UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

REFERAT AMPELOGRAFIE
SOIUL CHASSELAS DORE

Introducere

Cultura vitei de vie cunoaste, in tara noastra, o

etapa de progres fara precedent in lunga sa isorie
si traditie.In fiecare an sunt infiintate mii de
hectare de plantatii noi; alte mii de hectare din viile
deja existente sunt supuse procesului de
modernizare; sub ochii nostri se nasc noi podgorii
si centre viticole, producerea materialului saditor
viticol este revolutionata prin cultura in solarii,
viticultura in ansamblul sau devine tot mai mult un
ecosistem industrial.
In ultimul timp se inregistreaza o crestere
simtitoare a consumului de struguri in stare
proaspata, ca urmare a tendintei generale spre o
alimentatie mai bogata in produse vegetale.
Cultura soiurilor pentru struguri de masa s-a
impus in ultimii ani ca o ramura de sine statatoare,
cu caracteristicile ei bine determinate.S-au creat
mari unitati se stat profilate pe cultura soiurilor
pentru struguri de masa (I.A.S. Ostrov, Zimnicea,
Fetesti, Cernavoda, Medgidia), cu productii mari de
struguri la hectar.

Pe linia obtinerii de productii din ce in ce mai

mari, de buna calitate,care sa raspunda cerintelor
consumatorilor interni si exportului, soiul detine
rolul hotarator.Alegerea corecta a soiurilor in
functie de conditiile ecologice, asigura o intalta
eficienta economica a culturii de vita de vie.
Dezvoltarea culturii soiurilor pentru struguri de
masa la nivelul cerintelor actuale si in perspectiva,
nu poate fi conceputa fara cunoasterea insusirilor
productive ale soiurilor si a modului cum
reactioneaza ele in diferite conditii ecologice la
lucrarile viticole de baza ( conducere, taiere,
fertilizare, irigare, erbicidare, protectie fitosanitara,
etc.).
In acest referat va fi prezentat soiul Chasselas
dore, un soi de masa foarte raspandit, sub toate
aspectele ( morfologice, agrobiologice ,
agrofitotenhice, etc.)

Schema ampelografica a soiului Chasselas dore

1. DENUMIREA SOIULUI

Chasselas dore

2. SINONIMELE SOIULUI
Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac,
Gutedel, Fendant.

3. ORIGINEA

Este un soi foarte vechi, origine necunoscut

nc, prerile fiind variate: localitatea Chasselas;
origine elveian, unde se gsete n cultur sub
numele de Fendant din Evul mediu; origine
egiptean n oaza Fayoum, unde se gsete n
cultur i soiul Chasselas noir.
4. AREALUL DE CULTURA

Soiul Chasselas dor este un soi cosmopolit, cu

o arie de cultur lrgit, de la Zimnicea la Iai i de
la Teremia la Mangalia, fiind inclus ca soi
recomandat n foarte multe centre viticole (102) i
ca soi autorizat n 42 centre viticole.

5. CARACTERELE MORFOLOGICE

Rozeta este scmoas, are o culoare verde-roietic foarte

caracteristic, fiind practic un caracter de soi. Vrful lstarului
este scmos, de culoare verde-roietic, iar lstarul este glabru,
cu o coloraie antocianic puternic pe partea nsorit.
Inflorescena este uniaxial, scurt, de form cilindric sau
cilindro-conic, de mrime mijlocie. Floarea este hermafrodit
funcional normal. Staminele sunt n numr de 5, lungi,
nclinate normal. Ovarul este tronconic, stilul este alungit,
stigmatul rotund. Polenul este fertil. Crceii sunt glabri,
bifurcai i trifurcai, galbeni cu o nuan cafenie, prezentnd pe
suprafaa lor urme de scame.
Frunza adult este uor bicat, mijlocie ca mrime,
pentalobat, glabr i cu peri scuri pe nervuri pe partea
inferioar a limbului. Sinusurile laterale superioare sunt
variabile ca form, mai mult sub form de lir cu baza ascuit
sau uor ovoidal, destul de profunde, iar cele inferioare sunt
superficiale. Sinusul peiolar este deschis sub form de V.
Nervurile sunt verzi, iar limbul este glabru pe partea inferioar
i prezint peri pe nervuri. Dinii sunt mruni, cu marginile
convexe. Peiolul este de culoare verde-roietic, mai lung dect
lungimea nervurii mediane i prezint peri scuri.
Strugurele este de mrime mijlocie, are form
cilindric sau cilindro-conic, uneori aripat, cu o
ramificaie a strugurelui transformat n crcel i

cu o aezare a boabelor potrivit de deas.

Pedunculul este verde roietic, scurt, lemnificat.
Bobul este sferic, mijlociu ca mrime, cu
pielia colorat galben-verzui chiar auriu cu pete
de rugin pe partea nsorit. Miezul este
semicrnos, suculent, cu gust specific soiului
(franc). Smna este mic-mijlocie, uor oval,
cu alaza oval, puin distinct.

6. CARACTERIZAREA AGROBIOLOGICA
Soi de vigoare mijlocie, caracterizat printr-o mare
variabilitate a frunziului, care este destul de srac i prezint
creteri moderate ale lstarilor. Rezist bine la aciunea
temperaturilor sczute, la putregaiul cenuiu i la oidium, nu
este atacat de Eudemis, cochilis i tetranycus, ns este foarte
sensibil la man, motiv pentru care tratamentele ncep cu acest
soi, fiind soi de referin.
Se remarc o sensibilitate sporit la tratamentul cu
zeam bordelez, frunzele tinere se necrozeaz. Se
distinge printr-o fertilitate ridicat, formeaz 7585% lstari fertili, cu 2-3 inflorescene pe lstar,
precum i printr-o mare capacitate de emitere a
lstarilor din lemnul btrn. Valorile coeficienilor
de fertilitate se nscriu n limitele: c.f.r. 1,0-1,6 i
c.f.a. 1,6-2,0.

7. CARACTERISTICI AGROFITOTEHNICE
Soiul Chasselas dor d rezultate bune
atunci cnd este condus n form seminalt,
tipurile de tiere cele mai utilizate fiind Guyot pe
semitulpin i Cordonul Speronat. ncrctura
optim de rod difer n funcie de podgorie, ns
suport ncrcturi doar de 11-14 ochi/m2,
repartizate pe elemente de rod de diferite lungimi.
Portaltoii utilizai sunt Riparia gloire, SO4,
Chasselas x Berlandieri 41B (Odobeti, Panciu). Se
recomand normarea numrului de inflorescene,
cu pstrarea pe butuc a unui numr de 30-32 de
inflorescene i nu rspunde satisfctor la alte
lucrri i operaii n verde, cu excepia acestei
operaii.

8. CARACTERIZARE TEHNOLOGICA
Soi de epoca a III-a, caracterizat prin cea mai mare
plasticitate ecologic din grupa soiurilor de struguri pentru

mas, pretndu-se cel mai bine la conveier geografic, ns cele

mai bune rezultate le obine pe terenuri scldate de soare, uneori
scheletice (cea mai bun producie sub aspect calitativ Podgoria Panciu). Rezist foarte bine pe butuc, fr s-i piard
turgescena, iar peste iarn se pstreaz foarte bine pn n
ianuarie. Greutatea medie a unui strugure este de 150-220 g, iar
a 100 de boabe 190-250g. Acumuleaz ntre 150 - 190g/l
zaharuri, iar aciditatea este n medie de 3,5-5,0, cu un
indice glucoacidimetric armonios. Soiul are nsuiri mixte, fiind
utilizat i n procesul de vinificaie, alturi de soiul Muscat
Ottonel, care are o maturare a strugurilor apropiat. Vinul
obinut este un vin de consum curent foarte apreciat de
consumatori.

9. PRODUCTIA

Producia soiului este mare, de aproximativ

16 -18 t/ha.
10. VARIATIUNI SI CLONI

La S.C.V.V. Iai soiul a fost supus seleciei

clonale i s-a obinut selecia clonal Chasselas
dor 20 Iai, omologat n anul 1987, care se

remarc printr-o producie ceva mai ridicat, la

aceleai atribute de calitate.

11. UTILIZARE SI CARACTERIZARE AGROECONOMICA

Soiul are nsuiri mixte, fiind utilizat atat in
stare proaspata cat i n procesul de vinificaie,
alturi de soiul Muscat Ottonel, care are o maturare
a strugurilor apropiat. Vinul obinut este un vin de
consum curent foarte apreciat de consumatori.
Producia soiului este mare, de aproximativ 16 -18
t/ha.
12.ZONARE

Soiul Chasselas dor este un soi

cosmopolit, cu o arie de cultur lrgit, de la
Zimnicea la Iai i de la Teremia la Mangalia, fiind
inclus ca soi recomandat n foarte multe centre
viticole (102) i ca soi autorizat n 42 centre
viticole.

Codificarea frunzei, coardei, semintei,

strugurelui si bobului
Caractere ampelografie ale strugurilor si
boabelor, la soiul Chasselas dore
Cod O.I.V.

202
203
204
205
206
207
208
221
222

Caracterul
ampelografic
Forma strugurelui
Lungimea strugurelui
Latimea strugurelui
Compactitatea
Numarul de boabe pe
strugure
Lungimea pedunculului
Lignifierea peduncului
Lungimea bobului
Latimea bobului
Uniformaitatea marimii

Nivel de expresie
Cilindro conica
5.mijlocie
3.ingust
5.mijlocie
5.mijlociu
3.scurt
5.medie
5.mijlociu
1.foarte ingust
3.uniforma

Semnificatei

19 cm
10 cm
142
4 cm
semilemnificat
19 mm
< 8 mm

223
224

232
235

Forma bobului
Sectiunea transversala
a bobului
Culoara pielitei
boabelor
Uniformitatea c ulorii
pielitei
Pruina
Grosimea pielitei
Punct pistilar
Culoarea pulpei
Intensitatea coloranta
a pulpei
Suculenta pulpei
Consistenta pulpei

236
238
240

Gustul si aroma
Lungimea pedicelului
Separarea de pedicel

225
226
227
228
229
230
231

2.rotund
2.circulara
1.verde galbuie

Verde galbuie

3.uniforma

uniforma

5.mijlocie
3.subtire
1.putin aparent
1.necolorata
1.foarte slab colorata
si necolorata
2.suculenta
5.mijlocie-semi zemoasa
1.franc
5.mijlociu
5.mijlociu

incolora

10 mm

c.Caractere ampelografice ale semintei:

Cod O.I.V

Caracterul
ampelografic

Nivel de expresie

Forma semintei

Seminificatie

piriforma

242

Lungimea semintei

7.lunga

7 mm

243

Marimea semintei

7.mare

55 mg

241

5.prezente

1-2

244

Prezenta a in bob a
semintelor
Crestaturi
transversala pe
margini

229

Rostrul

9.prezente

1.absente

Culoarea rostrului

cafenie

Forma salazei

ovala

Marimea salazei

putin evidenta

Amplasarea salazei

centrala

Culoarea semintei

cafenie

Numarul semintelor
in bob

Putine 1-2

Cod O.I.V.
101
102
103
104
105
05
353
354
016
006

Caracter
ampelografic
Forma
sectiunii
transversale
Suprafata coardei
Culoarea
dominanta
Prezenta
lenticelelor
Peri
erecti
pe
noduri
Peri
erecti
pe
internoduri
Lungimea
internodurilor
Diametrul
internodurilor
Distributia carceilor
Pozitia pe butuc

Nivel de expresie

Semnificatie

2.eliptic

7/4=1,75

3.costata
2.galben brun
1.absente
1.absenti
sau
foarte rari
1.absenti
sau
foarte rari
1.foarte scurte
65 mm
1.foarte mic

7 mm

1.discontinua
3.semierect

Caractere ampelografice ale coardei

Codificarea inflorescentei,florii,cu privire deosebita

asupra modului de inflorire

Floarea este hermafroditafunctional normala.

Staminele sunt in numar de 5, lungi, inclinate
normal. Ovarul este tronconic, stilul este alungit,
stigmatul rotund. Polenul este fertile.
Cod O.I.V.

Semnificatie

151

Tipul florii

Nivel de
expresie
4.hermafrodita
lafunctional
norma

Semnificatie
De tipul 5, cu
stamine
inclinate
normal

152

Insertia primei
inflorescente
Numarul
inflorescentelor
pe lastar

153

2.al 3-lea sau al

4-lea
2.1,1-2
inflorescente

Caractere ampelografice ale frunzei

Frunza reprezinta principalul organ de recunoastere a
soiurilor pentru vita-de-vie.Frunza adulta sau normala se
considera frunza inserata pe organul principal intre
nodurile 9-12, descrierea ei efectuandu-se in faza de
crestere intensa a lastarilor.In vederea stabilirii mai exacte
a formelor frunzelor si a profunzimii sinusurilor laterale, se
fac urmatoarele notari si totodata masuratorile aferente,
astfel:
N1 (nervura mediana) = 7,5 cm
N2( cele doua nervuri laterale superioare ) =

6,5+ 7
2

6,75 cm
N3(cele doua nervuri laterale inferioare)=

5+ 4
2

4,5cm
N4(cele doua nervuri tertiare care pornesc de pe
nervurile laterale inferioare, in apropierea punctului
petiolar)=

3+ 2
2

= 2,5 cm

N2
N1

6,75
7,5

N3
N1

4,5
7,5

= 0,60 cm (B)

N4
N1

2,5
7,5

= 0,33 cm (C)

550

= 0,90 cm (A)

=500
=400
> + =105

+ + =145
Codificarea sumei unghiurilor dintre nervuri
Suma +
101 - 110

Cod atribuit
4

Suma ++
141 - 150

Cod atribuit
5

Profunzimea sinusurilor laterale

d1
3,5
=
N2
6,75 = 0,52
d2
4
=
=0,89
N 3 4,5
Valoarea rapoartelor

Codul atribuit

0,51-0,60
0,81 0,90

4
1

Gradul de sectare al
frunzelor
Sinusuri pronuntate
Sinusuri superficiale

Marimea frunzei
a.Metoda Kiskin
d 2 11 23,14
=
=94,99
4
4
Nivel de expresie
5. mijlocie

Explicatia
Lungime N1
Lungime N2
Lungime N3
Lungime N4
Inaltime mucron N2
Latime mucron N2
Inaltime mucron N4
Latime mucron N4
`

Suprafata unei frunze

151-250

Cod O.I.V.
601
602
603
604
612
613
614
615

Soi de referinta
Babeasca neagra

Nivel de expresie
1.foarte scurt
1.foarte scurt
3. scurt
3.scurt
3.scurt
3.scurt
1.foarte scurt
3.scurt

Valori
75 mm
67 mm
45 mm
25 mm
10 mm
10 mm
7 mm
9 mm

Forma frunzei=este data de valorile rapoartelor dintre nervurile principale

si de valoarea si suma unghiurilor pe care le formeaza aceste nervuri.Soiul
Chasselas dore prezinta o frunza pentagonala. Valorile rapoartelor sunt
:N2/N1=0,90 cm, N3/N1=0,60 cm, N4/N1=0,33 cm, iar suma unghiurilor +=105
si ++=145.
Forma frunzei ( limbului ) Cod O.I.V. 067 5.pentagonala
Explicatia
Lobia frunzei
Culoarea fetei superioare a
limbului
Colorarea cu antociani pe
supr.sup a limbului
Colorarea cu antociani pe
suprafata inferioara
Gofrarea limbului
Ondularea limbului
Profilul limbului
Umflaturi pe partea sup.
Forma dintilor

Cod O.I.V.
068
069

Nivel de expresie
3.pentalobata
7.verde inchis

070

1.absenta

071

1.absenta

072
073
074
075
076

1.foarte slaba
1.absenta
1.drept
2.putine
3.cu ambele margini convexe

Lungimea dintilor
Forma sinusului petiolar
Forma bazei sinusului petiolar
Part.ale sinusului petiolar
Conturul sinusului petiolar
Forma sinusurilor lat.
Superioare
Forma bazei sinusurilor lat.sup.
Prezenta dintilor pe conturul
sinusurilor
Peri orizontali intre nervurile
principale pe fata inf. a limbului
Peri erecti intre nervurile princ.
pe fata inferioara a limbului
Peri orizontali pe nervurile
principale pe fata sup.a limbului
Peri erecti pe nervurile
principale pe fata sup.a limbului
Peri erecti pe petiol

078
079
080
081-1
081-2
082

7.lungi ingusti P=0,76-1,00

3.usor deschis
3.forma de V
1.fara particularitati
1.absent
2.deschis

083-1
083-2

3.forma de V (baza ascutita)

1.absent

084

1.Absenti sau foarte rari

085

1.Absenti sau foarte rari

088

1.absenti

089

1.absenti

090

9.prezenti

Coeficientii de fertilitate
Nr.butuc

Interval 1
Butuc 1

Interval 1

Pozitia ochilor pe coarda

0
0
+
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0

1
0

Last
ari
laco
mi

1
1

1
2

1
3

1
4

1
5
8

0
2

Lastari
din
mugur
i
corona
ri

Butuc 5
Interval 2
Butuc 2
Interval 2
Butuc 3
Interval 2
Butuc 5

0
0
0
0
+
+
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
+
0
0
0
0
0

5
+
2

4
0

C.f.r. = nr.inflorescente/nr. total de lastari = 13/25 = 0,52

C.f.a. = nr. inflorescente/nr. lastari fertili = 13/10 = 1,3
I.p.a. = C.f.a. *greutatea medie a unui strugure= 1,3*350g = 455
g/ lastar
I.p.r. = C.f.r.* greutatea medie a strugure= 0,10*350 g = 35

Bibliografie

1.Marinela Stroe si Adriana Indreas- Ampelografie, Lucrari

practice,Bucuresti,2010
2.Liviu Coriolan Dejeu- Viticultura,Bucuresti 2010

3. C. Tardea si L. Dejeu- Viticultura, Bucuresti 1995

5.Liliana Rotaru-Ampelografie,Iasi 2003