UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA:HORTICULTURĂ

PROIECT DE AMPELOGRAFIE
Înfiinţarea unei plantaţii viticole cu suprafața de 14 hectare
în centrul viticol Beltiug podgoria Dealurile Sătmarului

Student: Coordonator știinţifici:

Rist Patrick Benjamin Conf.dr.Anca Babeș

CLUJ-NAPOCA

2023

1
 CUPRINS
Tema Proiectului ........................................................................................................................... 3
1. Scurt istoric al culturii viței de vie în România ........................................................................... 4
2. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Sătmarului................................................................ 4
3. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice ............................................................... 4
3.1. Studiul condițiilor ecoclimatice............................................................................................... 4
3.1.1.Regimul termic...................................................................................................................... 4
3.1.2.Regimul pluviometric și umiditatea aerului.......................................................................... 5
3.1.3 Insolația…………………… .......................................................................................................... 5
3.2. Condiții eco-pedologice .......................................................................................................... 5
3.6. Studiul vegetației .................................................................................................................... 5
4. Stabilirea soiurilor ...................................................................................................................... 6
4.1. Fetească neagră ...................................................................................................................... 6
4.2. Cabernet Sauvignon............................................................................................................... .8
4.3. Merlot………….. ...................................................................................................................... 11
4.4. Pinot Noir……………. ............................................................................................................... 13
4.5.Burgund Mare…………………………………………………………………………………………………………………….16
5. Alegerea portaltoiului .............................................................................................................. 17
5.1. Portaltoiul Kober 5BB ........................................................................................................... 18
5.2. Portaltoiul Selecția Oppenheim SO4..................................................................................... 19
6. Calculul suprafețelor ............................................................................................................... 26
7. Deviz de înființare a planației ......................................................................................... ........ 30
8. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I .............................................................. ......... 32
9. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II ....................................................................... 34
10. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III .................................................................... 36
11. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV .................................................................... 38
12. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V ..................................................................... 40

2
13. Deviz aferent construcțiilor ................................................................................................... 40
14. Deviz general ......................................................................................................................... 41

15. Calculul eficienței economice ................................................................................................ 42

Bibliografie ...................................................................................................................................
46

Tema Proiectului :

Înființarea unei plantații de vită de vie cu soiuri de struguri certificate, pentru obținerea de vinuri
roșii de calitate. Plantația are o suprafață de 14 ha și este amplasată în Podgoria Dealurile
Sătmarului centrul viticol Beltiug

3
 1. Cultura viței de vie în România

Cultura viței de vie, este o ramura de prim ordin a economiei naționale, fiind cunoscută din
timpuri foarte vechi. Viticultura românească a urmat cursul apariției și dezvoltării viticulturii
mondiale. Se consideră ca la noi in țară vița de vie s-a cultivat cu cca. 3000 de ani î.e.n. Ea a fost
cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce
aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Marele salt de la specia Vitis silvestris(care
și-a continuat existent în flora spontană Vitis vinifera, strămoșul comun al soiurilor roditoare
existente astăzi în cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de către om.

2. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Sătmarului

În zona comunei Beltiug, viile au fost plantate încă din secolul XVIII de către contele Sándor
Károlyi (1831–1906). După atacul de filoxeră din secolul următor, şvabii au adus şi cultivat
soiuri din Franţa, regiunea Bourgogne, menţinute până în prezent. Conform unui articol online al
presei locale sătmărene, INFORMAŢIA ZILEI, în 2009, suprafeţele viticole însumau
aproximativ 500 de hectare. Viţă de vie cultivă atât persoanele fizice, cât şi asociaţiile agricole
existente aici. Suprafaţa cea mai mare însă o lucrează persoanele juridice. Se cultivă atât viţă
nobilă, cât şi hibridă,dar pe suprafețe foarte mici. Plantaţiile mai noi au soiuri de viţă nobilă
precum Fetească, Riesling,Chardonay,Traminer, Merlot, Syrah, Burgund Mare,Pinot Noir,
precum Grüner Veltliner,Sylvaner

3.Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice

Comuna Beltiug este situată în partea de sud a judeţului Satu-Mare, la o distanta de aproximativ
30 km de municipiul Satu-Mare si 40 km de oraşul Carei și este străbătută de drumul național E
81. Suprafaţa totala a comunei Beltiug este de 25,08 km2. Coordonatele sunt Latitudine nordică
47º55' şi longitudine 22º50' . Suprafața totală a comunei este de 117,03 km ,11703 hectare

3.1 Studiul condiţiilor climatice

3.1.1. Regimul termic

Temperatura medie multianuală pentru centrul viticol Beltiug, a fost de 10,7°C. Astfel, luna cea
mai caldă a anului, iulie, a înregistrat o temperatura medie de 21,9°C. Luna august a înregistrat o
valoare medie a temperaturii de 22,3°C . În ultimii cinci ani nu s-au înregistrat temperaturi
maxime şi minime absolute care să pună în pericol buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale
viţei de vie.

4
3.1.2 Regimul pluviometric şi umiditatea aerului

Cantitatea medie de precipitaţii căzută a fost de 608,6 mm precipitaţiile fiind foarte neuniform
distribuite în cele 12 luni. În condiţiile anilor trecuți umiditatea relativă a aerului s-a încadrat între
limitele de 60-80 % , astfel procesele de creştere şi fructificare se desfăşoară în condiţii optime.

3.1.3. Insolaţia

În ultimii ani, în arealul viticol Beltiug s-a înregistrat o insolaţie reală de 1551,5 ore. Ţinând cont
că necesarul de ore de strălucire ale soarelui este cuprins între 1200-1600 ore, se constată că
necesarul de ore de strălucire a soarelui, a fost acoperit.

3.2.Relieful şi solul

În arealul viticol Beltiug, se regăsesc altitudini ale reliefului de până la 140- 160 m, cu denivelări
puţine şi cu pantă de până la 15%. Pantele au expoziţie sudică, astfel se încălzesc mai repede şi
mai puternic iar viţa de vie este expusă mai puţin la acţiuni negative precum geruri şi îngheţuri iar
bolile micotice se dezvoltă mai puţin. Se regăsesc şi plantaţii de viţa de vie pe pantă cu expoziţie
SV şi SE (SZENTESI, 2002). Solurile reprezentative ce se regăsesc în judeţul Satu Mare,
respectiv în Centrul viticol Răteşti,plaiul Beltiug sunt cele din clasa luvisoluri, respectiv luvosol
(solurile brune luvice) însoţite sau înlocuite pe versanţi de regosoluri şi rar, erodosoluri

5
 CAPITOLUL IV. CARACTERIZAREA SOIURILOR ȘI
PORTALTOILOR

4.1.FETEASCĂ NEAGRĂ

Origine - Soi străvechi, considerat un soi dacic, care se pare a fi o selecţie din Vitis silvestris.
Este cunoscut şi cultivat din timpuri foarte îndepărtate în vechile podgorii din Moldova, unde
producea alături de soiurile locale negre, vestitul vin de Uricani. Face parte din Proles orientalis -
subproles caspica. Sinonime - Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii.

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta prezintă scame rare de culoare verde-cafenie.Vârful lăstarului este glabru, lucios, verde-
roşietic. Lăstarul este glabru, roşu-închis. Inflorescenţa este uniaxială, cilindroconică, cu două
aripioare mici. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine lungi şi ovar bi- sau trilocular,
tronconic, cu uşoare riduri şi stil scurt. Polenul este fertil, puţin abundent. Cârceii sunt glabri şi au
culoarea verde-violacee. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cuneiformă, cu lobul terminal
triunghiular alungit, colorată verde deschis, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt foarte
profunde, cu lumen ovoidal, iar sinusul peţiolar apare sub forma unei lire larg deschise. Nervurile
sunt verzi. Dinţii sunt destul de mari, înguşti, cu marginile drepte şi mucronaţi. Peţiolul este de
culoare roşietică şi este mai scurt decât nervura mediană. Strugurele este de mărime mijlocie, de
formă cilindro-conică sau cilindrică, uneori biaripat, compact. Pedunculul este scurt şi lemnificat.
Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa de grosime mijlocie, colorată negru intens şi
acoperită cu multă pruină, (foto pag. 360). Miezul este zemos şi mustul este necolorat. Sămânţa
este mare, bombată, cu şalază mare, ovală, evidentă şi rostru scurt şi gros.

6
ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soiul Fetească neagră se distinge printr-o vigoare mare de creştere, pe fondul unei perioade scurte
de vegetaţie, de numai 150-160 zile. Creşterea destul de excesivă, luxuriantă, frânează uneori
diferenţierea normală a mugurilor de rod, ducând în acest mod la formarea unui procent redus de
lăstari fertili. Este un soi cu rezistenţă bună la ger şi prezintă toleranţă medie la secetă. În ceea ce
priveşte rezistenţa faţă de bolile criptogamice, manifestă rezistenţă la mană destul de mare şi
mijlocie la oidium, iar în centrele cu higroscopicitate mare în faza de maturare a strugurilor
suferă de pe urma atacului putregaiului cenuşiu. Fertilitatea soiului este destul de scăzută, lăstarii
fertili fiind în proporţie de doar 24-38%, iar valorile coeficienţilor de fertilitate se înscriu în
limitele: 0,4-0,5 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,1-1,3 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

În plantaţiile viticole soiul se cultivă pe forme semiînalte cu încărcături de ochi mari (de exemplu
la Uricani se lasă 74 ochi la butuc), încărcături care au rolul de a frâna creşterea buiacă a
lăstarilor sterili, favorizând în acest mod, diferenţierea mai bună a mugurilor de rod urmată de un
plivit sever al lăstarilor sterili. În practica viticolă, încărcătura de ochi este repartizată pe
elemente lungi de 12-18 ochi. În condiţiile ecopedoclimatice ale centrului viticol Urlaţi a dat
rezultate bune şi tăierea în elemente scurte de rod datorită unui complex de factori foarte
favorabili întâlniţi în zonă: sol scheletic, suma orelor de strălucire a soarelui de peste 1500 ore,
suma temperaturii utile mare care, în ansamblu, au influenţat pozitiv diferenţierea mugurilor din
zonele bazale ale coardelor. Dintre lucrările şi operaţiile în verde executate, se acordă o atenţie
deosebită plivitului lăstarilor sterili (75% dintre aceştia).

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soiul Fetească neagră îţi maturează strugurii destul de devreme, (în a doua decadă a lunii
septembrie), dar care diferă însă cu zona în care se cultivă. Producţiile sunt foarte mici, 6-8 t/ha,
însă cu posibilităţi mari de acumulare a zaharurilor. Acumulează în medie peste 200 g/l zaharuri
şi 240 g/l la supramaturare, iar aciditatea totală a mustului prezintă valori optime cuprinse între
4,5-5,7 ‰, (date I.S.T.I.S.). Fiind un soi vechi în cultură, în cadrul populaţiei au fost observate
mai multe biotipuri, care se disting în principal prin mărimea şi compactitatea strugurilor. Din
7
acest soi se obţine invariabil, un vin bine constituit, cu un potenţial alcoolic mare, de 11,2-12,8%
vol. alcool. Aciditatea, puţin cam ridicată pentru un vin roşu de calitate, îi conferă o anumită
fructuozitate, tipicitate şi originalitate. Vinul tânăr este puţin cam aspru datorită unui conţinut
ridicat în compuşi fenolici, dar cantitatea mare de glicerol (alcool dulce) îi conferă o corpolenţă
satisfăcătoare. În general, vinul are o culoare roşie-rubinie care se menţine şi pe durata păstrării şi
învechirii. Intensitatea coloraţiei este foarte puternică deoarece cantitatea de polifenoli acumulată
în pieliţa boabelor este destul de ridicată, (circa 150 mg/100g boabe).

SELECŢII CLONALE

În cadrul populaţiei soiului Fetească neagră cultivată în podgoria Dealul Mare, au fost depistate
mai multe biotipuri, cele mai multe dintre acestea diferenţiindu-se prin mărimea şi compactitatea
strugurilor, explicând într-o oarecare măsură variabilitatea producţiei la acest soi. Cel mai valoros
biotip remarcat are o creştere vegetativă mult mai ponderată, iar strugurii sunt mari, compacţi,
ceea ce determină o capacitate mai mare de producţie

ZONARE

Soiul Fetească neagră se cultivă în foarte multe centre viticole, cea mai mare pondere a acestora,
fiind în Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei şi în Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi
Olteniei (Prahova, Argeş, Olt).

4.2. CABERNET SAUVIGNON

Origine - Soi de origine franceză care se cultivă pe suprafeţe mari în regiunile Bordeaux şi
Médoc. La noi în ţară a fost introdus înainte de filoxeră şi deţine în prezent cea mai mare
suprafaţă din grupa soiurilor pentru vinuri roşii de calitate.

Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet.

8
CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este puternic scămoasă, verde albicioasă, cu margini roşii.Vârful lăstarului este scămos,
alb-liliachiu. Lăstarul este verde-cafeniu, uşor scămos. Inflorescenţa este cilindro-conică, uneori
aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine mijlocii şi ovar bilocular rotund cu stil
scurt. Polenul este fertil şi abundent. Uneori se întâlnesc şi defecţiuni şi anomalii florale care nu
corespund sub aspectul producţiei. Cârceii sunt scămoşi, de culoare verde-roşietică. Frunza adultă
este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, gofrată, de culoare verde închis, scămoasă pe partea
inferioară, cu 5 până la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, închise, cu lumen uşor
triunghiular. Sinusurile suplimentare apărute pe lobul terminal au formă de U. Sinusul peţiolar
este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Nervurile sunt puţin roşietice spre bază.
Dinţii au baza lăţită şi cu laturi uşor convexe. Peţiolul roşietic este egal cu nervura mediană

Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă, colorată
negru-albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust ierbos, (foto pag. 361).
Sămânţa este destul de mare, tronconică, cu şalaza ovală, destul de ştersă situată spre centrul
seminţei, cu uşoare riduri şi cu rostru scurt, gros, gălbui.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Este un soi cu vigoare mijlocie de creştere, cu o perioadă de vegetaţie destul de lungă (180-190
zile). Soiul Cabernet Sauvignon, dezmugureşte şi porneşte târziu în vegetaţie exceptând anii în
care survin valuri de căldură şi în care decalajul între soiuri este foarte strâns. Îşi maturează bine
lemnul toamna, pe 70-80% din lungime şi chiar mai mult în unele centre din sudul ţării, devenind
dens şi tare. Din acest considerent, pentru o bună reuşită în procesul de altoire, coardele necesită
un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile de portaltoi, care au afinitate mai mare se
disting portaltoii cu “sânge de berlandieri”, caracterizaţi printr-un lemn dur asemănător cu acest
soi. Este un soi tolerant la secetă, însă în condiţiile climatice din sudul Franţei s-a dovedit a fi
sensibil. În ceea ce priveşte rezistenţele la principalele boli şi dăunători, soiul Cabernet
Sauvignon s-a remarcat printr-o rezistenţă sporită la putregaiul cenuşiu (pieliţa boabelor este
groasă), însă este sensibil la făinare, antracnoză şi prezintă o relativă sensibilitate la acarieni. Se
manifestă ca un soi cu o anumită rezistenţă la filoxeră, iar în unii ani meiază şi mărgeluieşte

9
puternic ceea ce îşi pune amprenta pe producţia care este destul de oscilantă. În plantaţiile
viticole din ţara noastră, soiul prezintă o variabilitate impresionantă a caracterelor fenotipice,
fiind depistate cinci biotipuri care se diferenţiază după: tipul florii, lungimea inflorescenţei,
gradul de ramificare a inflorescenţei şi procentul de legare a boabelor. Fertilitatea soiului este
mijlocie, formează 40-60% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este în jur de 1,5,
iar cel relativ este de 0,6-0,7. Soiul se caracterizează printr-o capacitate medie de emitere a
lăstarilor din mugurii aflaţi pe lemn bătrân, iar potenţialul de regenerare al butucilor se înscrie în
aceeaşi clasă.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Studiile realizate au demostrat că soiul dă foarte bune rezultate condus pe forme semiînalte, tipul
de tăiere Guyot pe semitulpină, cu o încărcătură de ochi de 16-22 ochi/m2 , repartizată pe coarde
lungi de 10-12 ochi. Dintre lucrările şi operţiile în verde, plivitul lăstarilor sterili şi copilitul s-au
dovedit benefice soiului.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soiul Cabernet Sauvignon îşi maturează strugurii în epoca a V-a, când acumulează peste 200 g/l
zaharuri şi poate atinge valori de 240 g/l la supramaturare, iar aciditatea totală variază între
4,9‰-6,6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este în medie de 60-90 de grame, ceea ce
determină valori scăzute ale indicilor de productivitate. Producţia de struguri obţinută este relativ
mică, soiul având un potenţial productiv destul de scăzut, (5-7 t/ha), condiţiile de mediu
influenţând foarte mult cantitatea şi calitatea producţiei. Vinul tânăr este astringent, aspru, însă pe
măsură ce se învecheşte devine tot mai catifelat, echilibrat, suficient de extractiv, intens colorat,
roşu - rubiniu şi cu un buchet foarte plăcut şi cu un pronunţat caracter de soi.

SELECŢII CLONALE

Variabilitatea morfologică pronunţată a determinat supunerea acestui soi în cadrul selecţiei

clonale, obţinându-se la noi în ţară patru selecţii clonale: clona 33 V. Călugărească (în anul
1985), clona 7 Drăgăşani (în anul 1976), clona 4 Iaşi (în anul 1978) şi clona 131 Ştefăneşti (în
anul 2000) de la care se obţin producţii mai stabile pe fondul unor acumulări mai mari de
zaharuri.

10
ZONARE

Se cultivă în foarte multe centre viticole din ţara noastră (74), centre viticole amplasate în zona
colinară a subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în Dobrogea precum şi în
unele centre viticole din vestul ţării

4.3. MERLOT

Origine - Soi originar din Franţa, din regiunea Médoc. Face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Plant Médoc.

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este pufoasă, alb-verzuie cu nuanţă violacee.Vârful lăstarului este pufos, verde-albicios.
Lăstarul este verde cu striuri cafenii, scămos. Inflorescenţa este uniaxială, cilindro-conică, uneori
aripată. Floarea este hermafrodită normală manifestând adesea fenomenul de cleistogamie. Are 5
stamine lungi, iar ovarul bilocular este conic cu riduri longitudinale. Polenul este fertil şi
abundent. Cârceii sunt verzi şi scămoşi. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor lăţită,
gofrată, de culoare verde închis, scămoasă pe partea inferioară, pentalobată. Sinusurile laterale
superioare sunt închise, de formă ovoidală, iar sinusul peţiolar este în formă de liră bine
conturată. Nervurile sunt subţiri, glabre, de culoare verde deschis. Dinţii sunt mărunţi, cu
marginile drepte sau uşor convexe şi vârful ascuţit. Peţiolul este mai scurt decât nervura mediană
şi are o coloraţie antocianică la bază. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă conică,
compact. Bobul este sferic, micmijlociu, acoperit cu o pieliţă groasă, colorată negru intens, (foto
pag. 361). Miezul este zemos şi mustul incolor. Sămânţa este mijlocie, ovală, cu şalaza amplasată
în mijloc, ştearsă, cu rostrul scurt şi gros.
11
ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soiul Merlot prezintă vigoare de creştere mijlocie-mare, cu o perioadă de vegetaţie mijlocie-

lungă (180-200 zile). Pe terenuri foarte fertile soiul înregistrează creşteri mari ale lăstarilor, un
aparat foliar bogat, iar butucii se remarcă printr-o longevitate mare. Pregătirea fiziologică a
soiului pentru repaus se prelungeşte adesea în tot cursul lunii octombrie şi sunt semnalate cazuri
când de pe urma unor temperaturi accidentale de -9ºC, s-au înregistrat pierderi de ochi de iarnă în
proporţie de 50-60%. În general, soiul Merlot suportă temperaturi scăzute de până la -18ºC şi este
slab tolerant la secetă, de aceea stabilirea arealelor de cultură pentru acest soi impune o atenţie
deosebită. În ceea ce priveşte rezistenţele la boli, dovedeşte o toleranţă mare la putregaiul cenuşiu
şi la făinare, dar este sensibil la atacul manei. Fertilitatea soiului este mare, manifestată prin
formarea a 60-80% lăstari fertili, iar valorile coeficienţilor de fertilitate se înscriu între 0,8-1,2 cel
relativ şi 1,6-1,9 coeficientul de fertilitatea absolut.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

În plantaţiile pe rod, tipul de tăiere care a dat cele mai bune rezultate este Guyot pe semitulpină,
cu încărcături de ochi ce variază în funcţie de arealul de cultură, astfel: 37 ochi/butuc la Valea
Călugărească, 44 ochi/butuc la Drăgăşani şi 87 ochi/butuc la Odobeşti (pentru obţinerea unui vin
cu tărie alcoolică mai scăzută). Concluzionând, soiul Merlot se înscrie în grupa soiurilor cu
potenţial mare de producţie, însă pentru obţinerea unor vinuri de calitate superioară se recomandă
ca nivelul încărcăturii de ochi să fie în jur de 30 de ochi/butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soiul îşi maturează strugurii în epoca a V-a, practic strugurii încep să se matureze chiar din
prima decadă a lunii spetembrie. La maturitatea deplină, acumulează cantităţi mari de zaharuri,
care ating uşor valorile cuprinse între 188-230 g/l zaharuri, pe fondul unei acidităţi totale de 4,0-
4,5 g/l H2SO4. Greutatea medie a unui strugure este de 88-123 grame, iar a 100 de boabe 120-
140 grame. Producţiile obţinute sunt mijlocii şi variază foarte mult cu arealul viticol, 6 t/ha în
podgoria Miniş la 15 t/ha în podgoria Odobeşti, (date I.S.T.I.S.). Vinul obţinut este colorat roşu-
rubiniu, echilibrat din punct de vedere gustativ, cu buchet intens, aromă de fruct şi care în linii
generale este apropiat valoric (organoleptic) de cel de Cabernet Sauvignon.

12
SELECŢII CLONALE

Din populaţia soiului Merlot au fost obţinute selecţiile clonale: Merlot 8 Valea Călugărească şi
Merlot 17 Odobeşti, care se disting de populaţie, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi
calitativ.

ZONARE Se cultivă în foarte multe centre viticole (76) practic în toate acele areale viticole
favorabile culturii soiurilor pentru vinuri roşii, în sudul Moldovei, în Regiunea dealurilor
Munteniei şi Olteniei, în Dobrogea şi insular în zona de est a ţării.

PINOT NOIR

Origine

Soi originar din Franţa. Face parte din Proles occidentalis. Sinonime – Burgund mic, Plant fin,
Franc Pinot, Noirien, Franc Noirien, Petit Verot, Morillion noir. Blauerspätburgunder,
Spätburgunder

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginea rozie.Vârful lăstarului este pufos,

albverzui.Lăstarul este verde-castaniu, cu scame rare. Inflorescenţa este uniaxială, rar aripată.
Floarea este hermafrodită normală, cu 5 stamine lungi, cu ovar bi- şi trilocular, cu stil scurt.
Polenul este fertil şi foarte abundent. Cârceii sunt verzi cu scame rare. Frunza adultă este în
general rotundă, pronunţat gofrată şi cu peri scurţi pe partea inferioară, mijlocie ca mărime.
Prezintă fenomenul de heterofilie: se întâlnesc pe acelaşi lăstar frunze întregi, trilobate şi
pentalobate, cu sinusurile laterale asimetrice şi neuniforme ca profunzime. Sinusurile laterale
superioare sunt ovale, iar sinusul peţiolar este o liră cu baza ascuţită. Nervurile au culoarea verde.

13
Dinţii sunt mărunţi, cu laturi uşor convexe şi vârful ascuţit. Peţiolul este gros, verde, mai scurt
decât nervura mediană, (foto pag. 361). Strugurele este uniaxial, cilindric, aripat, mic, compact.
Bobul este sferic, de mărime mică cu pieliţa groasă colorată negru-albăstrui, miezul este zemos,
must necolorat şi cu gust specific. Sămânţa este mijlocie, cu şalaza mare, uşor ovală, cu rostru
gros.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Pinot noir are o vigoare mijlocie către mică şi se comportă bine în combinaţie cu portaltoii
Chasselas x Berlandieri 41 B, Riparia gloire, SO4, 3309 C, Teleki 8 B. Se adaptează foarte bine
climatului temperat continental, cele mai bune vinuri se obţin pe terenuri calcaroase, necesită
2300 – 34000C pentru încheierea ciclului vegetativ, pe care le acumulează în 155-170 zile.
Dezmugureşte devreme, ceea ce îl face sensibil la gerurile târzii de primăvară şi are o coacere
timpurie, fiind preferat în regiuni cu climă răcoroasă. La noi în ţară, dezmugurirea are loc în
aprilie - prima decadă a lunii mai, iar înfloritul se declanşează în ultima decadă a lunii mai.
Prezintă foarte rar fenomenul de meiere şi mărgeluire, temperaturile scăzute şi umiditatea ridicată
în perioada înfloritului împiedică în bună măsură legarea boabelor reducând în mod considerabil
viitoare recoltă. Dovedeşte o rezistenţă mare la secetă şi ger (-22 0 : -240 C), fiind foarte sensibil
la boli, la atacul manei şi putregaiului cenuşiu, datorită compactităţii mari a ciorchinelui,
infestarea cu Botrytis reduce în mare parte caracterul varietal al soiului şi adaugă arome speciale
care nu sunt potrivite vinurilor de Pinot noir. Fertilitatea soiului Pinot noir este destul de bună,
înregistrând valori ale c.f.a de la 1,22 la 1,4 şi c.f.r. de 0,70 la 0,9.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Soiul având o vigoare mică de creştere şi încărcătura de ochi repartizată la unitatea de suprafaţă
este mică: 12-14 ochi/m2 la Murfatlar şi 16-18 ochi/m2 la Valea Călugărească reacţionând foarte
bine la Cordonul speronat, Guyot multiplu, Cordon cazenave, etc. Tăierea cea mai potrivită este
tăierea mixtă, cu coarde lungi de 10-12 ochi şi o încărcătură de 10-18 ochi/m2 , (Marinela Stroe,
2005). Se recomandă un desfrunzit parţial înainte de recoltare cu 3- 5 zile, pentru a micşora
atacul de mucegai, iar în anii ploioşi se recomandă recoltatul în două reprize, la interval de o
săptămână.

14
CARACTERE TEHNOLOGICE Soiul se remarcă printr-o timpurietate medie, maturându-şi
strugurii în de epoca a IV-a -V-a. Pârga debutează în a III –a decadă a lunii iulie - prima decadă a
lunii august. Maturitatea deplină se realizează în a II-a decadă a lunii septembrie. Are un strugure
de mărime mică, greutatea în jur de 80 grame, iar greutatea a 100 de boabe variază între 110 şi
126 grame Concentraţia medie a zaharurilor la maturitatea tehnologică este cuprinsă între 226g/l
– 250g/l şi are aptitudini mari de supramaturare atingând 260 g/l, aciditatea este cuprinsă între 5,8
– 6,0g/l acid tartric, 3-5 g/l H2SO4, iar cantitatea de antociani oscilează în funcţie de condiţiile
climatice ale anului de cultură, între 600-1000mg/kg. Producţia de struguri este relativ mică,
oscilând între 4,5-9,0 t/ha, rareori mai mare, funcţie de caracteristicile anului de recoltă. Vinul
obţinut prezintă o tărie alcoolică de 11-14,4 % vol. alcool fiind considerat soiul cu cel mai ridicat
potenţial alcoolic dintre soiurile pentru vinuri roşii de calitate superioară, media înregistrând
valoarea de 13,7 % vol. alcool. Prezenţa unei cantităţi mari de glicerol imprimă vinului o anumită
catifelare şi onctuozitate. La acest soi conţinutul în substanţe colorante scade după trecerea a 5-15
zile de la maturarea deplină, de aceea culesul nu trebuie întârziat. Concluzionând, vinurile
obţinute din soiul Pinot noir întrunesc calităţile cerute de categoria vinurilor roşii superioare, dar
în anii cu călduri excesive, intensitatea colorantă este scăzută, însă şi atunci este apreciat ca şi
materie primă pentru producerea vinurilor spumante.

SELECŢII CLONALE

Cunoscut şi cultivat de secole, soiul Pinot noir reprezintă exemplul cel mai sugestiv al tipului soi-
populaţie, care prezintă tipuri diferite, oferind posibilităţi largi de selecţie, fiind o adevărată sursă
de variabilitate intravarietală, variabilitate care se datorează în special înclinaţiei lui către mutaţii.
Exploatând marea variabilitate a soiului Pinot noir în ţările cu tradiţie viticolă au fost create
numeroase selecţii clonale, obţinându-se peste 200 de versiuni clonale plantate în 1996, numai în
Franţa, iar în prezent există 50 de clone acceptate. În România, la I.C.V.V. Valea Călugărească a
fost obţinută şi omologată o singură selecţie clonală, Pinot noir 5 Vl, în anul 1988, cu un potenţial
oenologic ridicat. Valorile principalilor indici de calitate şi cantitate obţinute, (acumulează peste
220g/l zaharuri, 546- 610 mg/kg antociani, iar aciditatea 3,2-5,1 g/l H2SO4), determină obţinerea
unui vin de calitate superioară. Practic această selecţie clonală, face parte din biotipul cu strugure
mijlociu ca mărime, de formă cilindro-conică, aripat. Prezintă un grad ridicat de legare a florilor,
iar meierea şi mărgeluirea sunt practic inexistente.

15
ZONARE

Aria culturii sale cuprinde centre viticole situate în principalele regiuni viticole ale ţării noastre,
în judeţele Prahova, Buzău, Dolj, Olt, Mehedinţi, Caraş Severin, Timiş, Arad, Constanţa, etc.
Soiul Pinot noir se cultivă în 36 de centre viticole, soi recomandat în 23 centre, iar ca soi
autorizat in 13 centre viticole.

4.5. BURGUND MARE

Origine - Soiul provine din Europa centrală. Face parte din Proles occidentalis. Se consideră a fi
o variaţie mugurală a soiului Pinot noir. Sinonime - Blaufränkish, Grosser Burgunder,
Kekfrankos, Limberger.

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este uşor scămoasă de culoare verde cu nuanţă cafenie. Vârful lăstarului este uşor scămos,
verde-gălbui. Lăstarul este glabru, verde cu striuri fine roşietice. Inflorescenţa este uniaxială,
conică. Floarea este hermafrodită normală, cu 5 stamine, mai rar 6, normal înclinate, ovarul de
culoare verde-închis, cu 2 loji şi 4 ovule, de formă aproape sferică. Cârceii sunt verzi, glabri,
bifurcaţi. Frunza adultă este întreagă sau uşor trilobată, cu limb neted şi glabru. Sinusurile laterale
sunt slab marcate, în formă de V, iar sinusul peţiolar este în formă de „V” sau liră. Dinţii sunt
mici, cu margini rotunjite. Nervurile sunt verzi, evidente, iar peţiolul este de culoare verde-
roşietic, glabru mai scurt decât lungimea nervurii mediane, (foto pag. 361). Strugurele este conic,
uniaxial, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă colorată negru-
albăstrui şi miez zemos. Sămânţa este piriformă, de culoare cafenie-roşietică, având 6-7 mm
lungime şi 4 mm grosime, iar şalaza are formă de lacrimă. Soiul Burgund mare se prezintă ca o
populaţie din care s-au selectat trei biotipuri la I.C.V.V.Valea Călugărească care prezintă struguri
16
de forme diferite: conică, cilindrică şi rămuroasă (laxă). Biotipurile se deosebesc nu numai după
aspectul strugurilor şi a productivităţii, ci şi sub aspectul calităţii recoltei, a caracterelor morfo-
anatomice ale grăunciorilor de polen şi a capacităţii de germinare a acestora.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soiul Burgund mare se caracterizează printr-o vigoare mare de creştere, cu o perioadă de

vegetaţie destul de lungă de peste 185 de zile. Maturarea lemnului se face în proporţie de 75% şi
manifestă toleranţă mijlocie la acţiunea temperaturilor scăzute, de până la –22 ºC şi toleranţă
bună faţă de secetă. Este sensibil la mană, dar s-a dovedit a fi rezistent la putregaiul cenuşiu,
oidium, eudemis, cochilis. Fertilitatea soiului este bună, formează 75% lăstari fertili, iar
coeficienţii de fertilitatea au valori de 1,1 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

În plantaţiile viticole se practică forma de conducere semiînaltă cu cordoane bilaterale, sistemul

de tăiere mixt. În urma tăierilor se lasă pe butuc o încărcătura de ochi de până la 20 de ochi//m2 ,
care se repartizează pe cordiţe scurte de 4-5 ochi şi pe cepi. Din practica viticolă reiese că nu este
un soi pretenţios nici faţă de lucrările şi operaţiile în verde, aplicându-se în special cele cu
caracter curent.

ÎNSUŞIRI TEHNOLOGICE

Strugurii soiului Burgund mare ajung la maturitate deplină la sfârşitul lunii septembrie. Producţia
obţinută variază între 16,5 t/ha la Valea Călugărească şi 21,9 t/ha la Miniş cu acumulări de
zaharuri înscrise în limitele 174-191 g/l, foarte rar urcând până la 225 g/l şi prezintă o aciditate
totală a mustului uşor ridicată care variază între 5,5 şi 6,0 ‰.

Soiul Burgund mare se comportă în unii ani modest, ca un soi de consum curent, cu producţii în
jur de 19-20 t/ha şi acumulări de 165 g/l zaharuri. Vinul obţinut este sub nivelul soiului Merlot şi
nu atinge performanţele calitative ale acestuia.

ZONARE

17
Se cultivă pe suprafeţe destul de mari (4 centre viticole) ca soi recomandat (Recaş, Silagiu, Miniş
şi Măderat) şi în 42 centre ca soi autorizat (jud. Tulcea, Teleorman, Călăraşi, Dolj, Mehedinţi,
Buzău, Prahova, Argeş şi Constanţa).

5. Alegerea portaltoiului
Portaltoii Kober 5BB și SO-4 fac parte din grupa portaltoilor obţinuţi din Berlandieri x
Riparia.Au preluat de la Vitis berlandieri, rezistenţa crescută la cloroză, iar de la Vitis riparia
producţia mare de butaşi de portaltoi, aptitudinea la înrădăcinare şi rezistenţa la filoxeră.
Rezistenţa moderată la secetă şi la cloroză (16-25% calcar activ) au limitat răspândirea lor în
zona mediteraneană. În schimb, aceşti portaltoi sunt consacraţi în zonele viticole cu climat
temperat continental, deci şi în România, unde s-au dovedit cei mai adecvaţi. Încă de la
introducerea lor în cultură s-a urmărit activitatea de selecţie pentru obţinerea unor forme cât mai
bine adaptate condiţiilor ecopedoclimatice din podgoriile noastre.

1. Denumirea portaltoiului
Berlandieri x Riparia Kober 5 BB

2. Sinonimele
Kober 5 BB, sau 5 BB

3. Originea
A fost obţinut în Austria de către Franz Kober, 1920, prin selecţie clonală din populaţia
Berlandieri x Riparia Teleky 5A

4. Aria de răspândire
5. Caracterele morfologice
La dezmugurire rozeta este scămoasă de culoare verdealbicioasă, cu marginile cafenii. Frunza
adultă este foarte mare, întreagă, cuneiformă, cu uşoară tendinţă de trilobare. Limbul este gros,
gofrat, de culoare verde închis, lucios pe faţa superioară şi sinusul peţiolar în formă de U deschis.
Limbul este slab pubescent pe faţa inferioară, cu o dinţătură joasă, regulată, cu marginile
rotunjite. Peţiolul de lungime mijlocie, prevăzut cu perişori deşi şi rigizi.

18
Floarea este hermafrodită, funcţional femelă, cu polen steril. Kober 5 BB formează strugurii mici,
cu boabe mărunte, sferice, de culoare neagră violacee. Coarda cu scoarţa striată, de culoare
cafeniu-cenuşie, este uşor eliptică în secţiune transversală, cu raportul lemnmăduvă echilibrat şi
lemnul dens. Scoarţa se exfoliază sub forma unor plăci.

6. Însuşirile agrobiologice: comportarea portaltoiului în plantaţiile mamă, în plantaţiile de vii

roditoare, în şcoala de viţe
Vigoare de creştere foarte mare pe care o imprimă şi soiurilor altoite, perioadă de vegetaţie
mijlocie, 170-180 zile, dezmugurire timpurie cu maturarea lemnului devreme până în septembrie,
capacitate bună de înrădăcinare a butaşilor, 60-80%, afinitatea cu soiurile roditoare la altoire
bună(40-50%); sistem radicular puternic cu rădăcini lungi şi numeroase care explorează un
volum mare de sol; Rezistenţe biologice: bună la filoxeră forma radicicolă, dar scăzută la forma
galicolă, foarte rezistent la nematozi, rezistenţă mijlocie la cloroză (20% calciu activ în sol) şi
scăzută la săruri, rezistent la secetă, rezistentă mijlocie la excesul de umiditate din sol.

7. Însuşirile agrofitotehnice
Lungimea utilă a coardei, 4-5m, producţii mari de butaşi 200 mii/ha; conferă o vigoare foarte
mare, favorizând meierea şi mărgeluirea strugurilor, întârzie maturarea şi diminuează rezistenţa şi
ger, nu se altoieşte cu soiurile viguroase, asigură rodirea bună şi regulată a soiurilor: Merlot,
Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Chardonnay, Riesling italian, etc.

Particularităţi de cultură: la plivit se lasă 12 lăstari, necesită copilitul de multe ori; conducere pe
spalier vertical sau piramide cu 8 butuci; fertilizare anuală cu doze moderate de îngrăşăminte
chimice în special N, 1-2 tratamente împotriva filoxerei galicole cu insecticide organo-fosforice,

recoltarea coardelor toamna devreme

8. Variaţii şi clone
La Blaj s-au obţinut: Selecţia Crăciunel 2 mai precoce cu aproape 2 săptămâni, Selecţia Crăciunel
26, Selecţia Crăciunel 25. În Franţa - 25 clone, în Germania – 3 clone

9. Zonarea portaltoiului
La noi în ţară este portaltoi cu ponderea cea mai mare în cultură 70%, fiind folosit în toate
podgoriile tendinţa fiind de înlocuire cu selecţii mai valoroase SO 4, Crăciunel 2, 26, 71. Se
cultivă în Italia, Germania, Franţa, Austria, Elveţia, Ungaria, Rusia.
19
3.6. Portaltoiul Selecția Oppenheim 4
1. Denumirea portaltoiului
Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4

2. Sinonimele SO-4
3. Originea
A fost obţinut prin selecţie clonală din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleky 4 A, în Germania
la şcoala de viticultură din Oppenheim.

4. Aria de răspândire
S-a extins în cultură repede şi pe suprafeţe mari în Europa şi America de Sud. La noi în ţară se
recomandă în toate zonele viticole.

5. Caracterele morfologice
La dezmugurire rozeta este verde-albicioasă, scămoasă, cu marginile de culoare roz, iar frunzele
tinere sunt scămoase, colorate în verde-arămiu. Frunza adultă este mare, dar mai mică decât la
Kober 5 BB şi Teleky 8 B. Limbul cuneiform, întreg, verde deschis, are marginile orientate spre
marginea superioară. Limbul este glabru, cu dinţi mici dinţi mici, ascuţiţi şi cu perişori scurţi doar
pe partea inferioară a nervurilor. Sinusul peţiolar are formă de U larg deschis. Peţiolul este lung,
uşor pubescent, de culoare vede roşietică. Lăstarii sunt netezi, cu meritale lungi, de culoare
verde-violacee pe partea însorită şi cu noduri uşor pubescente. Floarea este hermafrodită,
funcţional masculă, cu polen fertil. Coarda de culoare brun-roşiatică, are noduri proeminente,
prevăzute cu peri scurţi. Secţiunea transversală este de formă eliptică, muchiată cu raportul
lemn/măduvă în favoarea lemnului. Scoarţa se exfoliază în plăci.

6. Însuşirile agrobiologice: comportarea portaltoiului în plantaţiile mamă, în plantaţiile de vii

roditoare, în şcoala de viţe
Prezintă caractere apropiate mai mult de Riparia: precocitate, maturare bună a lemnului încă din
luna iulie, capacitate bună de înrădăcinare a butaşilor(60- 80%), afinitatea cu soiurile roditoare la
altoire bună(50%); vigoare de creştere mare pe care o conferă şi soiurilor roditoare; perioadă de
vegetaţie scurtă de 165-170 de zile, sistem radicular profund.

20
Rezistenţe biologice: bună la filoxeră forma radicicolă, dar scăzută la forma galicolă; rezistent la
nematozi; rezistenţă mijlocie la cloroză (17% calciu activ în sol) şi scăzută la săruri 0,4‰ NaCl,
rezistenţă mijlocie la secetă.

7. Însuşirile agrofitotehnice
Lungimea utilă a coardei, 4m, producţii de butaşi mare 190- 200mii/ha; portaltoi de calitate, care
imprimă precocitate soiurilor altoite, indicat ca portaltoi pentru soiurile: Grasă de Cotnari,
Fetească albă. Sauvignon, Chardonnay, Riesling italian, Chasselas doré, etc.

Particularităţi de cultură: în perioada de vegetaţie – plivit (12 lăstari), copilitul, conducere pe

spalier vertical cu sârme oblice; fertilizare anuală cu doze mari de îngrăşăminte chimice N100
P150 K200; recoltarea coardelor toamna în prima parte a lunii octombrie

8. Variaţii şi clone
Unul din cei mai valoroşi portaltoi. La Blaj s-a obţinut clona SO 4-4 (1974), în Franţa 78 clone şi
cele mai valoroase: 5, 15, 18, 102.

9. Zonarea portaltoiului
La noi în ţară, se extinde în cultură în toate podgoriile. În Franţa este cel mai folosit portaltoi, dar
şi în Italia, Germania, America de Sud.

6. CALCULUL SUPRAFEȚELOR ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE

6.1. Calculul suprafețelor și a necesarului de material săditor

6.1.1. Suprafața utilă

Suprafață drum principal - SDP = 2,5 % x ST = 0,35 (ha)
Suprafață drum secundar - SDS= 1,5 % X ST= 0,21 (ha)
Suprafață zona de întoarcere - SZÎ = 3,5 % x ST = 0,49 (ha)
Suprafață alei/poteci - SAlei = 0,8 % x ST =0,112 (ha)
SClădire =3 % x ST = 0,42 (ha)
SUtilă = 12,42 (ha)

6.1.2. Necesarul de material săditor

- distanța de plantare între rânduri: 2,5 m

21
 - distanța de plantare între butuci pe rând: 1.00 m
- spațiu de nutriție: 2,5 m2
-
necesar vițe altoite/ha- 4000 buc
- necesar vițe altoite: 49680 buc.

6.1.3. Necesar vițe altoite pentru completare goluri

Totalul de vițe altoite: 54650 vițe altoite, din care 10% rezervă pentru plantare în primii trei ani
pentru completare goluri, astfel:

Anul I – 4 %, rezultă 1990 vițe altoite

Anul II – 3 %, rezultă 1490 vițe altoite

Anul III – 2 %, rezultă 995 vițe altoite

Rezerva la plantare = 1% din nr de vițe altoite, rezultă 497 vițe altoite; adopt 500 buc.

22
 Exploataţia agricolă : Beltiug

Producţia medie: 6.2 t/ha

Suprafaţa utilă :12.42 ha

Suprafaţa totală: 14 ha

Distanţa medie: 10 km 7. Deviz înființare plantație

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M Lucrări executate Lucrări executate manual Consum material
crt cronologică . mecanizat

Volu Tarif Chelt. Volum Norm Grupa Necesa Chelt Felul materialelor
U.M Consum Preţ Total
mul lei/ cu ul a de de r Z.O. . cu . normat lei/U lei
lucră U.M lucrări lucrării munc comple forta .M.
rii . mecanic ă xitate de
e a mun
lucrării că

1 Defrişat Ha 14 14 1960
0

2 Desfundat Ha 12.42 10 1242

0

3 Parcelare Ha 12.42 10 III/1 1.24 186.0

4 Încărcat gunoi de grajd T 750 5 3750 gunoi de t 750 200 150000

grajd

23
5 Transport gunoi de grajd Tk 7500 5 37500
m

6 Descărcat şi alimentat gunoi de T 750 5 3750

grajd

7 Administrat gunoi de grajd Ha 12.42 40 496.8

8 Nivelat Ha 12.42 20 2484

0

9 Încărcat picheţi mii 50 15 I/1 3.3 330 picheti mii 50 500 25000
buc bu
c

10 Transport picheţi Tk 54 15 810

m

11 Descărcat picheţi mii 54 15 I/1 3.3 330

buc

12 Pichetat Ha 12.42 15 I/1 0.83 83

13 Săpat gropi mii 54 0,25 III/4 864 1123

buc 2

14 Încărcat viţe mii 50 10 I/2 10 1000 Vite altoite bu 54650 6 327900

buc c

15 Transport viţe Tk 54 15 810

m

24
16 Descărcat viţe mii 54 10 I/2 10.8 1080
buc

17 Fasonat şi mocirlit mii 54 2,5 III/1 21.6 2160

buc

18 Repartizat viţe mii 54 9,5 I/1 5.7 570

buc

19 Plantat mii 54 0,35 III/2 308 4004

buc 0

20 Udat Ha 12.42 0,25 I/1 49.7 6458

21 Muşuroit mii 54 1,2 II/1 45 1350

buc

Total cheltuieli de înfiinţare: 620521.80

25
 Exploataţia agricolă: Beltiug

Suprafaţa: 14 ha

Producţia medie: 6.2 t/ha

Distanţa medie: 10 km

8.Deviz de întreţinere anul I

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M. Lucrări executate Lucrări executate manual Consum materiale
crt cronologică mecanizat

Volu Tarif Chelt. Volum Norm Grupa Necesa Chelt. cu Felul U.M. Consum Preţ Total
mul lei/U. cu ul a de de r Z.O. forta de materialelor normat lei/U. lei
lucră M. lucrări lucrării munc compl muncă M.
rii mecan ă exitat
ice ea
lucrări
i

1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 5 18 II/2 0.5 60.00 Azotat de kg 1500 5.00 7500
amoniu

2 Transport îngrăşăminte tkm 50.4 15 756 Superfosfat kg 2000 6.50 13000

chimice

3 Descărcat îngrăşăminte t 5 18 II/2 0.5 60.00 Sarepotasic kg 1500 14.00 21000

chimice a

26
4 Alimentat îngrăşăminte t 5 50 II/3 0.25 30.00
chimice

5 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 15 186

chimice

6 Arat ha 12.42 55 683

7 Copcit 2X mii 100.8 1,2 IV/1 84 10080

buc

8 Plivit mii 50.4 1 III/1 50.4 6048

buc

9 Încărcat viţe completat goluri mii 2 10 II/2 0.2 24

buc

10 Transport viţe completat goluri tkm 2 15 30

11 Descărcat viţe completat goluri mii 2 10 II/2 0.48 54.9

buc

12 Săpat gropi mii 2 0,25 II/1 8 960

buc

13 Fasonat şi mocirlit mii 2 12 III/1 0.2 24

buc

14 Repartizat viţe mii 2 9,5 I/1 0.2 24

buc

15 Plantat mii 2 0,35 III/1 5.7 684

27
 buc

16 Udat ha 12.42 0,25 III/1 49.68 5961

17 Transport apă pentru tkm 300 15 4500

tratamente

18 Preparat soluţie pentru mii 30 10,6 IV/1 2.85 342

tratamente litrii

19 Tratamente fitosanitare (5 X) ha 62.1 130 8073

20 Praşile mecanice (3 X) ha 37.26 125 4657

21 Praşile manuale( 2 X) ha 25 0,175 III/1 142.86 17142.8

22 Irigat(4X) ha 49.68 50 2484

23 Cărnit lăstari mii 50 0,75 I/1 67 8040

buc

24 Arat de toamnă ha 12.42 150 1863

25 Muşuroit mii 50 1,2 II/1 41.60 5000

buc

Total cheltuieli anul I: 119266.7

28
 Exploataţia agricolă: Beltiug

Suprafaţa: 14 ha

Producţia medie: 6.2 t/ha

Distanţa medie: 10 km

9.Deviz de întreţinere anul II

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M. Lucrări executate Lucrări executate manual Consum materiale
crt cronologică mecanizat

Volu Tarif Chelt. cu Volum Norm Grupa Necesa Chelt. cu Felul U.M. Consu Preţ Total
mul lei/ lucrărim ul a de de r Z.O. forta de materialelor m lei/U. lei
lucră U.M ecanice lucrării munc compl muncă normat M.
rii . ă exitat
ea
lucrări
i

1 Dezmuşuroit mii 50 1,3 II/1 38.5 4616

buc

2 Copcit 2X mii 100 1,2 IV/1 83 9960

buc

3 Tăieri de formare mii 50 0,8 IV/1 62.5 7500

buc

4 Încărcat îngrăşăminte chimice t 5 18 II/2 0.5 60 Azotat de kg 2000 5.00 10000

cu N, P, K amoniu

29
5 Transport îngrăşăminte tkm 50 15 750 Sarepotasic kg 1500 14 21000
chimice cu N, P, K a

6 Descărcat îngrăşăminte t 5 18 II/2 0.5 60 Superfosfat kg 1500 6.5 9750

chimice cu N, P, K

7 Alimnetat îngrăşăminte t 5 50 II/3 0.5 60

chimice cu N, P, K

8 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu N, P, K

9 Arat ha 12.42 15 1863

0

10 Plivit mii 50 1 III/1 50 6000

buc

11 Transport apă pentru tkm 520 15 7800 Substante

tratamente fitosanitare

12 Preparat soluţie pentru mii 50 10,6 IV/1 4.7 564

tratamente litri

13 Tratamente fitosanitare ha 62.1 13 8073

0
( 5 X)

14 Praşile mecanice (3 X) ha 37.3 12 4662

5

15 Praşile manuale( 2 X) ha 25 0,17 III/1 147 17640

30
16 Palisat mii 50 0,8 IV/1 62.5 7500 Sfoara kg 30 5 150
buc

17 Plivit + legat mii 50 1 III/1 50 600

buc

18 Cărnit lăstari mii 50 0,75 I/1 66.6 7992

buc

19 Irigat(4X) ha 49.68 50 2484

20 Muşuroit mii 50 1,2 II/1 41.6 4992

buc

Total cheltuieli anul II: 134697

31
 Exploataţia agricolă: Beltiug

Suprafaţa: 14 ha

Producţia medie: 6.2 t/ha

Distanţa medie: 10 km

10.Deviz de întreţinere anul III

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M. Lucrări executate Lucrări executate manual Consum material
crt cronologică mecanizat

Volu Tarif Chelt. cu Volum Norm Grupa Necesa Chelt. cu Felulmateri U.M. Consum Preţ Total
mull lei/ lucrărim ullucră a de de r Z.O. forta de alelor normat lei/U. lei
ucrăr U.M ecanice rii munc comple muncă M.
ii . ă xitate
a
lucrării

1 Dezmuşuroit mii 50 1,3 II/1 38.5 4620

buc

2 Copcit 2X mii 100 1,2 IV/1 83.5 10020

buc

3 Tăieri de formare mii 50 0,7 IV/1 71.5 8580

buc

4 Încărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27 azotat de kg 3000 5 15000

chimice cu N. amoniu

32
5 Transport îngrăşăminte tkm 20 15 300
chimice cu N.

6 Descărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27

chimice cu N.

7 Alimnetat îngrăşăminte t 2 50 II/3 0.12 14.50

chimice cu N.

8 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu N.

9 Arat ha 12.42 15 1863

0

10 Plivit mii 50 1 III/1 50 6000

buc

11 Transport apă pentru tkm 520 15 7800

tratamente

12 Preparat soluţie pentru Miilit 50 10,6 IV/1 4.7 564

tratamente ri

13 Tratamente fitosanitare ha 62.1 13 8073

0
( 5X)

14 Praşile mecanice( 3 X) ha 37.3 12 4662

5

15 Praşile manuale( 2 X) ha 25 0,175 III/1 143 17160

33
16 Încărcat îngrăşăminte t 3 18 II/2 0.34 41 Sarepotasic kg 3000 14 42000
chimice cu P. K. a

17 Transport îngrăşăminte tkm 50 15 750 Superfosfat kg 3000 6.5 19500

chimice cu P. K.

18 Descărcat îngrăşăminte t 3 18 II/2 0.34 41

chimice cu P. K.

19 Alimnetat îngrăşăminte t 3 50 II/3 0,18 22

chimice cu P. K.

20 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu P. K.

21 Copilit miib 50 0,58 III/1 86 10320

22 Plivit + legat miib 50 1 III/1 50 6000 Sfoara kg 15 5 75

23 Cărnit lăstari mii 50 0,75 I/1 66.6 8000

buc

24 Irigat(4X) ha 49,7 50 2485

25 Arat de toamnă ha 12.42 15 1863

0

26 Muşuroit mii 50 1,3 II/1 38.5 4620

buc

Total cheltuielianul III: 179765.50

34
 Exploataţia agricolă: Beltiug

Suprafaţa: 14 ha

Producţia medie: 6.2 t/ha

Distanţa medie: 10 km

11.Deviz de înfiinţare anul IV

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M. Lucrări executate Lucrări executate manual Consum materiale
crt cronologică mecanizat

Volu Tarif Chelt. Volumul Norma Grupa Necesa Chelt. cu Felul U.M Consu Preţ Total
mul lei/U cu lucrării de de r Z.O. forta de materialelor . m lei/U. lei
lucră .M. lucrări muncă compl muncă normat M.
rii mecani exitat
ce ea
lucrări
i

1 Dezmuşuroit mii b 50 1,3 II/1 38.5 4620

2 Copcit 2X mii b 100 1,2 IV/1 83.5 10020

3 Tăieri de formare mii b 50 0,7 IV/1 71.4 8568

4 Încărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27 Azotat de kg 2000 5 10000

chimice cu N. amoniu

35
5 Transport îngrăşăminte tkm 20 15 300
chimice cu N.

6 Descărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27

chimice cu N.

7 Alimnetat îngrăşăminte t 2 50 II/3 0.12 14.5

chimice cu N.

8 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu N.

Arat ha 12.42 15 1863

0
9

10 Plivit mii b 50 1 III/1 50 6000

11 Transport apă pentru Tkm 520 15 7800

tratamente

12 Preparat soluţie pentru Miilit 30 10,6 IV/1 2.85 342

tratamente ri

13 Tratamente fitosanitare Ha 62.1 13 8073

0
( 5 X)

14 Praşile mecanice( 3 X) Ha 37.3 12 4662

5

15 Praşile manuale( 2 X) Ha 25 0,175 III/1 147 17640

36
16 Încărcat îngrăşăminte T 1.5 18 II/2 0.17 20.00 Sarepotasic kg 1500 14 21000
chimice cu P. K. a

17 Transport îngrăşăminte Tkm 50 15 750 Superfosfat kg 1500 6.5 9750

chimice cu P. K.

18 Descărcat îngrăşăminte T 2 18 II/2 0.22 27

chimice cu P. K.

19 Alimnetat îngrăşăminte T 2 50 II/3 0.12 27

chimice cu P. K.

20 Administrat îngrăşăminte Ha 12.42 50 621

chimice cu P. K.

21 Copilit mii b 50 0,58 III/1 86 10320

22 Plivit + legat miib 50 1 III/1 50 6000 Sfoara kg 30 5 150

23 Irigat(4X) Ha 49.68 50 2484

24 Recoltat 50% T 77 0,4 II/1 192.5 23100 Galeti buc 300 15 4500

25 Transport recolta Tkm 770 15 11550

26 Arat de toamnă Ha 12.42 15 1863

0

27 Muşuroit Mii 50 1,3 II/1 38.5 4620

Total cheltuieli anul IV : 177359.50

37
 Exploataţia agricolă: Beltiug

Suprafaţa: 14 ha

Producţia medie: 6.2 t/ha

Distanţa medie: 10 km

12.Deviz de înfiinţare anul V

Nr. Lucrări tehnologice în ordine U.M. Lucrări executate Lucrări executate manual Consum materiale
crt cronologică mecanizat

Volu Tarif Chelt. Volumul Norma Grupa Necesa Chelt. cu Felul U.M Consu Preţ Total
mul lei/U cu lucrării de de r Z.O. forta de materialelor . m lei/U. lei
lucră .M. lucrări muncă compl muncă normat M.
rii mecani exitat
ce ea
lucrări
i

1 Dezmuşuroit mii 50 1,3 II/1 38.5 4620

buc

2 Copcit 2X mii 100 1,2 IV/1 83.5 10020

buc

3 Tăieri de formare mii 50 0,7 IV/1 71.5 8580

38
 buc

4 Încărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27 Azotat de kg 2000 5 10000

chimice cu N. amoniu

5 Transport îngrăşăminte tkm 20 15 300

chimice cu N.

6 Descărcat îngrăşăminte t 2 18 II/2 0.22 27

chimice cu N.

7 Alimnetat îngrăşăminte t 2 50 II/3 0.12 14.5

chimice cu N.

8 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu N.

Arat ha 12.42 15 1863

0
9

10 Plivit mii 50 1 III/1 50 6000

buc

11 Transport apă pentru tkm 300 15 450

tratamente

12 Preparat soluţie pentru Miilit 30 10,6 IV/1 2.85 342

tratamente ri

13 Tratamente fitosanitare ha 62.1 13 8073

0
( 5 X)

39
14 Praşile mecanice( 3 X) ha 37.3 12 4662,5
5

15 Praşile manuale( 2 X) ha 25 0,175 III/1 147 17460

16 Încărcat îngrăşăminte t 1.5 18 II/2 0.17 20.5 Sarepotasic Kg 1500 14 21000

chimice cu P. K. a

17 Transport îngrăşăminte tkm 15 15 225 Superfosfat Kg 1500 6.5 9750

chimice cu P. K.

18 Descărcat îngrăşăminte t 1.5 18 II/2 0.17 20.5

chimice cu P. K.

19 Alimnetat îngrăşăminte t 1.5 50 II/3 0.09 11.00

chimice cu P. K.

20 Administrat îngrăşăminte ha 12.42 50 621

chimice cu P. K.

21 Copilit mii 50 0,58 III/1 86 10320

buc

22 Plivit + legat mii 50 1 III/1 50 600 Sfoara Kg 30 5 150

buc

23 Irigat(4X) ha 49.68 50 2484

24 Recoltat t 100 0,4 II/1 250 30000

25 Transport recolta tkm 100 15 1500

26 Arat de toamnă ha 12.42 15 1863

40
 0

27 Muşuroit mii 50 1,3 II/1 38.5 4620

bu
c

Total cheltuieli anul V: 156217.50

41
13. Deviz de înfiinţare a plantaţiei și cu amenajarea terenului

Tabelul 4.2.

Nr. Denumire Unitate de Cantitate Preț unitar Preț total (lei)

crt. măsură (lei/UM)

1 Sediul firmei buc 1 350000 350000

2 Pivniță + cramă buc 1 1400000 1400000

3 Linie de îmbuteliere buc 1 200000 200000

4 Drum principal ha 0.35 20000 7000

5 Drum secundar ha 0.21 15000 3150

6 Poteci/alei ha 0.112 50000 5600

7 Zona de întoarcere ha 0.49 60000 29400

8 Bazine buc 30 300 9000

9 Sistem de susținere ha 12.42 23000 529000

TOTAL 2533150

42
Utilaje pentru întreținerea plantației viticole

Nume utilaj Cantitate Preț (lei) Cheltuieli (lei)

Tractor NOU KUBOTA M5101 Narrow 105 cp, 4×4 1 192000.00 192000.00

Atomizor 300 L 1 6100.00 6100.00

Plug reversibil 2 trupite 25-35 Bomet 1 4800.00 4800.00

Remorca Marpol MJ 251 monoax 3.5 T util 1 24480.00 24480.00

Freza cu palpator. model FP FS 500 1 21100 21100.00

TOTAL 248480.00

14. Deviz general cheltuieli

Tabelul 4.4.

Nr.crt Denumire deviz Valoare

1 Deviz amenajări/contrucții 2533150.00

2 Fișa tehnologică de înființare a plantației 620521.80

3 Fișă tehnologică de întreținere an I 119266.70

4 Fișă tehnologică de întreținere an II 134697.00

5 Fișă tehnologică de întreținere an III 179765.50

6 Fișă tehnologică de întreținere an IV 177359.50

7 Fișă tehnologică de întreținere an V 156217.50

8 Deviz cheltuieli utilaje agricole 248480.00

9 Investiția totală (It) 4169458

15. Calculul eficienței economice

43
1. Investiția totală It = 4169458 lei
2. Investiția la hectar
It / St = 297818 lei/ha
3. Producția medie la hectar (Pm)
a. Soi 1 6.500 kg/ha
b. Soi 2 4850 kg/ha
c. Soi 3 6850 kg/ha
d. Soi 4 4000 kg/ha
e. Soi 5 8800 kg/ha
Pm = 6.200 kg/ha
4. Suprafața utilă (Su)
12.42 ha

5. Producția totală (Pt)

Pm* Su = 77 t
6. Randament
Pm* 75% = 57750 l must

Must (l) - 3% (pierderi) = 56017 l vin

1 butelie 750 ml

Cantitate vin (l) : 0.75 (1 butelie) =74690 butelii de vin

7. Preț de vânzare (Pv)

25 lei/ butelie
8. Producția globală (Pg)
Pg = 74690 butelii * 25 = 1867250 lei

9. Cheltuieli materiale (Cm)

Cm = cheltuieli directe (5% x It) + cheltuieli indirecte (2% x It) = 291862 lei
10. Timp de funcționare (Tf)
Tf = 25 ani
11. Cota de amortizare (CAMR)
CAMR = It : Tf = 16678 lei
12. Venitul anual net (Vn)
Vn = Pg – Cm = 1575388 lei
13. Termen de recuperare a investiției (Tr)

44
 Tr = It : Vn = 2.65ani
14. Viteza de recuperare (Vr)
Vr = Tf : Tr = 9.43 ani
15. Cost de producție (Cp)
Cp = Cm : nr. butelii = 3.90 lei
16. Profit
P = nr. butelii * (Pv - Cp) = 1575959 lei
17. Rata profitului
Rata profit = (Profit / Cm) * 100 = 539.9 %

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Beltiug,_Satu_Mare

https://comunabeltiug.ro/articles/istoricul-localitatii

https://www.academia.edu/15678092/Ampelografie

,,Ampelografie –suport curs anul IV ” conf.dr.Anca Babeș

Stația meteorologică a Școlii Gimnaiale ,,Viorel Sălăgean”Beltiug

45