,3 1,14 6,5 6,8 7,9 5,7 1,19 1,
Suncrest 11,2 22,1 0,3 18,81 10,9 9,7 16,4 19,2 13,6 7,67 2,77 16,9 10,8 12,1 9,5 1,69 1
Khanda 13,4 15,2 11,6 3,28 1,81 13,5 19,2 21,3 17,1 4,28 2,07 10,8 10,6 12,3 8,9 2,99 1,
Superbă de 9,6 10,1 9,1 0,29 0,54 5,6 15,0 17,6 12,4 6,66 2,58 17,2 9,4 10,3 8,5 0,79 0,
toamnă
IA 10,4 13,0 7,9 - - - 15,4 17,5 13,4 - - - 9,2 10,2 8,2 -

Numărul de grupe de muguri este cuprins între 8,6 (Springold) şi


13,4 (Khanda), cu o medie a soiurilor de 10,4 grupe de muguri şi o
amplitudine medie de la 7,9 la 13,0. La acest caracter întâlnim coeficienţi
de variaţie (S%) mici (sub 10%) la trei soiuri (Superbă de toamnă (5,6),
Harbinger (7,8), Suncrest (9,7), medii (10% - 20 %) la celelalte patru soiuri
luate în studiu (Harken (10,8), Springold (13,3), Khanda (13,5), Goldcrest
(17,0).
Numărul mugurilor floriferi/20 cm ramură, este cuprins între 12,6
(Harbinger) şi 19,2 (Khanda) cu o medie a celor şapte soiuri de 15,4
muguri şi o amplitudine medie cuprinsă între 12,4 şi 17,5.
Coeficienţii de variaţie pentru acest caracter este cuprins între 6,5%
(Goldcrest) şi 18% (Springold).

35
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Valorile coeficienţilor de variaţie indică o variabilitate redusă la un


singur soi (Goldcrest – 6,5%) şi o variabilitate medie pentru celelalte şase
soiuri de piersic.
Numărul mugurilor vegetativi / 20 cm ramură anuală este cuprins
între 7,6 (Springold) i 10,8 (Suncrest), cu o medie a soiurilor de 9,2
muguri şi o amplitudine cuprinsă între 8,2 şi 10,2.
Coeficienţii de variaţie ai acestui caracter sunt mici la un număr de
patru soiuri (Springold - 7,1, Harbinger - 7,8, Harken - 8,6, Superbă de
toamnă - 9,5) şi medii la trei soiuri (Suncrest - 12,0%, Goldcrest - 16,0%,
Khanda - 16,3%).
Raportul dintre grupele de muguri/20 cm ramură anuală şi numărul
mugurilor floriferi este subunitar (0,68). Raportul dintre grupurile de
muguri şi numărul de muguri vegetativi este de 1,13. Raportul dintre
numărul mugurilor vegetativi şi floriferi este de 0,59.
Analizând modul de dispunere a mugurilor pe ramurile anuale,
constatăm că cele trei caractere studiate la cele şapte soiuri de piersic
variabilitatea este mică spre medie.
La aceea şi lungimea unei creşteri anuale la piersic, numărul de
muguri floriferi este mai mare este mai mare decât numărul grupelor de
muguri şi numărul mugurilor vegetativi (15,4 muguri floriferi faţă de 10,4
grupe de muguri, respectiv 9,2 muguri vegetativi).
7.2.1. Evaluarea înfloririi
Fenofaza înfloritului este una dintre cele mai importante fenofaze ale
rodirii.
TABELUL – 7.4
Perioada calendaristică de înflorire la unele soiuri de piersic
Începutul Sfârşitul
Nr.
Soiul înfloritului înfloritului
crt.
(limite) (limite)
1 Harbinger 4-04-11.04 16.04-20.04
2 Harken 8.04-11.04 17.04-21.04
3 Springold 8.04-12.04 18.04-24.04
4 Goldcrest 8.04-11.04 18.04-23.04
5 Suncrest 8.04-11.04 17.04-24.04
6 Khanda 5.04-12.04 18.04-25.04
7 Superbă de toamnă 8.04-11.04 18.04-25.04

36
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Soiurile de piersic au început înfloritul între 4 şi 12 aprilie. Pe 4


aprilie a început să înflorească soiul Harbinger urmat de soiul Khanda pe
data de 5 aprilie. Majoritatea soiurilor (5 soiuri) din cele şapte studiate au
început să înflorească la trei respectiv patru zile după cele 2 soiuri Khanda
şi Harbinger.
Sfârşitul înfloritului s-a produs între 16 şi 25 aprilie. Durata înfloritului
a fost cuprinsă între 12 şi 27 zile.
7.2.2. Evaluarea capacităţii de producţie
Producţia de fructe este principalul indicator agrobiologic la
plantele agricole.
La specia pomicolă piersic s-au înregistrat producţii medii (la cele
şapte soiuri studiate), cuprinse între 13,2 t/ha (Suncrest) şi 26,1 t/ha
(Harbinger)
TABELUL - 7.5
Producţia medie obţinută la unele soiuri de piersic
Nr. Producţia medie Diferenţa faţă de
Soiul Semnificaţia
crt. (t/ha) martor (±)
1 Harbinger 26,1 +11,0 **
2 Harken 24,9 +9,8 *
3 Springold 17,0 +1,9 -
4 Goldcrest 22,4 +7,3 -
5 Suncrest 13,2 -1,9 -
6 Khanda 16,1 +1,0 -
Superba de
7 15,1 - -
toamna
DL – 5,0% - 8,0 t/ha.
DL -,1,0% - 10,7 t/ha
DL – 0,1% - 14,0 t/ha
Comparativ cu soiul Superbă de toamnă luată ca martor (15,1 t/ha)
soiul Harbinger (26,1 t/ha) a asigurat producţii distinct semnificative
pozitive, iar soiul Harken (24,9 t/ha), producţii semnificativ pozitive.
Producţiile de piersici la unele soiuri sunt destul de mari, la altele
diminuarea producţiei s-a datorat şi atacului ciupercii Taphrina deformans.
Alături de cele două soiuri cu producţii mari amintite mai sus putem
nominaliza şi solul Goldcrest cu o producţie de peste 22 t/ha.
7.2.3. Evaluarea caracteristicilor morfologice ale fructelor

37
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Fructele soiurilor de piersic studiate prezintă caracteristici


specifice speciei cu diferenţe de la soi la soi la anumite elemente
morfologice (indicele de mărime, greutate fruct, dimensiuni sâmbure etc.).

TABELUL – 7.6
Unele caracteristici morfologice ale fructelor la unele soiuri de piersici

Indicele de Indicele
Dimensiune mărime Dimensiune de mărime
fruct D+d+H Greutate sâmbure D+d+H Greutate Randament
Nr.
Soiul (mm.) 3 fruct (m.m) 3 fruct pulpă
crt.
(mm.) (g) (mm.) (g) (%)

D. d. H. D. d. H.

1. Harbinger 46,6 44,5 45,1 45,1 54,56 22,2 16,5 27,3 22,0 4,85 91,10

2. Harken 46,2 43,9 48,9 46,3 53,20 22,2 18,1 29,8 23,4 5,44 89,80

3. Springold 51,5 47,3 49,7 49,5 66,61 24,0 18,0 28,0 23,3 5,41 91,88

4. Goldcrest 47,1 44,9 47,1 46,4 70,96 21,7 15,8 25,4 21,0 4,58 93,55

5. Suncrest 64,7 61,3 32,4 52,8 78,13 23,4 21,6 12,3 19,1 4,50 94,24

6. Khanda 50,1 48,3 28,6 42,3 47,11 21,7 20,5 13,4 18,5 3,98 91,55

Superbă
7. 43,0 40,4 41,7 41,7 45,18 22,1 17,2 25,4 21,6 3,24 92,83
de toamnă

Dimensiunile fructelor şi greutatea acestora la toate soiurile studiate


au fost influenţate de vârsta pomilor înaintată şi neefectuarea răririi
fructelor, lăsându-se ca acestea să se dezvolte în condiţii cât mai
apropiate de cele naturale.
Indicele de mărime al fructelor a fost cuprins între 42,3 mm
(Khanda) şi 52,8 mm (Suncrest).
De aici reiese faptul că piersicile au fost de mărime redusă la toate
soiurile.
Greutatea fructelor a variat între 45,18 g (Superbă de toamnă)
respectiv 47,11 g (Khanda) şi 78,13 g (Suncrest). Cinci soiuri din şapte
(Harken, Harbinger, Springold, Goldcrest şi Suncrest) au greutatea
fructului de peste 53 g. În general greutatea fructelor s-a dovedit a fi
foarte uniformă în cadrul fiecărui soi.

38
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Indicele de mărime al sâmburilor oscilează între 18,5 mm (Khanda)


şi 23,4 mm (Harken), iar greutatea între 3,24 g (Superbă de toamnă) şi
5,44 g (Harken).
Randamentul în pulpă a celor şapte soiuri de piersic studiate
depăşesc 89 procente. Aici putem remarca soiul Suncrest cu 94,24%
randament la pulpa fructului.
7.2.4. Evaluarea maturării fructelor
Maturarea fructelor la soiurile de piersic studiate s-a produs în
perioada 2 iulie şi 14 septembrie.

TABELUL – 7.7
Maturarea fructelor la câteva soiuri de piersic
Maturarea
Nr.
Soiul fructelor (perioada
crt.
calendaristică)
1 Harbinger 05-07-10.07
2 Harken 21.07-27.07
3 Springold 19.07-24.07
4 Goldcrest 02.07-06.07
5 Suncrest 17.08-23.08
6 Khanda 08.07-13.07
7 Superbă de toamnă 08.09-14.09
a. La acelaşi soi, maturarea fructelor are loc într-un interval de 4-6
zile de la un an la altul în funcţie de condiţiile climatice.

39
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

8.1. CONCLUZII
- Creşterea şi dezvoltarea soiurilor de piersic reflectată prin suprafaţa secţiunii
trunchiului, diametrul coroanei, înălţimea plantelor şi volumul coroanei, este variabilă.
- Măsurătorile biometrice efectuate asupra celor şapte soiuri de piersic au făcut
departajarea în funcţie de vigoarea de creştere astfel:
- soiuri cu vigoare mică: Harken, Springold, Goldcrest, Suncrest.
- soiuri cu vigoare medie: Harbinger, Khanda, Superbă de toamnă.
- S-a remarcat faptul că valorile punctajelor soiurilor de la cele două grupe de vigoare
(mică şi mare) sunt apropiate. Din acest considerent cele şapte soiuri cercetate pot fi încadrate
şi într-o grupă de vigoare intermediară – mică spre medie.
- Dispunerea mugurilor vegetativi şi a celor florali este o caracteristică genetică,
dependentă şi de factorii de mediu. Această caracteristică are un rol determinant în fructificare
(numărul de grupuri de muguri pe ramură, numărul de muguri florali pe ramură, numărul de
muguri vegetativi pe ramură).
- Numărul grupurilor de mugure/20cm ramură anuală a oscilat de la 8,6 (Springold la
13,4 (Khanda), cu o medie de 10,4 grupuri de muguri.
- Numărul mugurilor florali/20 cm ramură anuală este cuprins între 12,6 (Harbinger) şi
19,2 (Khanda) cu o medie a celor şapte soiuri de 15,4 muguri.

40
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

- Numărul mugurilor vegetativi/20 cm ramură anuală este cuprins între 7,6 (Springold)
i 10,8 (Suncrest) cu o medie de 9,2 muguri vegetativi.
- Coeficienţii de variabilitate la cele trei caractere au valori mici şi medii, ceea ce
conferă stabilitate privind numărul şi modul de dispunere a mugurilor pentru fiecare soi.
- La aceeaşi lungime a unei creşteri anuale (20 cm), numărul mugurilor floriferi este
mai mare decât numărul grupelor de muguri şi numărul mugurilor vegetativi (15,4 muguri
florali fa ă de 10,4 grupe de muguri, respectiv 9,2 muguri vegetativi).
- Începutul înfloririi soiurilor de piersic a avut loc între 4 şi 12 aprilie şi s-a încheiat
între 16 şi 25 aprilie.
- Durata perioadei de înflorire a fost de 12 până la 21 de zile.
- Producţia de fructe este principalul indicator agrobiologic al plantelor pomicole şi
este determinată genetic (soi şi specie) şi de condiţiile de mediu. La cele şapte soiuri de
piersic producţiile medii au variat între 13,2 t/ha (Suncrest) şi 26,1 t/ha (Harbinger).
- Producţii mari au înregistrat soiul Harken (24,9 t/ha şi Goldcrest (22,0 t/ha).
- Potenţialul de producţie a celor şapte soiuri de piersic este mai mare. Una dintre
cauzele diminuării producţiilor este şi atacul ciupercii Taphrina deformans.
- Fructele soiurilor de piersic prezintă caracteristici morfologice diferite în funcţie de
soi. Acestea au fost influenţate de vârsta înaintată a pomilor şi neefectuarea lucrărilor
tehnologice de rărire a fructelor.
- Indicele de mărime a fructelor a fost cuprins între 42,3 mm (Khanda) şi 52,8 mm
(Suncrest). Acest indicator ne confirmă faptul că şi condiţiile climatice şi tehnologice alături
de cele genetice influenţează nu numai producţia dar şi calitatea fructelor.
- Greutatea fructelor a variat între 45,18 g (Superbă de toamnă) şi 78,13 g (Suncrest).
- Soiurile Harken, Harbinger, Springold, Goldcrest şi Suncrest au greutatea fructelor
peste 53 g.
- Randamentul de pulpă calculat pentru cele şapte soiuri de piersic cercetate, depăşeşte
89 procente. Dintre acestea se remarcă soiul Suncrest cu 94,24 procente.
- Maturarea fructelor la piersicul luat în studiu a avut loc în perioada 2 iulie – 14
septembrie.
8.2. RECOMANDĂRI
- Din punct de vedere ştiinţific recomandăm continuarea efectuării observaţiilor asupra
celor şapte soiuri de piersic şi în alte zone de cultură a piersicului.

41
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

- Utilizarea în cadrul cercetărilor a unor observaţii biometrice de natură morfologică,


sau de altă natură, pentru fundamentarea comportării unor soiuri în zone ecologice
asemănătoare sau diferite.
- Realizarea unor grupe de soiuri, care prin caracteristicile acestora să răspundă unor
cerinţe sociale dintr-o anumită zonă geografică.

42
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

Imagini din plantaţia de piersic de la Banu-Mărăcine (judeţul Dolj)

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

43
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)


44
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

45
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

46
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

47
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

48
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

49
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

50
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

(Sursa: plantaţia de piersic SDE Banu Mărăcine – judeţul Dolj)

51
Florin BARAC Comportarea unor soiuri de piersic în zona Olteniei

BIBLIOGRAFIE

Ivaşcu, Antonia, ,,Să redescoperim piersicul”, Editura Universitas Company, Bucureşti,


2002.
Monet, R., ,,Le pecher – genetique et physiologie”, INRA, 1983.
Salesses, G., ,,Hidridations interspecifique et cytologie chez les pruniers”, Orientation
actuales, Acta Horticulturae, nr. 74, pag. 51-57, 1978.
Cepoiu, N., Manolache Constantin, ,,Piersicul – Sortimente şi tehnologii”, Editura Ceres,
Bucureşti, 2006.
Bucurean Eva, ,,Researches regarding the superintensive cultivating technology of the
peach-tree in Oradea fruit-growing area”, Analele Universităţii din Craiova, Seria Biologie,
Horticultură, Tehnologia prelucrării produselor agricole şi Ingineria mediului, Editura
Universitaria Craiova, vol. XIV (XLX), 2008, pag. 67-72.
1. http://www.gradinamea.ro./soiuri de piersic şi nectarin
2. www.freemeteo.ro
3. www.faostat.fao.org

52