PROIECT AMPELOGRAFIE

Înființarea unei plantații viticole în Valea lui Mihai

Coordonatori: Șef lucr. Dr. Ing. ANCA BABEȘ,

Ing. Dr. ANA MARIA CĂLUGĂR.

Student: INDRE Iulian-Bogdan

 Cuprins
1.Tema proiectului ........................................................................................................................................3
2.Scurt istoric al culturii viței de vie ..............................................................................................................4
2.1.Cultura viței de vie pe plan mondial ...................................................................................................4
2.2.Cultura viței de vie în România ...........................................................................................................5
2.3.Istoricul culturii viței de vie în Valea lui Mihai ....................................................................................6
3.Situația actuală a culturii viței de vie .........................................................................................................7
3.1.Situația viticulturii pe plan mondial ....................................................................................................7
3.2.Situația viticulturii în România ............................................................................................................9
4.Cadrul natural al podgoriei Valea lui Mihai ............................................................................................. 12
4.1.Localizare geografică ........................................................................................................................ 12
4.2 Mediul pedogenetic ......................................................................................................................... 12
4.2.1 Geomorfologia........................................................................................................................... 12
4.2.2 Hidrologia .................................................................................................................................. 13
4.3 Clima ................................................................................................................................................. 13
4.4 Solul .................................................................................................................................................. 14
4.5 Vegetația .......................................................................................................................................... 14
5. Caracterizarea soiurilor și a portaltoilor cultivate în Valea lui Mihai ..................................................... 15
5.1. Stabilirea soiurilor ........................................................................................................................... 15
5.2. Descrierea soiurilor ......................................................................................................................... 15
5.2.1. Iordană ..................................................................................................................................... 15
5.2.2. Mustoasă de Măderat .............................................................................................................. 17
5.2.3. Cadarcă ..................................................................................................................................... 18
5.2.4. Burgund mare ........................................................................................................................... 20
5.3.Descrierea portaltoilor ..................................................................................................................... 21
5.3.1. Berlandieri × Riparia Kober 5BB ............................................................................................... 21
5.3.2. Berlandieri x Riparia Oppenheim 4 .............................................................................................. 23
6. Tehnologia de cultură............................................................................................................................. 25
6.1. Sistemul de cultură .......................................................................................................................... 25
6.2. Pregătirea terenului pentru plantare .............................................................................................. 26
6.3. Plantarea viței de vie ....................................................................................................................... 28
6.4. Tehnologia lucrărilor de întreținere a plantațiilor de la înființare și până în anul al V-lea ............. 31
6.4.1. Lucrările de întreținere din anul I de la plantare...................................................................... 31

1
 6.4.2. Lucrările de întreținere din anul al doilea de la plantare ......................................................... 34
6.4.3.Lucrările de întreținere din anul al treilea de la plantare ......................................................... 36
6.5. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor ............................................................................ 37
7. Particularități ale vinurilor obținute ....................................................................................................... 42
7.1 Cadarcă ............................................................................................................................................. 42
7.2.Mustoasă de Măderat ...................................................................................................................... 43
7.3. Burgund Mare ................................................................................................................................. 44
7.4. Iordană ............................................................................................................................................ 45
8. Calculul suprafețelor .............................................................................................................................. 45
9. Calculul necesarului de vițe și a suprafeței utile .................................................................................... 46
10. Deviz cu amenajarea terenului și construcțiile .................................................................................... 48
11.Calculul eficienței economice................................................................................................................ 49
Bibliografia.................................................................................................................................................. 51

2
 1.Tema proiectului

Înființarea unei plantații de viță de vie roditoare pe o suprafața de 25 ha. Locația

terenului este în Valea lui Mihai, și are ca scop obținerea unor vinuri de consum curent atât albe
cât și roșii dar și vinuri spumante.
În următoarele pagini vor fi prezentate detalii despre factorii climatici, tehnologici,
caracterizarea soiurilor cu care se va înfiița plantația, a portaltoilor pe care sunt altoite soiurule și
de asemenea devizele și fișele tehnologice.

3
 2.Scurt istoric al culturii viței de vie

2.1.Cultura viței de vie pe plan mondial

Cultura viței de vie a apărut odată cu primele așezări stabile a oamenilor în epoca
neolitului, deși strugurii erau culeși încă din epoca paleoliticului.Oamenii cultivau vița de vie pe
locurile împrejmuite de lângă case, folosind la început semințele pentru înmulțirea lor, apoi
marcotele și pe urmă butași de la butucii vițelor valoroase.
Luarea în cultură a viței de vie își are originea în ținuturile din sudul Mării Caspice , în
urma cu 7000-9000 de ani.Omul preistoric o folosea cu scop ornamental, dar în timp și-a dat
seama că este comestibilă.Date concrete cu privire la luarea în cultură a viței de vie apar încă din
antichitate-orânduirea sclavajistă.(Curs de Viticultură Generală-Prof.dr.Nastasia Pop).
Apariția culturii propriu-zisă a viței de vie, a fost identificată în Asia Mică pe timpul
sumerienilor și a hiților, care au avut un rol deosebit în dezvoltarea viticulturii și vinificației,dar
și in Egipt pe timpul faraonilor cu cca.6000 de ani în urmă.
Un rol foarte important în răspândirea culturii viței de vie l-au avut fenicienii (vechii
locuitori ai Siriei),aceștia cultivau vița de vie în țările din nordul Africii (Algeria,Maroc,Tunisia).
Grecii au luat vița de vie și vinul de la tracii de pe malul Pontului Euxin. Polibiu(scriitor
grec 203-120 î.e.n) menționa că în regiunea Masinissa din Numidia(granița de vest a actualei
Algerii) se produceau struguri care nu-i mai întâlneai în nici o altă parte a lumii.Grecii au
contribuit la perfecționarea metodelor de obținere și conservare a vinului,ei au fost primii care au
introdus sulful în vin și must pentru conservare.
La începutul orânduirii feudale (evul mediu) ,viticultura a înregistrat elemente de
regres:desfundatul solului limitându-se la 60-70 cm,lucrările solului s-au redus la 1-2
prașile,etc.Odată cu înființarea mănăstirilor (sec.VII), cultura viței de vie începe să prindă din
nou contur,mai ales pe domeniile feudale ale acestora. Mănăstirile și bisericile încurajau cultura
viței de vie,deoarece aducea venituri mari și asigura vinul pentru ceremoniile religioase,având
astfel loc procesul de concentrare a plantațiilor de vie, pe podgorii și constituirea sortimentului
de soiuri.

4
 În perioada renașterii (secolele XVI-XVII ),agricultura și economia europeană s-au
organizat pe baze științifice, făcându-se astfel progrese însemnate, mai ales de ordin tehnic prin
terasarea terenurilor în pantă.În secolele XVIII-XIX s-a format și consolidat viticultura ca știință.
Apariția filoxerei a marcat cele trei etape distincte în evoluția viticulturii europene:
etapa prefiloxerică,etapa filoxerică,etapa postfiloxerică.
Etapa prefiloxerică -este cea mai lungă, și a durat de la începuturi până la apariția
filoxerei.În această etapă,vița de vie se cultiva pe rădăcini proprii(nealtoită),iar podgoriile erau
constituite din sortimente și soiuri arborigene.
Etapa filoxerică -a durat de la apariția filoxerei și până în preajma anului 1900.Pentru
refacerea viilor s-a recurs mai întâi la importul de hibrizi direct producători și mai apoi la
importul de portaltoi rezistenți la filoxeră,trecându-se astfel la înmulțirea prin altoire.Pentru
trecerea la această nouă metodă de înmulțire, s-a simțit necesitatea unor studii și cercetări pentru
a elabora noi tehnologii.Un rol însemnat avându-l cercetătorii francezi: Jules Émile
Planchon,Viola P, Foex G.Astfel au luat ființă primele stațiuni de cercetare viticole din
Franța,Austra,Ungaria.
Etapa postfiloxerică -a ținut de dupa 1900 și până în prezent.Este caracterizată prin
trecerea la înmulțirea materialului săditor prin altoire,restructurarea sortimentului și ameliorarea
soiurilor de viță de vie.Plantațiile au fost refăcute, ajungându-se la 6,795 milioane hectare pe
glob în anul 1910 din care 60% o reprezenta plantațiile de vii altoite.
S-a dezvoltat sectorul pepinieristic,s-a trecut la industrializarea in masă,folosirea
soiurilor cu productivitae ridicată și la perfecționarea tehnologiei de cultură.
Perioada contemporană-secolul XX, a adus viticultura la nivelul cel mai înalt de
dezvoltare.Cultura viței de vie a ajuns la cca.10 milioane de ha, și s-a renunțat la sistemul de
cultură jos în favoarea celui înalt și semiînalt.Plantațiile s-au specializat pe direcții de
producție:soiuri pentru struguri de masă, soiuri pentru vin,pentru stafide,etc.

2.2.Cultura viței de vie în România

Pe teritoriul țării noastre vița de vie se cultivă încă din epoca neoliticului mijlociu,cu
aproximativ 3000 de ani î.H(Martin T,1972).A fost cultivată în partea răsăriteană a Mării
Negre,în Transcaucazia,adică în teritoriile ce aparțin astăzi Georgiei,Armeniei și
Azerbaidjanului.

5
 Marele salt de la specia Vitis silvestris la Vitis vinifera(strămoșul comun al soiurilor
roditoare existente astăzi in cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de
către om(Teodorescu I.C,1966;Fregoni M.,1991)
Forma și tipul frunzelor, și a strugurilor sculptați în piatră găsiți pe teritoriul țării
noastre, ne arată că acum 2700 de ani, nu erau cunoscute doar soiurile de vin, ci și cele de masă
cu bobul mare(Constantinescu Gh. și colab.,1970).
În timpul evului mediu,viticultura s-a dezvoltat cu precădere în podgorii și centre
viticole vestite prin calitatea vinurilor obținute din sortimente specifice,ele fiind căutate atât pe
piața internă cât și pentru export.
Primele documente care atestă existența viilor din Transilvania datează din prima
jumătate a secolului al XI-lea, iar a celor din Moldova și Țara Românească de la sfârșitul
secolului al XIV-lea (Cotea V.D și colab.,2000)
De-a lungul timpului ,s-au statornicit în podgorii sortimente specifice de soiuri.Ele au
fost reprezentate pentru fiecare areal viticol,printr-un număr restrâns de soiuri care își puneau
amprenta asupra specificității și calității vinurilor.

2.3.Istoricul culturii viței de vie în Valea lui Mihai

Cultura viței de vie pe teritoriul actualei podgorii Valea lui Mihai s-a practicat din vechi
timpuri.Aria de răspândire a viilor era mult mai mare decât astăzi,deoarece acestea nu se
înființau pe baza criteriului de calitate a produselor realizate.
În secolul al XVII-lea viile de la Valea lui Mihai erau organizate în așa-zisele grădini de
struguri, separate de terenurile arabile.Problemele legate de administrarea și producția acestor
grădini de struguri erau rezolvate de un consiliu,în fruntea căruia se găsea un conducător cu
atribuții bine stabilite.
Apariția filoxerei în podgoria Valea lui Mihai a fost semnalată în 1882,oidium-ul și
antracnoza în 1879, iar mana în 1890.

6
 3.Situația actuală a culturii viței de vie

3.1.Situația viticulturii pe plan mondial

În general, cultura eficientă a viţei-de-vie se practică în acele locuri unde temperatura

medie anuală este cuprinsă între 9 şi 21ºC. Astfel de temperaturi, alături de alte condiţii
ecopedoclimatice, se întâlnesc în interiorul a două benzi ce înconjoară globul de o parte şi de alta
a ecuatorului. Una, cea mai importantă este plasată la nord de ecuator, între 20 şi 50º latitudine,
iar cealaltă o găsim la sud de ecuator, între 20 şi 40º latitudine. În cadrul celor două benzi,
suprafaţa viticolă însumează circa 7.742.000 ha (potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a
Viei şi Vinului – 2008), a cărei repartiţie pe continente este redată în tabelul 1.1.
Tabelul 3.1
Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole mondiale
Suprafața:
Media Media Media
Continentul 1991-1995 1996-2000 2001-2005 20010
mii ha % mii ha % mii ha % mii ha %
Europa 5 507 67,7 4 995 64,4 4 725 60,0 4 521 58,4
Asia 1 404 17,3 1 459 18,8 1 636 20,8 1 634 21,1
America 808 9,9 869 11,2 958 12,2 991 12,8
Africa 344 4,2 320 4,1 374 4,7 387 5,0
Oceania 71 0,9 117 1,5 179 2,3 209 2,7
Total mondial 8 134 100 7 760 100 7 872 100 7 742 100
(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2010)
După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o creştere continuă a suprafeţelor cultivate cu
viţă de vie (1964 - 10.000.000 ha, 1976 - 10,3 milioane ha). Ulterior suprafaţa cultivată a început să scadă
progresiv până în anul 1998, pentru ca în ultimii ani să se stabilizeze în jurul valorii de 8 milioane ha.
Din cele 45 de ţări cultivatoare de viţă-de-vie, trei (Spania, Franţa şi Italia), deţin suprafeţe
foarte mari (2,857 ha), urmând în ordine descrescătoare Turcia, China, S.U.A, Iran, ţara noastră ocupând
locul 10 în lume şi 5 în Europa (la nivelul anului 2010).
Continentul european asigură 66,7 % din producţia mondială de vin, fiind urmat de cel american
(18,5 %), de Asia (5 %), de Oceania (5,4 %) şi Africa (4,4 %).
Condiţiile ecologo-geografice şi social-economice au determinat orientarea viticulturii europene
în direcţia producerii strugurilor mai ales pentru vin, iar a celei asiatice în direcţia producerii strugurilor
pentru masă şi stafide.
Din tabelul 3.1 reiese că Europa deţine peste 58,4% din suprafaţa şi producţia viticolă mondială
(Uniunea Europeană deţine ¾ din suprafaţa viticolă a continentului).

7
 Tabelul 3.2
Principalele ţări viticole ale lumii
Suprafața(mii ha):
Nr.crt. Țara Media Media Media
1991-1995 1996-2000 2001-2005 2010

1. Spania 1 290 1 184 1 199 1 165

2. Franța 940 915 894 852
3. Italia 985 909 863 840
4. Turcia 615 584 564 517
5. China 331 376 423 470
6. S.U.A 153 218 410 398
7. Iran 244 274 315 330
8. Portugalia 269 257 248 246
9. Argentina 251 253 211 227
10. România 209 208 234 207
(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2010)

Tabelul 3.3
Producţia de vin în principalele ţări viticole
Nr. Producția de vin(mii hl):
Crt. Țara Media Media Media
1991-1995 1995-2000 2001-2005 2008
1. Italia 60 768 54 386 46 936 46 970
2. Franța 52 886 56 271 51 919 41 690
3. Spania 26 438 34 162 37 323 36 240
4. S.U.A 17 619 20 386 20 399 19 330
5. Argentina 15 558 13 456 14 488 14 680
6. Australia 4 810 7 380 12 543 12 430
7. China 5 140 9 581 11 460 12 000
8. Africa de Sud 8 228 7 837 8 040 10 260
9. Germania 10 391 9 989 9 225 9 991
10. Chile 3 326 5 066 6 389 8 680
11. Rusia 3 348 2 512 4 346 7 100
12. România 5 529 6 173 4 975 5 159
(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2010)
Concluzionând, continentul european este cel care asigură cea mai mare cantitate de vin
(66,7% din producţia mondială), urmat de cel american (18,5%), de Asia (5%), Oceania (5,4%)
şi Africa cu 4,4%. În ceea ce priveşte consumul de vin pe locuitor, întâlnim trei categorii de ţări:
 țări mari consumatoare de vin (50 litri vin/ an/locuitor): Luxemburg, Franţa;
 ţări cu un consum mediu de vin (10-50 litri vin/ an/locuitor): Italia, Portugalia,
Elveţia, Spania;
 ţări cu un consum mic de vin (sub 10 litri vin/ an/locuitor): S.U.A., Canada,
Africa de Sud.

8
 Studiile de caz efectuate cu referire la consumul de vin, scot în evidenţă faptul că în
Italia, Spania, Franţa, Potugalia (ţări ce deţin supremaţia mondială în producţia de vin - 51%)
consumul se va stabiliza la 50-60 l/an/locuitor, preferabil vinuri roşii, excepţie facând Germania
şi S.U.A. unde balanţa înclină spre vinurile albe.
Ca urmare a repartizării geografice a producţiei viticole în diferite regiuni ale globului,
favorabile acestei culturi, comerţul mondial (importul şi exportul) cu vin, struguri de masă,
stafide şi alte produse pe bază de must şi vin, a fost foarte intens în ultimele decenii. În general,
ţările mari producătoare de struguri sunt şi principalii exportatori.
Ţări mari importatoare de vin sunt, în ordine: Germania, Anglia, S.U.A., Rusia, Franţa,
Olanda, Canada, Belgia, Elveţia, Danemarca, Japonia, Suedia.
● În ceea ce priveşte producţia strugurilor de masă, locul unu este ocupat de China,
urmată de Turcia, Iran, India, Egipt, Italia şi S.U.A.;
● Dintre ţările producătoare de struguri pentru stafide amintim: Turcia, S.U.A., Iran,
Chile, Grecia, Africa de Sud. Din producţia mondială de stafide (1,22 milioane tone), cea mai
mare pondere o deţine Asia (51 %), fiind urmată de America (36 %), Europa (8 %), Africa (3%)
şi Oceania (2%). Din cele prezentate, se observă că s-au conturat două tendinţe, cea europeană,
cu o atenţie sporită pe calitate, cu o legislaţie adecvată şi o limitare a suprafeţelor cultivate, dar şi
a recoltei la hectar; şi cea din Lumea Nouă – Australia, Africa de Sud, S.U.A., Chile, unde
suprafeţele cultivate cresc ca şi exporturile de vin.

3.2.Situația viticulturii în România

Așezarea geografică a României și relieful său asigură condiții naturae favorabile pentru
cultura viței de vie. Ca urmare, viticultura a cunoscut o dezvoltare continua,devenind una din
ramurile importante ale producției agricole.
Vița de vie se cultivă cu precădere în arealele consacrate tradițional acestei activități
situate mai ales în zona colinară,pe nisipuri precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile,
denumite areale viticole care sunt supuse delimitării teritoriale. Plantațiile de viță de vie potrivit
legii nr.244/2003(revizuită în 2007) a viței și vinului,se grupează teritorial în: Podișul
Transilvaniei; Dealurile Moldovei; Dealurile Munteniei și Olteniei; Dealurile Banatului;
Dealurile Crișanei și Maramureșului; Colinele Dobrogei; Terasele Dunării și regiunea nisipurilor

9
și a altor terenuri favorabile din sudul țării. Aceste regiuni cuprind 37 de podgorii și aproximativ
173 de centre viticole, în care se produce o gamă completă de vinuri (Oșlobeanu M.și
colab.,1991).
Situația viilor pe rod a crescut progresiv în țara noastră în 1972, apoi a scăzut continuu.
În anul 2009 suprafața cultivată cu viță de vie a fost de 181343 ha, asigurănd o producție de
struguri de aproximativ 900000 tone, iar ponderea viilor tinere a fost extrem de scăzută în ultimii
ani (800-4000 ha), din cauza plantațiilor mai reduse refacerea patrimoniului viticol este foarte
redus.
Ca urmare a aplicării programului de reconversie și restructurare a plantațiilor viticole,
în anul 2008 suprafața viilor tinere a fost de 6130 ha. Se constată de asemenea o reducere
treptată a suprafeței viilor pe rod ocupate cu soiuri de masă, aceasta fiind de 10732 ha.
În ceea ce privește sortimentul de struguri pentru vin la nivelul anului 2009, primele 12
soiuri cultivate au fost: Fetească Regală 7,4%; Fetească Albă 7,3%; Merlot 6,4%; Riesling 4,2%;
Aligote 3,9%; Sauvignon 2,3%; Cabernet Sauvignon 2,2%; Muscat Ottonel 2%; Băbească
Neagră 1,8%; Roșioară 1,6%; Fetească Neagră 1%; Tămâioasă românească 0,7%.

Tabelul 1.
Situația viticulturii în România-2008
Suprafața 2005 2006 2007 2008
Total suprafață 191566 192611 191998 192334
viticolă(ha)
Vii pe rod-total(ha) 190556 189663 188611 186204
Din care:-de vin 177743 177085 177088 175472
-de masă 12813 12578 11523 10732
Vii tinere-total(ha) 1000 2948 3387 6130
Din care:-de vin 952 2857 3314 6068
-de masă 48 91 73 62
Prod.totală de struguri(ha) 482062 951191 1123018 984338
Din care:-struguri de vin 442724 884138 1041972 897174
-struguri de masă 39338 67053 81046 87164
Producția de vin(mil hl) 2602 5014 5289 5159
Din care:-DOC 0.404 0.615 0.485 0.436
-VS(IGR) 0.326 0.601 0.479 0.807
-VM 1.872 3.797 4.325 3.916
Din care:-vinuri albe 1.518 2.861 2.768 2.894
10
 -vinuri roșii 2.055 2.153 2.521 2.264
Consumul mediu de vin
(litri/locuitor/an) 11.0 25.8 22.5 25.2

Consumul mediu de
struguri de 4.39 3.11 4.62 5.0
masă(kg/locuitor/an)
Consumul mediu de
stafide 0.120 0.132 0.146 0.367
(kg/locuitor/an)
(după Anuarul Statistic al României,MAPDR,ONVV,2005-2008,citat de Dejeu L,2010)

Suprafața cultivată cu viță de vie are o structură în care ponderea soiurilor hibride este
foarte ridicată. În ultimii ani, suprafața ocupată cu hibrizi direct producători a fost aproximativ
jumătate din cea a viilor pe rod.

11
 4.Cadrul natural al podgoriei Valea lui Mihai

4.1.Localizare geografică

Valea lui Mihai este un oraș în județul Bihor, Crișana, România

Coordonate GPS: 47°31'14''N-22°07'55''E

Fig 4.1 Valea lui Mihai

(https://www.google.ro/maps)

4.2 Mediul pedogenetic

4.2.1 Geomorfologia
Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord-Vest a
județului Bihor. Intravilanul cât și extravilanul aparținător orașului se încadrează în unitatea de
relief de câmpie, în zona de câmpie înaltă subcolinară a Câmpiei Careiului. Deși dispusă în
trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în
vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre câmpia joasă.

12
 4.2.2 Hidrologia

Hidrologic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului.

Configurația hidrologică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai
importante sunt Mouca și Salcia. Apa subterană se găsește la adâncimi variabile, în zona centrală
apa se găsește la adâncimi de 2,5m. În anotimp ploios, nivelul apei freatice se ridică la 0,8-1 m.
Precipitațiile sunt strâns legate de regimul umezelii aerului și al nebulozității, și prezintă
o creștere cantitativă pe măsura creșterii in altitudine. În sectorul de câmpie, precipitațiile medii
multianuale sunt cuprinse între 500-700 mm, în arealul de dealuri între 700-1000mm. Luna cea
mai ploioasă este iunie.

4.3 Clima

Trăsăturile de ansamblu ale climei sunt condiționate de circulația maselor de aer, de

poziția județului și de modificarile pe care le impun particularitățile reliefului. Astfel teritoriul
județului Bihor se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat.
Tabel 4.1

Valori climatice medii și totaluri anuale

Ploaie Viteza
Temp. Temp.
Temp. sau medie Nr. de Nr.de Nr.de Nr.de Nr. de
maximă minimă
Anul medie zăpadă anuală zile cu zile cu zile cu zile cu zile cu
medie medie
anuală totală a ploaie zăpadă furtună ceață grindină
anuală anuală
anuală vântului
2006 9.7 14.6 5.2 7.1 138 43 44 60
2007 11.1 16.3 6.2 7.9 148 27 37 39
2008 10.9 16.0 6.1 7.5 167 27 47 52 1
2009 11.0 16.3 5.8 8.2 171 49 39 49
2010 10.5 15.3 5.8 8.2 172 51 46 65
2011 10.2 15.7 4.8 7.9 120 41 31 61
2012 10.8 16.3 5.5 7.8 136 46 28 35
2013 11.0 16.1 6.2 7.7 167 38 26 42
2014 12.4 18.1 7.1 8.0 173 14 41 45
2015 11.7 17.3 6.3 695.41 7.3 156 22 25 46 1
2016 11.0 16.5 5.8 1537.15 8.1 164 30 40 30 1
Sursa: https://en.tutiempo.net/climate/ws-150140.html

13
 4.4 Solul

Soluri: cernoziomuri gleizate, argiluvisoluri, cu textură nisipo-lutoasă. Solurile prezintă

în diferite orizonturi stratificații de oxizi de fier, impermeabile pentru apă, necesitând un
desfundat adânc. Relieful este alcătuit din dune, cu înălțimea de 15 m, amplasate pe direcția N-
V.

4.5 Vegetația

Flora județului Bihor prezintă o varietate mare de arbori, plante și flori, cu un număr de
16 plante ocrotite, dintre care floarea de lotus (Nelumbo nucifera); floarea de colt (Leontopodium
alpinum Cass); strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi).
Asociațile de vegetație din cadrul județului sunt dispuse într-o zonalitate verticală,
datorită treptelor de relief existente în județ și influenței climatice, și se impart în:
Etajul subalpin-îl întâlnim pe suprafețe restrânse în masivele Cârligatele, Buteasa și
Biharia. În condițiile aspre ale acestei zone se dezvoltă pajiștile dominate de țăpoșică (Nardus
stricta), în amestec cu firuța (Poa alpina), păiușul pestriț (Festuca violacea). Dintre
dicotiledonate apar: mărul ursului (Ligusticum mutellina), clopoțelul (Campanula napuligera).
Etajul coniferelor (1000-1650 m) cu molidul (Picea excels) care este dominant,
bradul(Picea alba), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Scorbus aucuparia) și rar
tisa (Taxus baccata).
Etajul fagului (600-1000 m), cu elemental dominant fagul (Fagus silvatica), precum și
gorunul (Quercus campestris), frasinul (Fraxinus excelsior), alunul (Corylus avellana), liliacul
carpatin (Syringa josikaea).
Etajul stejarului-se întinde din zona de câmpie până la altitudinea de cca.500 m.În
câmpia înaltă apar păduri pure sau în amestec de sejar peduncular(Quercur robur) împreună cu
arțarul tătăresc (Acer pseudoplatanus), teiul (Tilia parvifolia), ș.a.
În câmpia joasă înâlnim lemnul câinesc (Ligustrum vulgaris), lemnul râios (Eronymus
verrucosa).

14
 5. Caracterizarea soiurilor și a portaltoilor cultivate în Valea lui Mihai

5.1. Stabilirea soiurilor

Conform ordinului 594/2004, privind aprobarea zonării soiurilor de viță roditoare

autorizate în cultură în arealele viticole din România, următoarele soiuri se pretează în zona
studiată: Burgund Mare, Iordană, Mustoasă de Măderat și Cadarcă.

5.2. Descrierea soiurilor

5.2.1. Iordană

Origine: Se presupune că este soi autohton, foarte vechi, originar din Moldova.
Este un soi puțin răspândit în Ungaria și în Germania. În România soiul Iordană este
cultivat în Transilvania și în Moldova.
Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu nuanță
liliachie. Frunzele tinere sunt întregi, gofrate, de culoare verde-gălbuie, pufoase pe partea
inferioară.
Frunza adultă este mijlocie spre mare, cordiformă, întreagă sau trilobată. Limbul este
gros, gofrat, ușor ondulat, culoare verde închis, pufos pe partea interioară.Nervurile sunt roșiatice
spre punctual pețiolar, proeminente și cu perișori deși. Dinții sunt ușor alungiți, neregulații și
ascuțiți. Sinusurile laterale sunt slab schițate, deschise în formă de V, iar sinusul pețiolar este
variabil-liră sau ovoidal închis. Pețiolul este gros, verde-violaceu, egal cu nervura principală.
Lăstarul are vigoare mare de creștere, culoare verde-violacee, suprafață striată și cârcei
cafenii, scămoși. Inflorescențele au mărime mijlocie, formă cilindro-conică adesea aripată și flori
hermafrodite normale, cu polen fertil.

15
 Fig. 5.1 Iordană
Sursa foto: Andreea Onogea- Arhiva Agerpres
Strugurele este de mărime mijlocie, compact, cilindric sau cilindro-conic aripat. Bobul
este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliță subțire de culoare verde-gălbuie, acoperită cu pruină și
miez zemos, nearomat.
Coarda este viguroasă, striat aproape canelată de culoare galben-roșcată, cu noduri mai
intens colorate.Scoarța lignificată se exfoliază în fâșii.
Sinonime: Iordobană, Iordovan, Iordan verde.
Însușiri agrobiologice: Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, uneori aripați, de
mărime mijlocie, cu boabe dese, sferice, de culoare verde-gălbui, ușor bronzate pe partea însorită
și cu miezul zemos, potrivit prof.dr.Milu Oșlobeanu și colab., în volumul ,,Viticultură generală și
specială’’(1980). Ajung la maturitate deplină spre sfârșitul lunii septembrie-începutul lunii
octombrie, când acumulează, în medie 170-180g/l zaharuri. Este un soi autofertil, se cultivă
singură în plantație, dar poate fi folosită și ca un bun polenizator, pentru alte soiuri autosterile.
Rezistențe biologice: soiul este sensibil la ger și la putregaiul cenușiu, dar este rezistent
la secetă.
Însușirile agrotehnice și tehnologice: fiind un soi cu o perioadă lungă de vegetație, de
180-210 zile, este indicat a se cultiva în locurile unde lunile septembrie și octombrie sunt
călduroase și secetoase, în general, pep ante însorite, cu expoziții sudice. Producția de struguri
realizată la ha variază între 12000 și 16000 kg, dar poate ajunge pâna la 20000 kg.

16
 5.2.2. Mustoasă de Măderat

Origine: Originea soiului Mustoasă de Măderat nu este conoscută. Se cultivă de secole,

în centrul viticol Măderat din Podgoria Miniș și în Ungaria.
Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu margini
de culoare roz. Frunzele tinere sunt întregi, galben-arămii, gofrate, scămoase pe fața inferioară.
Frunza adultă este de mărime mijlocie întreagă sau trilobată, prezentând de-a lungul
lăstarului o variație mare de formă și lobie. Limbul gros și gofrat, verde închis, scămos pe partea
inferioară. Sinusurile laterale sunt slab schițate, în formă de U sau V cu un pinten la baza
lemnului, iar sinusul pețiolar este în formă de liră, deseori elipsoidal închis. Pețiolul este scurt,
violaceu, cu perișori pe toată lungimea.
Lăstarii au creștere viguroasă, suprafață striată de culoare verde-roșiatică și cârcei
verde-gălbui, ușor scămoși. Inflorescența este mijlocie ca mărime, cilindro-conică, uniaxială.
Floarea este hermafrodită normal, pe tipul 5 sau 6, cu polen fertil, ambundent.

Fig. 5.2.3.1. Mustoasă de Măderat

Sursa foto: Andreea Onogea- Arhiva Agerpres
Strugurele de mărime mijlocie, are formă cilindro-conică și este foarte compact, cu
pedunculul scurt, semilignificat. Bobul este mijlociu, sferic, deformat din cauza desimii, cu
pielița subțire, de culoare verde-gălbuie, cu pete ruginii și punct pistilar persistent. Miezul este
zemos, nearomat, cu o aciditate ridicată.
Coardele sunt viguroase, de culoare cafeniu-gălbuie, cu muguri mari, turtiți și scoarță
care se exfoliază în plăci.

17
 Sinonime: Lampor, Mustafer.
Însușiri agrobiologice: Strugurii ajung la maturitate deplină la sfârșitul lunii
septembrie sau chiar în prima jumătate a lunii octombrie, iar în toamnele călduroase pot acumula
până la 180-190 g/l zaharuri.
Vinurile obținute din soiul Mustoasă de Măderat au o culoare galben-verzui, cu o aromă
plăcută, o prospețime și o fructuozitate deosebite, datorită acidității crescute. Atunci când se
degustă, lasă o senzație de proaspăt și de răcoros, care se aseamănă, potrivit majorității
specialiștilor, cu ''aerul curat al unei dimineți de toamnă românească'', notează I. Pușcă în
volumul ''Vechi soiuri românești de viță-de-vie''.
Rezistențe biologice: Soiul este sensibil la ger, dar are o rezistență bună la secetă, la
putregaiul cenușiu și o bună toleranță la mană.
Însușirile agrotehnice și tehnologice: Este un soi productiv, asigură producții de 15-18
tone/hectar. Fiind un soi autofertil, este cultivat în plantații mari, neavând nevoie de alte soiuri
polenizatoare.

5.2.3. Cadarcă

Origine: Originea soiului Cadarcă este incertă. Se pare că provine din Asia Mică și a fost adus în
Balcani, în timpul ocupației turcești de către sârbi, fiind identificat prima data în Europa în localitatea
albaneză Skadarsko.A fost adus din Ungaria în Ardeal la Miniș de foarte multă vreme, fiind considerat soi
autohton.Soiul este răspândit în Ungaria, în Bulgaria sub denumirea de Gâmză, în Banatul sârbesc,
precum și în țările viticole din centrul Europei: Austria, Germania, Franța, etc.
Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este scămoasă, verde, cu liziera
cafenie.Primele Frunze au culoare verde-gălbuie, cu limb gofrat, scămos pe partea inferioară.
Frunza adultă este mare, întreagă sau trilobată, cordiformă.Limbul este gros, gofrat, cu niște
adâncituri ca niște amprente, colorat verde închis și scămos pe fața inferioară.Dinții sunt mijlocii,
neregulați, cu laturi convexe.Sinusurile laterale, dacă există, sunt superficiale, în formă de V, iar sinusul
pețiolar este închis ovoidal sau deschis în formă de liră. Pețiolul este scurt, gros, de culoare verde cu
striații roșiatice.
Lăstarii au creștere mijlociie și sunt muchiați, de culoare verde-violacee cu vârful scămos și
cărcei lungi, striați, bifurcați, colorați în verde. Se întâlnesc și biotipuri cu defecțiuni florale: flori
funcțional female și funcțional mascule.

18
 Strugurele este mic spre mijlociu, cilidro-conic, cu boabe omogene dispuse compact în ciorchine
și cu peduncul scurt, lignificat. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, colorat în negru-violet. Pielița este
de grosime mijlocie, acoperită cu pruină ambundentă. Miezul este zemos, de culoare verzuie, nearomat,
cu gust ierbos.
Coarda este mijlocie ca vigoare, este pronunțat striată și punctată, de culoare cafeniu-roșiatică,
cu noduri violacee. Exfolierea scoarței lignificate se face sub formă de plăci și așchii.

Fig.5.2.4.1 Soiul Cadarcă

Sursa: http://savoareavinului.ro/varietati-de-struguri-romanesti.php

Sinonime: Lugojană, Cadarcă de Miniș, Gâmză, Fekete budai, Torokszolo, Skadarska.

Însușiri agrobiologice: Soi cu perioadă lungă de vegetaţie (180-190 zile).Are vigoare
mijlocie de creştere, fertilitate bună, 70-75% lăstari fertili. Nu reuşeşte să se matureze suficient
de bine lemnul coardelor, ca urmare este sensibil la ger, iar la tăiere se folosesc cepii de
producţie. Dezmugureşte devreme la începutul lunii aprilie, pârga are loc la începutul lunii
august, iar maturarea deplină se finalizează la sfârşitul lunii august, după patru săptămâni faţă de
soiul Chasselas doré (epoca a V-a).
Rezistenţe biologice: are toleranţă scăzută la ger (-18C- 20°C), la secetă, mană, făinare,
mijlociu rezistent la putregaiul cenuşiu al strugurilor.

19
 5.2.4. Burgund mare

Origine: Soiul provine din Europa centrală. Face parte din Proles occidentalis. Se
consideră a fi o variaţie mugurală a soiului Pinot noir.
Sinonime: Blaufränkish, Grosser Burgunder, Kekfrankos, Limberger.
Caractere morfologice: Rozeta este uşor scămoasă de culoare verde cu nuanţă cafenie.
Vârful lăstarului este uşor scămos, verde-gălbui. Lăstarul este glabru, verde cu striuri fine
roşietice. Inflorescenţa este uniaxială, conică. Floarea este hermafrodită normală, cu 5 stamine,
mai rar 6, normal înclinate, ovarul de culoare verde-închis, cu 2 loji şi 4 ovule, de formă aproape
sferică. Cârceii sunt verzi, glabri, bifurcaţi.
Frunza adultă este întreagă sau uşor trilobată, cu limb neted şi glabru. Sinusurile laterale
sunt slab marcate, în formă de V, iar sinusul peţiolar este în formă de V sau liră. Dinţii sunt
mici, cu margini rotunjite. Nervurile sunt verzi, evidente, iar peţiolul este de culoare verde-
roşietic, glabru mai scurt decât lungimea nervurii mediane.
Strugurele este conic, uniaxial, compact, bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu
pieliţa groasă colorată negru-albăstrui şi miez zemos. Sămânţa este piriformă, de culoare cafenie-
roşietică, având 6-7 mm lungime şi 4 mm grosime.

Fig.5.4 Burgund mare

Sursa: http://vin24.blogspot.ro/

20
 Însușiri biologice: În plantaţiile viticole se practică forma de conducere semiînaltă cu
cordoane bilaterale, sistemul de tăiere mixt. În urma tăierilor se lasă pe butuc o încărcătura de
ochi de până la 20 de ochi/m2 , care se repartizează pe cordiţe scurte de 4-5 ochi şi pe cepi. Din
practica viticolă reiese că nu este un soi pretenţios nici faţă de lucrările şi operaţiile în verde,
aplicându-se în special cele cu caracter curent.
Însușirile tehnologice: Strugurii soiului Burgund mare ajung la maturitate deplină la
sfârşitul lunii septembrie. Producţia obţinută variază între 16,5 t/ha cu acumulări de zaharuri
înscrise în limitele 174-191 g/l, foarte rar urcând până la 225 g/l şi prezintă o aciditate totală a
mustului uşor ridicată care variază între 5,5 şi 6,0 ‰. Soiul Burgund mare se comportă în unii
ani modest, ca un soi de consum curent, cu producţii în jur de 19-20 t/ha şi acumulări de 165 g/l
zaharuri.

5.3.Descrierea portaltoilor

5.3.1. Berlandieri × Riparia Kober 5BB

Origine: A fost obţinut în Austria de către Franz Kober (1920), prin selecţie clonală din
populaţia de Berlandieri x Riparia Teleky 5 A. În perioada anilor 1902-1904. Teleky a trimis la
staţiunea viticolă Nussberg de lângă Viena cele mai valoroase tipuri din hibrizii de Berlandieri x
Riparia obţinuţi de el în Ungaria. În urma lucrărilor de selecţie, F. Kober a extras două clone
valoroase pe care le-a notat cu 5 BB şi 125 AA,ce s-au impus ulterior ca portaltoi. În cazul
portaltoiului 5 BB, cifra 5 desemnează seria fenotipică apropiată de Riparia a hibrizilor lui
Teleky, primul B corespunde notaţiei caracterelor întâlnite la lăstari (culoare roşiatică, glabrii şi
cu vârfurile bronzate), cel de-al doilea B desemnează vigoarea foarte puternică a portaltoiului.
Caracterele ampelografice: Dezmugurire scămoasă, verde albicioasă, cu nuanţe
cafenii, frunzele tinere de culoare verde arămie, acoperite cu peri fini pe faţa superioară şi cu
scame rare pe nervuri pe faţa inferioară. Vârful lăstarului este semi deschis şi pufos. Frunza
adultă este întreagă, cuneiformă, codul ampelometric 136-3-24, cu tendinţă de trilobie. Limbul
gros, de culoare verde intens, gofrat, ondulat între nervurile principale,cu dinţii scurţi, ogivali,
mucronii lungi şi înconvoiaţi, sinusul peţiolar este în formă de U deschis. Pe faţa inferioară este
slab pubescentă, peţiolul de lungime mijlocie şi acoperit cu perişori scurţi. Caracterul ,,tare” de
recunoastere îl reprezintă faptul că nervura principală N1 formează o flexiune în treimea
superioară a limbului. Floarea hermafrodită, funcţional femelă, cu polen steril, formează struguri
21
mici, cu boabe mărunte, sferice, de culoare neagră violacee. Lăstarul foarte viguros, cu meritale
lungi (16-20 cm lungime), striat, uşor pubescent la noduri, de culoare verde cafenie, iar la noduri
roşie vineţie.Cârceii sunt lungi, bi- sau trifurcati, de culoare verde cu nuanţe roşiatice. Coarda
este de culoare cafenie cenuşie, fin striată, cu suprafaţa costată, secţiunea transversală uşor
eliptică, măduva ocupă circa ½ din suprafaţa secţiunii. Scoarţa se exfoliază în plăci. Mugurii sunt
mari, conici (globuloşi).
Însuşiri agrobiologice: Kober 5 BB este un portaltoi foarte viguros, cu perioadă
mijlocie de vegetaţie (170-180 zile), dezmugureşte în prima decadă a lunii aprilie, maturarea
lemnului lăstarilor începe devreme, devansând adesea pe Riparia gloire, procesul evoluând
repede până spre sfârşitul lunii septembrie. Butaşii înrădăcinează bine în şcoala de viţe (60-80%
capacitate de înrădăcinare), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună, circa 50%
prindere la altoire. În plantaţii dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, cu rădăcini de schelet
numeroase şi lungi, care exploarează un volum mare de sol până la adâncimea de 5-6 m.
Capacitatea de regenerare a sistemului radicular este foarte mare.
Rezistenţe biologice: bună la filoxera radicicolă, dar slabă la filoxera galicolă, este
foarte rezistent la nematozii endoparaziţi din genul Meloidogyne, ceea ce permite folosirea ca
portaltoi pe terenurile infestate, mult mai rezistent la cloroză decât Teleky 8 B, asimilând
maximum 20% calciu activ din sol, nu rezistă la săruri, maxim 0,4g/l NaCl. Rezistenţa la secetă
şi excesul de umiditate din sol este mijlocie.
Însuşirile agrotehnice: Kober 5 BB maturează lemnul lăstarilor foarte bine, lungimea
utilă a coardelor fiind de 4-5 m. Producţiile de butaşi care se obţin sunt mari, în medie 200
mii/ha şi constante an de an. Se adaptează bine pe toate tipurile de sol, cu excepţia solurilor
acide, compacte şi secetoase. În plantaţii, conferă vigoare foarte mare soiurilor altoite de viţă
roditoare, favorizează mărgeluirea strugurilor, întârzie maturarea şi slăbeşte rezistenţa la ger a
soiurilor altoite de viţă roditoare. Nu este indicat ca portaltoi pentru soiurile productive cu
vigoare mare (Fetească neagră, Zghihară de Huşi, Crâmpoşie), deoarece amplifică creşterile
vegetative în detrimentul producţiei de struguri. Autorii italieni menţionează incompatibilitatea
sa ca portaltoi pentru majoritatea soiurilor de masă(Perlă de Csaba, Pance precoce, Delizia di
Vaprio, Gros vert, Corniola). Are afinitate bună în plantaţii şi asigură producţii mari de struguri,
la soiurile: Merlot, Cabernet Sauvignon,Chardonnay, Fetească regală, Riesling italian, Galbenă
de Odobeşti etc.
Zonare: Kober 5 BB este portaltoiul cu ponderea cea mai mare în cultură la noi înţară
(circa 70% din suprafaţa plantaţiilor actuale de portaltoi), fiind utilizat în toate podgoriile ţării.

22
Tendinţa este de a se restrânge suprafeţele, fiind înlocuit treptat cu selecţii mult mai valoaroase
de Berlandieri x Riparia, cum sunt: Selecţia Oppenheim 4, Selecţiile Crăciunel 2, 26 şi 71. Este
cultivat pe suprafeţe mari în multe ţări viticole: în Italia, deţine 50% din suprafaţa plantaţiilor de
portaltoi; în Luxemburg, 60%; în Germania, Austria, Elveţia circa 75%. Se mai cultivă în
Ungaria, Rusia, Franţa etc.

Fig. 5.3.1. Berlandieri × Riparia Kober 5BB

Sursa: https://cs.wikipedia.org/wiki/K_5BB

5.3.2. Berlandieri x Riparia Oppenheim 4

Origine: Selecţie rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în

Germania, la Şcoala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.
Caractere morfologice: Frunza adultă este mare, întreagă uşor trilobată, în special la
cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde-închis, uşor gofrat şi ondulat, cu
marginea involută, cu scame şi peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de
V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi şi
capătă o uşoară nuanţă roşietică spre punctul peţiolar. Dinţii sunt mici, înclinaţi spre vârf.
Peţiolul este păros, de culoare verde-roşietic.
Coarda este de culoare cenuşie închisă, cu noduri proeminente, acoperite cu peri scurţi.
Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici şi ascuţiţi.
Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este un portaltoi care se apropie foarte mult
de Riparia gloire din punct de vedere al caracterelor morfologice şi a comportării agrobiologice,
şi anume: dezmugureşte cu 4-5 zile mai târziu decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de
vegetaţie scurtă (165-170 zile), vigoare mare şi o maturare a lemnului bună (este considerat
portaltoiul cu cea mai bună maturare a lemnului). Are o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80

23
% capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună
(45-50%).
În plantaţii dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi
foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi
lungi.
Rezistenţe biologice: Prezintă o rezistenţă bună la filoxera radicicolă, însă slabă la
filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziţi (Meloidogyne arenaria, Meloidogyne
incognita), rezistenţă mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30),
rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4‰ NaCl), iar dintre bolile
criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la antracnoză.
Particularităţi de cultură: Se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând totuşi
solurile reavene şi fertile. Nu suportă solurile acide şi cu exces de umiditate. Fiind un soi foarte
viguros, se lasă sarcini mari de lăstari pe butuc, rezultând în urma plivitului 12 lăstari, formează
copili lungi şi viguroşi, necesitând săptămânal copilitul şi legatul lăstarilor. Reacţionează foarte
bine la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, însă în doze echilibrate.

Fig.5.2. Berlandier xRiparia Oppenheim 4

Sursa: http://www.wikiwand.com/de/Selektion_Oppenheim_4

24
 6. Tehnologia de cultură

6.1. Sistemul de cultură

Sistemul de cultură semiînalt-forma de conducere Guyot cu brațe cu înlocuire periodică

Forma de Guyot cu brațe umblătoare sau cu semiprotejare constă dintr-o bututrugă

formată la nivelul solului, pe care în fiecare primăvară la tăieri se vor lăsa doi cepi de înlocuire
orientate de o parte și de alt, pe direcția rândului, două tulpni până la sârma portantă (50-60 cm),
pe care se găsesc câte două verigi de rod (2 cepi +2 coarde scurte).La 5-6 ani aceste tulpini se
vor înlocui pe seama cepilor de bază. Protejarea se va face asupra coardelor crescute pe cei 2
cepi de înlocuire.
Tăierile de formare constau în:
Anul I- fasonarea la plantare (mijlocie, rădăcinile la 8-10 cm, iar cordite în 4-6 ochii).
Anul al II-lea, se lasă 2 cepi de 2-3 ochi. Din ochii de pe cepi vor crește lăstari care se
vor lega pe tutore (sau dacă în anul II se instalează mijloace de susținere se vor dirija printre
sârmele spalierului); se execută lucrările specific perioadei de vegetație asupra plantei și solului.
Anul al III-lea, se lasă 2-3 cepi din cele mai joase creșteri; 2 cordițe (4-8 ochi) sau dacă
vigoarea permite (diametru mai mare de 6 mm), se proiectează tulpinile până la sârma portantă
din două creșteri cu poziția cea mai apropiată de verticală.
Anul al IV-lea, se lasă 2 cepi la bază; pe fiecare tulpină se lasă câte o verigă de rod.
Anul al V-lea, se lasă 2 cepi la bază; pe fiecare tulpină se definitivează cele două verigi
de rod.

25
 6.2. Pregătirea terenului pentru plantare

În vederea pregătiri terenului pentru plantare va trebui să efectuăm următoarele

operațiuni:
Defrișarea și nivelarea terenului: Defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei
lemnoase existente pe teren: arbori, arbuşti, pomi, butuci etc.
La defrişare este necesară scoaterea din sol a tuturor butucilor, cioatelor şi rădăcinilor
groase care, dacă rămân, pot conduce la deteriorări ale utilajelor de lucrare a solului folosite în
viitoarea plantaţie. Lucrarea se execută cu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale
(lama de buldozer, ghearele de scarificare, grebla de adunat cioate).
În cazul defrişării plantaţiilor viticole afectate de boli virotice şi de cancerul bacterian,
pentru evitarea transmiterii acestora la noua plantaţie se va acorda o atenţie deosebită scoaterii
butucilor cu maximum de rădăcini, precum şi asigurării perioadei de repaus a solului.
Nivelarea terenului (modelarea) se impune ca o lucrare obligatorie şi se execută imediat
după defrişare. Prezenţa denivelărilor de teren creează probleme privind combaterea eroziunii
solului, evacuarea excesului de umiditate, aplicarea irigaţiei, trasarea drumurilor de exploatare,
precum şi o neuniformitate în creşterea şi dezvoltarea butucilor de viţă de vie.
Fertilizarea terenului: Având în vedere terenurile pe care se amplasează plantaţiile cu
viţă-de-vie (terenuri în pantă, erodate, scheletice, nisipuri), improprii altor culturi şi sărace în
elemente nutritive, este neapărat necesară fertilizarea încă de la pregătirea terenului pentru
plantare. Ţinându-se seama de cerinţele mari de nutriţie ale viţei-de-vie, de longevitatea
plantaţiilor viticole, încă de la înfiinţarea plantaţiilor solul trebuie să fie adus la un nivel mediu
de aprovizionare cu substanţe nutritive.
Prin fertilizarea de bază se urmăreşte îmbunătăţirea aprovizionării solului cu materie
organică, cu rol important în ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solului,
precum şi formarea unei rezerve de fosfor şi potasiu ce urmează să fie utilizată de către butucii
de viţă-de-vie şi după intrarea pe rod a plantaţiei.
În acest scop se încorporează în sol, la desfundat, îngrăşăminte organice şi chimice.
Stabilirea dozelor de îngrăşăminte se face prin cartarea agrochimică a solului, conţinutul optim
în elemente nutritive fiind următorul: azot total 0,1-0,2 %, fosfor mobil P-AL 30-50 ppm, potasiu
mobil K-AL 120-200 ppm.

26
 Fertilizarea organică se realizează cu gunoi de grajd semifermentat, iar dozele variază în
raport cu conţinutul solului în materie organică şi se diferenţiază în funcţie de cantitatea de argilă
din sol, de indicele de azot (IN).

Tabelul 6.1

Stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice la pregătirea terenurilor pentru înfiinţarea plantaţiilor

de vii roditoare

Conținutul
solului în Valorile medii ale indicelui de azot (IN):
argilă(%)
0,5 1,0 2,0 2,5 3 3,0 3,5
10 65 33 26 - - - -
15 82 49 39 33 30 - -
20 95 57 45 38 34 31 29
25 103 62 48 41 37 34 32
30 108 65 51 43 39 36 34
35 112 67 53 45 40 37 35
40 115 69 54 46 41 38 36
50 119 71 56 48 43 39 37
(după Borlan Z. şi colab.,1982)

În general, se încorporează în sol cantităţi mari de gunoi de grajd 30-80 t/ha, iar pe
terenurile nisipoase 80-120 t/ha. Împrăştierea lor pe teren se face cât mai uniform, după care sunt
încorporate adânc în sol prin desfundat.
Pe terenurile terasate, pe jumătatea din amonte a platformei, unde solul este mai sărac şi
sunt aduse la suprafaţă orizonturi mai puţin fertile, se vor administra doze mai mari (duble), de
gunoi de grajd comparativ cu zona aval, unde solul este mai fertil, aşa încât se va uniformiza
fertilitatea solului pe întreaga terasă.
Desfundatul: Lucrarea constă în mobilizarea profundă a solului (pe adâncimea de
minimum 60 -70 cm), cu inversarea şi amestecarea orizonturilor, în scopul asigurării unor
condiţii favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor.
Pe terenurile infestate de dăunători ( larvele cărăbuşului de mai, viermii sârmă etc), în
special pe nisipuri se recomandă ca înainte de desfundat să se administreze un insecticid (ex.:
Furadan) în cantitate de 2-30 kg/ha.

27
 Dacă orizonturile inferioare ale solului sunt bogate în calcar, ce poate fi adus la
suprafaţă în cantitate mare, şi ar depăşi pragul de rezistenţă a portaltoiului folosit, solul se
desfundă numai la adâncimea de 40-45 cm.
Pichetarea terenului: reprezintă lucrarea prin care se marchează pe teren, cu ajutorul
picheţilor, locul pe care îl va ocupa fiecare viţă din viitoarea plantaţie.
Marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, numiţi
picheţi, pentru plantaţiile clasice, cu forme joase sau cu lungimea de 1,2-1,5 m în cazul
plantaţiilor conduse în forme semiînalte şi înalte, în acest caz pichetul serveşte şi la susţinerea
vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani.
În funcţie de epoca de plantare aleasă, pichetarea se execută la sfârşitul iernii pentru
plantările de primăvară şi la începutul toamnei pentru plantările de toamnă, după desfundat şi
nivelare
Înainte de pichetat şi plantarea propriu-zisă se execută lucrarea de nivelare de suprafaţă
prin care se elimină denivelările rezultate în urma desfundăturii. În acest scop poate fi folosită
grapa cu discuri în agregat cu grapa de mărăcini.
Nivelarea corectă a desfundăturii va uşura executarea lucrării de pichetat, menţinerea
adâncimii corespunzătoare de plantare a tuturor viţelor, precum şi a lucrărilor ulterioare din
plantaţie.

6.3. Plantarea viței de vie

Obţinerea unor plantaţii încheiate cu plante viguroase, capabile să intre repede pe rod şi
să dea recolte mari de struguri, chiar de la început, depinde în mare măsură de condiţiile de
mediu, soi, calitatea materialului săditor, de metoda şi epoca plantării şi de agrotehnica aplicată.
Epoca de plantare: În condiţiile ecopedoclimatice ale ţării noastre viţa-de-vie se poate
planta în trei momente: toamna, primăvara şi vara.
Plantarea de toamnă se execută numai pe terenuri bine drenate şi se încheie înainte de
înregistrarea temperaturilor negative ( luna noiembrie ). Ea constituie cea mai bună perioadă de
plantare, întrucât până în primăvară se cicatrizează rănile, viţele intră mai devreme în perioada
de vegetaţie şi se înlătură pericolul deprecierii viţelor stratificate peste iarnă. Plantarea de toamnă
este însă, puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.
În mod obişnuit, viţa de vie se plantează primăvara, cât mai devreme (martie – începutul
lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 8-
28
10ºC. La plantarea de primăvară, pornirea în vegetaţie are loc mai târziu, deoarece durează mai
întâi plantarea, apoi aproximativ trei săptămâni are loc prinderea şi abia după aceea are loc
pornirea în vegetaţie.
Pe soluri grele, reci, cu exces de umiditate, pentru a evita pierderea plantelor prin
asfixiere, plantarea se execută mai târziu (începutul lunii mai), cu folosirea unor viţe mai scurte
(25-30 cm) sau prin plantarea oblică în groapă.
Plantarea de vară se realizează în iulie-august, cu viţe fortificate în pungi de folie de
polietilenă, cuburi sau ghivece nutritive. Avantajul acestei metode constă în faptul că se
plantează în acelaşi an cu altoirea, eliminându-se şcoala de viţe.
Plantarea viței de vie se efectuează în 3 etape:
1.Pregătirea viţelor pentru plantare: În vederea plantării, viţele sunt supuse unui
control riguros, şi constă în verificarea condiţiilor tehnice de calitate, prevăzute de legislaţia în
vigoare şi a stării biologice şi fiziologice a viţelor altoite, după păstrarea lor în timpul iernii,
pentru a le depista şi elimina pe cele necorespunzătoare. În vederea plantării se efectuează câteva
lucrări pregătitoare.
Fasonarea vițelor: este o etapă importantă care constă în:
 scurtarea rădăcinilor şi cordiţei:
- cordiţa se scurtează la 3-4 ochi adică 8-10 cm;
- rădăcinile bazale se scurtează la 8-10 cm (fig. 8.11);
- fasonatul se face scurt: cordiţa la 2 ochi şi rădăcinile bazale la 1 cm,
în cazul plantării cu hidroburul sau cu plantatorul;
 suprimarea ciotului de la altoi;
 eliminarea rădăcinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului
(dacă sunt).
Parafinarea viţelor: Se face pe treimea superioară, recurgându-se în acest caz la
plantarea fără muşuroi. Lucrarea constă în întroducerea porţiunii superioare a viţelor, timp de
fracţiuni de secundă, într-un amestec alcătuit din 94 % parafină, 3% colofoniu (sacâz) şi 3 %
bitum, la temperatura de 70-80ºC.
Mocirlirea: Se face imediat după fasonarea viţelor. Se introduc rădăcinile şi circa 15
cm din lungimea portaltoiului într-o mocirlă făcută din pământ argilos 2/3, balegă de vacă 1/3 şi
apă, până la obţinerea unui terci gros ca smântâna, care să adere bine la rădăcini. Viţele mocirlite
sunt repartizate la gropi şi se plantează imediat.

29
 Plantarea obișnuită a vițelor: se face după metoda clasiă și se realizează conform
următoarelor etape:
a. Săpatul gropilor
- se realizează pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului, la o distanţă de
3-5 cm de acesta;
- se fac cu cazmaua, adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm;
- pot avea formă prismatică, iar în cazul plantării pe soluri nisipoase sau în cazul
executării lor cu burghie acţionate de motor propriu sau de tractor, au formă circulară;
- pe fundul gropii se realizează un muşuroi din pământ mărunţit.
b. Plantarea propriuzisă
- se aşază viţa altoită în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu
rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ;
- punctul de altoire se plasează cu câţiva centimetri mai sus de nivelul solului pentru a
preveni creşterea rădăcinilor din altoi;
- cordiţa se orientează spre pichet;
- se introduce pământ mărunţit şi reavăn peste rădăcini, până la 1/3, într-un strat gros de
15-20 cm;
- se tasează bine cu piciorul, din exteriorul gropii spre interior, având grijă ca viţa să
rămână în poziţia iniţială;
- se introduce apoi în groapă o cantitate de 2-6 kg mraniţă;
- se udă cu câte 5-10 l la fiecare groapă;
- după infiltrarea apei, groapa se umple până la nivelul solului şi se presară în jurul viţei
un insecticid (5-6 g/viţă) dar fără a atinge planta;
- muşuroirea viţelor cu pământ reavăn şi foarte bine mărunţit, grosimea stratului de
deasupra cordiţei fiind de circa 5 cm.

30
 6.4. Tehnologia lucrărilor de întreținere a plantațiilor de la înființare și până
în anul al V-lea

6.4.1. Lucrările de întreținere din anul I de la plantare

A. Lucrări asupra solului

Încep să se efectueze în perioada imediat următoare după terminarea plantării, cu o
lucrare de afânare a solului la adâncimea de 14-16 cm, ca urmare a bătătoririi solului şi
înrăutăţirii condiţiilor de viaţă din masa acestuia.
În cursul perioadei de vegetaţie în plantaţii îşi fac apariţia numeroase specii de buruieni,
unele foarte dăunătoare (pirul gros, pirul târâtor, volbura, pălămida etc.), care au o mare
capacitate de înmulţire şi rezistenţă la condiţii nefavorabile. Pentru combaterea buruienilor,
precum şi pentru realizarea unor regimuri de apă, aer şi hrană cât mai favorabile pentru creşterea
viţei-de-vie se recomandă ca, pe parcursul întregii perioade de vegetaţie, să se aplice 4 cultivaţii
mecanice pe interval şi 3 praşile manuale pe rând.
Irigarea și fertilizarea
La apariţia unor perioade secetoase îndelungate este necesară udarea localizată, cu circa
10 litri apă, într-o copcă deschisă la fiecare viţă, sau, în condiţiile existenţei unui sistem de
irigaţie, aplicarea unor norme de udare de 350-400 m³ apă/ha.
Fertilizarea se execută numai pe terenurile care nu au fost fertilizate cu ocazia pregătirii
terenului sau a plantării.
Arătura de toamnă
după căderea frunzelor se execută o arătură la adâncimea de 16-18 cm, cu răsturnarea
brazdei spre rândurile de viţe (arătură „în părţi”), uşurând în acest fel protejarea viţelor prin
muşuroire.

31
B. Lucrări asupra plantei

Controlul vițelor
La viţele muşuroite, după plantare se execută controale periodice (de 2-3 ori) în cursul
lunii mai şi începutul lunii iunie, cu spargerea crustei formate la suprafaţa muşuroiului după
precipitaţii, pentru a se obseva pornirea lăstarilor.
În cazul în care lăstarii întârzie să apară la suprafaţa muşuroiului, acesta se desface
începând de la bază spre vârf, până sub punctul de altoire al viţei.
Copcitul
Constă în înlăturarea rădăcinilor superioare crescute din altoi, în vederea stimulării
dezvoltării rădacinilor bazale, precum şi a lăstarilor daţi din portaltoi.
Viţele necopcite formează rădăcini din altoi, care se dezvoltă superficial, sunt afectate
de ger, secetă, filoxeră, legătura dintre altoi şi portaltoi slăbeşte până la desprindere, plantele
înregistrează o creştere slabă, ajungându-se în final, la moartea plantelor şi apariţia golurilor.
Copcitul se execută şi la viţele nealtoite, prin îndepărtarea rădăcinilor superficiale,
favorizându-se dezvoltarea în profunzime a sistemului radicular.
Legatul lăstarilor
Lăstarii îşi menţin poziţia verticală până la o lungime de 40-50 cm, după care, datorită
ţesuturilor mecanice slab dezvoltate se orientează către suprafaţa solului, îşi încetinesc creşterea
în lungime, îngreunează executarea lucrărilor mecanice şi favorizează atacul bolilor.
Lucrarea se execută de 1-2 ori, atunci când lăstarii au atins lungimea de 40-60 cm. Ei se
leagă vertical de pichet, cu material uşor biodegradabil, lucrarea repetându-se când lăstarii au
ajuns la 80 cm lungime.
Plivitul lăstarilor
Este lucrarea care constă în eliminarea lăstarilor de prisos, chiar de la punctul de
prindere, lăsându-se 3-4 lăstari mai bine plasaţi şi cu vigoare bună în vederea fortificării plantei
şi formării, în viitor, a scheletului acesteia.
Copilitul
Constă în eliminarea parţială a lăstarilor (copililor) formaţi la axila frunzelor (pe lăstarul
principal), însă ultimii care se formează nu se elimină, deoarece vor servi ca „trăgători de sevă”.
Cârnitul

32
 Este lucrarea în verde prin care se înlătură vârful de creştere al lăstarului, pentru
stoparea creşterii şi redistribuirea substanţelor de rezervă. Lucrarea se realizează în faza de
încetinire a creşterii lăstarilor, respectiv în jurul datei de 1 septembrie.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Viţele tinere sunt sensibile faţă de boli ( în special mană şi făinare) şi dăunători. În anii
ploioşi sunt periculoase, mai ales, atacurile de mană, iar în anii secetoşi cele de oidium (făinare ).
Pentru prevenirea atacurilor de mană se aplică tratamente săptămânale, în cazul
perioadelor ploioase sau mai rar, în cele secetoase, începând din momentul în care frunzele ating
4-5 cm în diametru (a doua jumătate a lunii mai) şi durează până la sfârşitul lunii august.
În viile tinere se recomandă folosirea substanţelor: Ridomil Gold MZ 68 WG, (2,5
kg/ha); Dithane M-45 – 0,2 % ; Captadin 50 – 0,2 %; Mikal (3,5 kg/ha). Aceste substanţe nu
produc arsuri şi stimulează creşterea. Ultimele tratamente pot fi făcute cu substanţe cuprice:
zeamă bordeleză 0,5-0,75 % (5-7,5 kg sulfat de cupru şi 2,5-3,75 kg/ha var nestins la 100 l apă);
Alcupral 50 PU–3 kg/ha, acestea având o remanenţă mai îndelungată şi efect de favorizare a
maturării lăstarilor.
La prepararea soluţiilor de stropit se poate folosi aracet 0,15-0,20 % pentru o mai bună
aderare a substanţelor pe organele tratate (frunze, lăstari). În acest scop se poate folosi şi melasa,
zahărul, laptele dulce, albuşul de ou etc.
Împotriva făinării se fac stropiri cu sulf muiabil, în concentraţie de 0,3-0,4 % (4-6
kg/ha), adăugat în soluţia folosită pentru combaterea manei. De asemenea se recomandă şi
Karathane FN 57 - 0,1%, Microthiol – 0,4 %, Sulfavit 80 PU – 4 kg/ha, ţinându-se seama de
recomandările staţiilor de prognoză şi avertizare.
În ultimii ani s-au manifestat în vii atacuri de acarieni, de omida păroasă a dudului,
dăunători care distrug frunzişul viţei-de-vie.
Pentru a preveni atacul de acarieni se aplică măsuri preventive: adunarea resturilor
vegetale din vii, efectuarea obligatorie a arăturilor adânci de toamnă şi distrugerea buruienilor în
timpul perioadei de vegetaţie. Ca măsură de combatere se fac stropiri în timpul perioadei de
vegetaţie, cu un acaricid (Omite 570 E – 1,0 l/ha, Talstar 10 EC – 0,3 l/ha, Envidor 240 SC –
0,04%, respectiv 0,4 l/ha).
Primele tratamente, când vegetaţia este redusă, se execută de preferinţă manual (cu
vermorelul, atomizorul), economisindu-se în acest mod substanţele de combatere.

33
 Indentificarea impurităților
Se face în a doua jumătate a verii, fie ca în pepinieră prin tăierea de sub punctul de
altoire, fie prin vopsire.

Completarea golurilor
Un obiectiv important al lucrărilor de înfiinţare a plantaţiilor şi de întreţinere în primii
ani îl constituie obţinerea unor plantaţii încheiate, fără goluri, cu butuci uniformi ca vigoare,
capabili să intre mai devreme în perioada de rodire şi să asigure producţii susţinute an de an.
În acest sens, completarea golurilor în vederea asigurării densităţii iniţiale de plantare
devine obligatorie încă din primul an de după plantare, şi se face cu viţe care aparţin aceluiaşi soi
(portaltoi) şi categorie biologică.
Ca şi epocă, lucrarea se execută (în primul an), în cursul perioadei de vegetaţie sau
toamna.
Protejarea vițelor în timpul iernii
Datorită rezistenţei slabe la îngheţurile din timpul iernii, toamna după căderea frunzelor,
viţa-de-vie, indiferent de zona de cultură, se protejează prin muşuroire, până la nivelul ochilor 4-
6 de la baza cordiţelor.
Această lucrare este obligatorie, întrucât viţele tinere sunt foarte sensibile faţă de
temperaturile scăzute din timpul iernii, şi se efectuează manual, cu sapa, după efectuarea arăturii
de toamnă, folosind pământul mobilizat prin arătura „în părţi”.

6.4.2. Lucrările de întreținere din anul al doilea de la plantare

Lucrările agrofitotehnice aplicate în anul II sunt asemănătoare cu cele din anul I, la care
se adaugă: dezmuşuroitul, tăierea în uscat şi instalarea mijloacelor de susţinere.

Dezmuşuroitul şi arătura de primavera

Aceste lucrări se execută primăvara de timpuriu, după ce a trecut pericolul ca
temperatura aerului să mai scadă sub -8…..-10ºC. Lucrarea de dezmuşuroit se efectuează manual
cu sapa, prin descoperirea viţelor de pământ, până sub punctul de altoire, cu grijă pentru a nu
produce vătămări viţelor.

34
 Arătura de primăvară se execută „la cormană” (cu răsturnarea brazdelor spre centrul
intervalelor), la o adâncime de 14-16 cm. În primăverile secetoase, pentru a preveni pierderea
apei prin evaporare, arătura de primăvară este înlocuită prin afânarea solului la aceeaşi adâncime
folosind plugul cultivator echipat cu gheare de afânare.
Tăierea în uscat şi copcitul viţelor
Începând cu anul al doilea se aplică tăieri de formare, în funcţie de forma de conducere
şi tipul de tăiere proiectat.
Plivitul și legatul lăstarilor
În momentul în care lăstarii au atins o lungime de 8-10 cm, se îndepărtează cei de
prisos, reţinând numai pe cei corespunzători sub raportul creşterii, în număr de 3-4 la viţele
viguroase, şi de 2-3 la cele slabe, pentru a le favoriza creşterea. Pe măsură ce lăstarii cresc în
lungime, datorită ţesutului mecanic slab dezvoltat, vor fi legaţi de tutore şi dirijaţi apoi printre
rândurile de sârme duble ale mijlocului de susţinere.
Legatul se face de 2-3 ori sau de câte ori este nevoie, la fiecare spor de creştere de 40-50
cm. Pentru stimularea creşterii în lungime a lăstarilor, odată cu legatul se face şi copilitul
acestora.
Completarea golurilor
Golurile existente la începutul anului al II-lea vor fi completate în primăvară cu viţe
altoite STAS, viguroase, protejate prin parafinarea părţii superioare sau prin muşuroire. Viţele
plantate în goluri vor fi supuse unor îngrijiri atente (udare, copcit etc.), pentru a reduce decalajul
de creştere şi, în final, pentru a obţine butuci uniformi ca vigoare. Golurile apărute în cursul
perioadei de vegetaţie vor fi completate în luna august cu viţe de un an, fortificate la ghivece, sau
toamna, după căderea frunzelor, cu viţe viguroase.
Fertilizarea
Atunci când viţele prezintă o creştere slabă, în primăvară se recomandă aplicarea unor
doze de 60-120 kg/ha azot, iar toamna 75-125 kg/ha fosfor şi 50-100 kg/ha potasiu.
Îngrăşămintele se administrează concomitent cu lucrările solului, cele cu azot la primele
cultivaţii ale solului, în cursul perioadei de vegetaţie, iar cele cu fosfor şi potasiu, în cursul
perioadei de repaus, odată cu arătura de toamnă. Pe solurile sărace în humus se recomandă
folosirea îngrăşămintelor verzi, însămânţate din toamnă şi încorporate în sol în cursul primăverii
următoare.
Protejarea viţelor în timpul iernii

35
 Viţele sunt protejate prin muşuroire, executată după arătura de toamnă. În zonele
afectate frecvent de geruri puternice se recomandă protejarea a 1-2 coarde peste iarnă, prin
acoperire parţială sau totală cu pământ.
Lucrările de întreţinere a solului, ca şi combaterea bolilor şi dăunătorilor se
execută în acelaşi mod ca şi cele din anul I.

Instalarea mijloacelor de susţinere

Datorită faptului că viţa-de-vie este o liană, are creşteri anuale puternice, ţesuturile
mecanice slab dezvoltate, necesită expunerea la lumină a unei părţi cât mai mari din suprafaţa
foliară a butucului, ea reclamă fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere.
În lipsa lui, lăstarii nesusţinuţi se întind pe pământ, se înrăutăţesc condiţiile de
microclimat (iluminare, aerisire etc.), se îngreunează executarea lucrărilor solului, aplicarea
tratamentelor fitosanitare, favorizându-se atacul unor boli şi întârzierea intrării pe rod a viţelor.

6.4.3.Lucrările de întreținere din anul al treilea de la plantare

Lucrările aplicate în anul al III-lea sunt asemănătoare cu cele executate în anul

precedent, cu excepţia tăierii de formare, completate cu intervenţii în verde necesare realizării
tipului de tăiere stabilit şi pregătirii butucilor pentru intrarea pe rod.
Primăvara, după trecerea pericolului îngheţurilor de iarnă (martie), se execută tăierea de
formare, diferenţiat, în funcţie de tipul de tăiere proiectat, urmată de copcitul viţelor (lucrarea se
repetă în luna august) şi revizuirea sistemului de susţinere.
Pentru forma semiînaltă şi înaltă se proiectează tulpina, eventual şi cordoanele:
- se alege coarda plasată cel mai jos pe cordiţa din anul anterior şi se taie la circa 10 cm
sub prima sârmă a spalierului - pentru proiectarea (formarea) tulpinii;
- pe porţiunea de coardă rămasă se înlătură (orbesc) ochii cu excepţia a 3-4 din vârf;
- de cele mai multe ori lăstarii de prisos se elimină prin plivit, după pornirea în
vegetaţie, când au 5-10 cm lungime;
- dacă coarda de la proiectarea tulpinii are peste 8 mm diametru, este condusă pe sârma
portantă până la butucul alăturat sau până la limita grosimii de 8 mm, unde se taie, formându-se
şi un CORDON (unilateral);
- coardele rămase se leagă, după caz, de sârmele portante sau de tutori.

36
 Se pune în continuare accent pe lucrările ce contribuie la fortificarea butucilor în
vederea pregătirii lor pentru intrarea pe rod.
Lucrări pentru fortificarea butucilor:
- fertilizarea organică şi chimică;
- completarea golurilor existente;
- aplicarea la timp a lucrărilor de întreţinere a solului;
- efectuarea copcitului;
- dirijarea şi legarea lăstarilor;
- menţinerea frunzişului într-o perfectă stare de sănătate prin aplicarea preventivă a
tratamentelor de combatere;
- asigurarea protejării viţelor peste iarnă prin muşuroire în zona neprotejată şi prin
îngroparea coardelor în zona de cultură protejată.

6.5. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor

Viţa de vie este o plantă sensibilă la atacul de boli şi dăunători, de aceea măsurile de
protecţie fitosanitară ocupă un loc important în tehnologiile de cultură. Deoarece substanţele
chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului înconjurător, măsurile de protecţie
fitosanitară trebuie aplicate în complex (combatere interată).
Primele măsuri aplicate sunt cele preventive:
- efectuarea la timp a lucrărilor solului;
- distrugerea buruienilor;
- strângerea resturilor vegetale atacate de boli şi dăunători;
-aplicarea lucrărilor şi operaţiilor în verde;
- fertilizarea echilibrată.
Pe lângă măsurile preventive, un rol important în menţinerea sănătăţii plantelor şi
evitarea pierderilor (uneori foarte mari) de recoltă, îl are combaterea chimică, care rămâne
mijlocul de bază în tratarea bolilor şi dăunătorilor.

Combaterea chimică
Constă în administrarea unei substanţe chimice (sau a unui amestec), cunoscute sub
numele de pesticide sau produse fitofarmaceutice pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi

37
dăunătorilor. În comerţ există o multitudine de produse gata de folosire care conţin una sau mai
multe substanţe active (s.a.), care asigură eficacitatea produsului respectiv.
De asemnea este bine de știut:
- este mult mai uşor să se prevină un atac decât să se combată după apariţie;
- folosirea mijloacelor chimice se va face numai dacă celelalte metode au fost
epuizate;
- tratamentele trebuie aplicate la momentul optim, când au cea mai mare eficacitate;
- se recomandă aplicarea tratamentelor combinate pentru combaterea concomitentă a
mai multor boli şi dăunători, cu condiţia ca produsele folosite să fie compatibile,
adică să nu-şi modifice proprietăţile fizico-chimice.
Combaterea bolilor criptogamice. Prevenirea şi combaterea bolilor criptogamice
(produse de ciuperci), reprezintă problema cea mai complexă a protecţiei fitosanitare în
viticultură, începând cu mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu al strugurilor.
Prevenirea și combaterea manei - Mana (Plasmopara viticola) rămâne boala cea mai
periculoasă la viţa-de-vie, care atacă toate organele verzi în formare ale plantei: lăstarii tineri,
inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Atacul de mană trebuie prevenit, deoarece după ce
infecţia s-a produs, ciuperca nu mai poate fi combătută decât foarte greu, prin fungicide
sistemice (care pătrund şi circulă în plante).
Substanțe chimice recomandate:
- zeama bordeleză 0,5-1,0% este fungicidul cel mai vechi, folosit cu foarte bune
rezultate (3-4 tratamente în condiţii normale);
- Alcupral 50 PU (3 kg/ha), Champion 50 WP (2 kg/ha);
- substanţe acuprice: Captadin 50 PU (0,2 %), Dithane M-45 (0,2 %), Folpan 50 WP
(0,2 %), Folpan 80 WDG (1,5 kg/ha);
Prevenirea şi combaterea făinării sau oidiumului. Această boală a devenit tot mai
păgubitoare, pe măsură ce s-a restrâns folosirea fungicidelor cuprice în combaterea manei.
Ciuperca Uncinula necator atacă toate organele verzi ale viţei.
Apare pe frunze, dar atacă toate organele verzi ale viţei, pe care dezvoltămiceliu pâslos
de culoare alb-gri, acoperit cu o pulbere cu aspect de „făină”;
Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se
usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică;
Măsuri agrofitotehnice:
- tăierea înlătură sursele de infecție și permite dezvoltarea mai aerisită a butucului;

38
 - lucrările şi operaţiile în verde (plivitul, desfrunzitul);
- lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor.
Combaterea chimică:
- primul tratament se aplică când lăstarii au crescut până la 57 cm;
- zeamă sulfocalcică (folosită de aproape un secol şi jumătate);
sulf muiabil (0,4 %), Kumulus S (0,3 %), Systhane 12 E (0,2 l/ha), Topsin 70 PU (0,1-
0,12 %), Thiovit Jet 80 WG (3 kg/ha), Karathane LC (0,05 %), Tilt 250 CE RV (0,2
l/ha).
Prevenirea şi combaterea putregaiului cenuşiu al strugurilor: Ciuperca Botryotinia
fuckeliana este polifagă (atacă diferite specii), distrugând toamna o bună parte din recoltă,
îndeosebi în anii cu precipitaţii abundente.
Vegetaţia luxuriantă a butucilor, densitatea mare a frunzişului, care rezultă în urma
atribuirii unei încărcături de ochi exagerate la tăiere, precum şi dezvoltarea peste măsură a
buruienilor sunt factori care favorizează atacul de putregai. Infecţia este uşurată când ţesuturile
sunt rănite de insecte, grindină, păsări şi alte boli şi dăunători.
Organele afectate: boabele mature, aproape de cules, pe suprafaţa lor apar pete mici,
care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei bobului;
Măsuri agrofitotehnice:
- desfrunzitul în zona primelor noduri pentru a se evita umiditatea ridicată din zona
strugurilor;
- efectuarea plivitului şi cârnitului lăstarilor, pentru a permite o mai bună circulaţie a
aerului;
- recoltarea strugurilor mai de timpuriu (în cazul unui atac puternic).
Combaterea chimică:
- primul tratament se face imediat după înflorit, apoi la intrare în pârgă, iar ultimul cu
trei săptămâni înainte de recoltare;
- primul tratament se face imediat după înflorit, apoi la intrare în pârgă, iar ultimul cu
trei săptămâni înainte de recoltare;

Combaterea dăunătorilor. Cei mai periculoşi dăunători ai viţei-de-vie sunt filoxera,

moliile strugurilor şi acarienii.
Filoxera (Phylloxera vastatrix) reprezintă unul dintre dăunătorii foarte periculoşi ai
viţei de vie. A fost adusă în Europa din America, în secolul al XIX-lea, odată cu butaşii din

39
diferite specii de viţe americane. Atacul ei a provocat distrugerea viilor europene, a căror
refacere nu a fost posibilă decât prin folosirea la plantare a viţelor altoite pe portaltoi din speciile
americane rezistente la filoxeră. Trecerea de la înmulţirea prin butaşi la cea prin viţe altoite a
însemnat schimbarea întregului sistem de cultură, fiind o etapă de răscruce în istoria culturii
viţei-devie. Insecta trăieşte şi se înmulţeşte pe rădăcinile şi frunzele viţelor americane, hibrizilor
direct producători şi pe rădăcinile viţelor europene, la acestea din urmă atacul fiind deosebit de
dăunător. Filoxera, forma radicicolă, se răspâneşte cu uşurinţă în solurile grele, argiloase.
Răspândirea ei este mult îngreunată în solurile nisipoase. În această situaţie, soiurile de Vitis
vinifera se pot cultiva pe rădăcini proprii, nealtoite.
Măsuri de precauție:
- se vor folosi numai viţe altoite pe portaltoi rezistenţi, cu excepţia viţelor plantate pe
solurile nisipoase;
- strângerea şi arderea frunzelor atacate, în plantaţiile de hibrizi direct producători, în
care se manifestă atacul de filoxeră, forma galicolă;
- stropiri cu produse organo-fosforice, mai ales sistemice: Sinoratox în concentraţie
de 0,1 % sau Decis 2,5 EC (0,2 l/ha).
Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate
prin două specii: Lobesia botrana (eudemisul), frecvent în podgoriile din sudul ţării, şi
Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella (cochilisul), răspândit în regiunile mai nordice.
Cochilisul dezvoltă două generaţii pe an, în timp ce eudemisul – trei.
Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele
atacate sunt înfăşurate cu o reţea de fire mătăsoase albe.
Măsuri agrofitotehnice:
- folosirea unor distanţe corespunzătoare de plantare pentru o bună aerisire şi
iluminare;
- efectuarea lucrărilor plivit, legatul lăstarilor, cârnit;
- distrugerea buruienilor etc.
Combaterea chimică:
- tratamente cu: Fastac 10 EC (0,075 l/ha), Decis 2,5 EC (0,2 l/ha), Karate 2,5 EC
(0,25 l/ha);
- tratamente cu: Thuringin, Bactospeine (0,3 %).
Acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranycus urticae)- înţeapă ţesuturile frunzei,
formându-se pete mari caracteristice, la început de culoare cenuşie lucioasă, apoi roşieticebrune

40
şi se curbează. Ca urmare frunzele se usucă şi cad treptat, încât la un atac puternic are loc
defolierea timpurie a butucilor.
Măsuri agrofitotehnice:
- adunarea în toamnă a resturilor vegetale (buruieni, frunze etc) şi arderea lor;
- executarea arăturii adânci pentru distrugerea formelor de iernare;
- praşile repetate pentru menţinerea solului curat de buruieni.
Combaterea chimică:
- se efectuează în perioada de repaus, toamna, sau primăvara devreme, după tăierea în
uscat, cu zeamă bordeleză 3 % sau Mitac 20 CE (0,2 %);
- când lăstarul are 5-7 cm lungime se poate stropi cu: Apollo 50 SC (0,4 l/ha), Neoron
500 EC (0,05-0,1 %), Danirun 11 EC (0,6 l/ha), Omite 57 E (1,5 l/ha), Talstar 10 EC
(0,3 l/ha), Tedion V-18 (0,15-0,20 %), Cascade 5 EC (1 l/ha).

41
 7. Particularități ale vinurilor obținute

7.1 Cadarcă

Vinul este produs cu un adaus de boabe stafidite și are un conținut de zaharuri între 150
și 220 g/l. Cadarca are o culoare care variază de la roșu-aprins la roșu-închis, o aroma particulară
de fruct proaspăt, consistent, plin, catifelat uneori acid.
Dezvoltă un buchet complex dupa 2-3 ani. Cand există condiții de stafidire se obțin
vinuri oxidative cu aroma de cuișoare și cu gust ușor astringent. În mod obișnuit se obțin vinuri
mai slab colorate cu aromă plăcută de fruct proaspăt, echilibrate.
Este un soi care răspunde pozitiv la limitarea producției pe ha prin calități deosebite ale
vinului obținut. Se obțin de regulă vinuri cu o tărie alcoolică de peste 13 grade și cu o aciditate
totală de 5,8-6,5 g/l.

Fig.7.1. Cadarcă
Sursa: http://www.magazin.wineprincess.ro/cadarca-p-189

42
 7.2.Mustoasă de Măderat

Având o aciditate destul de ridicată ( aproximativ 6 g/l ), vinurile se caracterizează prin

multă prospețime și fructuozitate.
Datorită acidității de care dispun, vinurile Mustoasă de Măderat sunt ideale pentru
prepararea spumantelor de calitate, dar și pentru obținerea distilatelor de vin.
Se recomandă să fie consumată mai ales ca aperitiv, datorită prospețimii și
fructuozității. Se potrivește cu preparate din pește, carne de pui sau curcan și brânzeturi moi.
Acest vin este caracterizat de o culoare alb-galbuie stralucitoare, cu gust si miros de
floare de vita de vie cu tuse citrice. Cu o aciditate pregnanta si un continut alcoolic mai scazut,
este un vin ideal de vara.

Fig.7.2 Mustoasă de Măderat

Sursa: http://www.foxwines.ro/vinuri/vin-alb/balla-geza-mustoasa-de-maderat-2016-vro-bg-
mm2016-1.html

43
 7.3. Burgund Mare

Vin roșu cu reflexe albăstrui ca vin tânăr, intensitate colorată, ajungând adeseori la roșu
rubiniu intens, vinul este plăcut, fructuos, cu aromă tipică asemănătoare soiului Pinot Noir.
Gustativ, vinul este plăcut, echilibrat, armonios, mai puțin taninos.Se poate consuma ca
vin tânăr, dar prin învechire la vas și la sticlă câștigă în calitate, devenind mai moale și mai
catifelat.
Se recomandă a se consuma în prezența preparatelor din carne de culoare roșie sau la
sfârșitul mesei în prezența brânzeturilo fermentate sau alături de produse de patisserie.

Fig.7.3. Burgund Mare

Sursa: http://www.magazin.wineprincess.ro/index.php?route=product/category&path=292

44
 7.4. Iordană

Vinul obținut din Iordană, când este tânar, are o culoare galben-verzuie și este foarte
atractiv prin însușirile sale organoleptice. Cu un parfum de floră spontană, desprins parcă din
plaiurile istorice ale Transilvaniei, vinul se impune printr-o savoare delicată, plăcută,
asemănătoare cu cea a fructelor de pădure. Vioi, fructuos și cu multă, multă prospețime, lasă, în
general, un postgust persistent și foarte agreabil.
Fără a avea pretenția unui mare vin alb, atrage atenția și trezește interes amatorilor de
vinuri tinere și fructuoase. De obicei, vinurile au un conținut în alcool de 9-10%, dar se remarcă
printr-o aciditate totală ridicată, ce depășește ușor 5,0 g/l. De aceea, ele servesc foarte bine la
cupajare pentru vinurile de consum sau sunt folosite și chiar recomandate ca materie primă
pentru obținerea vinurilor spumante de calitate. Vinurile de Iordană se folosesc și la obținerea
distilatelor de vin învechite.

Fig.7.4. Vin spumant (Iordană)

Sursa: http://lucruribune.blogspot.ro/2009/12/spumante-de-recomandat.html

8. Calculul suprafețelor

45
 Suprafața calculate
Sc = SABD+SBCD
AB=9,31 cm
BC=12,90 cm
CD=5,58 cm
AD=14,77 cm

= = = 37,29 m²

= = = 19,21 m²
Sc= SABD+SBCD = 37,29 m²+19,21 m² = 56,5 m²

Coeficientul de transpunere

√ √
K= * 100 = * 100 = 1.3304

transpusă = = = 24,99985 ha

Toleranța

T= = = 0,0625 ha
Abaterea
E = ST – Sc transpusă
E˂T
E = 25 – 24,99985 = 0,00015 ha
Panta terenului

I% = * 100 = * 100 = 10,1 %

Măsură antierozională: benzi înierbate.

9. Calculul necesarului de vițe și a suprafeței utile

Transpunerea laturilor pe schiță

46
AB = 7 * 1,3304 = 9,3128
BC = 9,7 * 1,3304 = 12,9049
CD = 4,2 * 1,3304 = 5,5877
AD = 11,1 * 1,3304 = 14,7674
Calculul suprafeței utile
St = 250000 m2

Suprafața ocupată de clădiri: Sc = 500 m²;

Suprafața drumului principal: Sdp =L * 50 * l = 7,2 * 50 * 6 = 2160 m2;

Suprafața drumului secundar: Sds =L * 50 * l = 13,8 * 50 * 4 = 2760 m2;
Suprafața zonei de întoarcere: Szî =L * 50 * l = 42,6 * 50 * 6 = 12780 m2;
Suprafața poteci: Sp = L * 50 * l = 42,7 *50 * 1 = 2135 m2;
Suprafața utilă: Su = St - (Sc + Sdp + Sds + Sp + Szî)
= 250000 m2 – 20335 m2 = 229 665 m2 ( 22,966 ha)
Necesarul de vițe
- distanța dintre rânduri (dr) →2 m;
- distanța dintre plante pe rând (db)→1,5 m;
- suprafața necesară pentru un butuc, este egală cu produsu dintre dr și db, adică 3 m2;
- pentru a afla necesarul de vițe altoite împărțim 10000 m2 la 3, astfel obținem o densitate de
3333 vițe/ha. După care, înmulțim densitatea cu suprafața utilă (Su), și vom obține 76546 vițe la
care se adaugă 10% vițe ca și rezervă (76546* 0,1=7655) vițe, adica un total de 84201 vițe
altoite.

47
 10. Deviz cu amenajarea terenului și construcțiile

Tabelul 10.1

Nr. Preț unitar Valoare

Crt. Specificație U.M Cantitate (RON) totală(RON)
1. Sediul firmei buc 1 150000 150000
2. Complex vinificaţie buc 1 520000 520000
3. Drum principal km 0,36 20000 7200
4. Drum secundar km 0,69 15000 10350
5. Poteci km 2,14 6000 12840
6. Zone întoarcere ha 1,28 7500 9600
7. Bazine buc 46 500 23000
8. Benzi înierbate ha 22,96 350 8036
9. Sistem de susținere ha 22,96 41000 941360
Total 1 682 386 lei

11. Deviz general

Înființarea plantației 655 438.51 lei
Anul I 193 306,05 lei
Anul II 164 593,37 lei
Anul III 216 377 lei
Anul IV 225 898.89 lei
Anul V 256 952,12 lei
Amenajarea terenului + construcțiile 1 682 386 lei
Total 3 394 951,94 lei

48
 12.Calculul eficienței economice

1. Investiția totală:
It= 1 682 386 lei
2. Investiția la ha:

Ih= = = 67 295,44 lei

3. Producția medie la ha

Pm= = = 12500 lei

4. Producția totală:
Pt= Pm*Su= 12500 * 22,96= 287 t/ha
5. Timpul de funcționare:
Tf = 25 ani
6. Cota de amortizare:

= = 67 259,44 lei/an
7. Randamentul în must:
75% din Pt = 215 250 kg
8. Pierderi în must:
3% din must = 6 457,5 kg
9. Cantitatea de produs finit:
–
Qp = =

= 278 390 butelii de vin de 0,75 L.

10. Preț de vânzare pe butelie:
Pv = 8 lei
11. Producția globală:
Pg = Qp* Pv = 278 390 * 8 = 2 227 120 lei
12. Cheltuieli materiale :
Cheltuieli materiale = Cheltuieli directe(5% din It) – Cheltuieli indirecte (2% din It)
= 84119,3 - 33 647,36 lei = 50 471,94 lei
13. Venitul anual:
Va= Pg – cheltuieli materiale = 2 227 120 lei – 50 471,94 lei = 2 176 648,06 lei
14. Termenul de recuperare al investiției:
49
Tr = =>Tr= = 0,77 ani

15. Viteza de recuperare:

Vr= = = 32,46

16. Cost de producție:

Cp= = = 0,18 lei /butelie de vin 0,75 l.

17. Profit:

Pr=Qp (Pv-Cp)= 278390 *(8-0,18) = 2 177 009,8 lei

18. Rata profitului:

Rp= ×100=> ×100=97,68%.

50
 Bibliografia

1.Babeş Anca,Ampelografie Lucrări practice,Editura Academic Press Cluj-

Napoca(2006);
2.Pop Nastasia,Bunea-Claudiu,Viticultură generală-lucrări practice,Editura
EIKON,Cluj-Napoca(2011);
3.Pop Nastasia-Curs de Viticultură generală,Editura EIKON,Cluj-Napoca (2010);
4. AMPELOGRAFIE -Şef.lucr. dr. Liliana ROTARU-Iași 2003;
5. http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Somesului.php;
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_lui_Mihai;
7. https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/12/09/viticultura-romaneasca-soiul-
iordana-10-01-18;
8. https://www.scribd.com/doc/273960741/Cadarca-de-Minis;
9. http://www.revino.ro/mustoasa-de-maderat-strugure-vin-minis-arad-a383.html;
10. http://lucruribune.blogspot.ro/2009/12/spumante-de-recomandat.html;
11. https://en.tutiempo.net/climate/ws-150140.html.

51
Expoalația agricolă: S.C. Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha):
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
Deviz de înființare a plantației
Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Chelt.
Consu
cu Vol. Norma Necesar Chelt. cu Felul
Nr. Vol. Tarif Grupa de m Pret
lucr. lucrări de ul de forţa de materialul UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrării lei/UM complexitate norma lei/UM
mec. i muncă ZO muncă ui
ordine cronologică t
lei
1 Defrişat teren ha 25 75 1875
2 Nivelat ha 25 25 625
3 Parcelare ha 22,96 5 III 4,6 207
4 Încărcat gunoi de grajd t 918,4 5 4592 Gunoi de g t 918,4 40 36736
5 Transport gunoi de grajd t*km 2938,9 5 14694,5
6 Descărcat gunoi de grajd t 918,4 5 4592
7 Administrat gunoi de grajd ha 22,96 25 574
8 Încărcat îng.chimice (P+K) t 9,41 18 II 0,52 20,8 Îng. cu P kg 4132 0,72 2975
9 Transport îng.chimice(P+K) t*km 30,1 15 451 Îngr. cu K kg 5281 0,24 1267.4
10 Descărcat îng.chimice(P+K) t 18 II 0,52 20,8
11 Administrat îng.chimice(P+K ha 22,96 17,5 401,8
12 Desfundat ha 22,96 15 344,4
13 Discuit,grăpat ha 22,96 50 1148
14 Încărcat picheți(+1%) mii buc 77,31 10 II 7,73 309,2 Picheți mii buc 77,31 500 38655
15 Transport picheți t*km 30,9 2,5 77,25
16 Descărcat picheți mii buc 77,31 10 II 7,3 309,2
17 Pichetare teren ha 22,96 4,58 III 5 225
18 Săpat gropi mii 77,31 10 III 7,3 328,5
19 Încărcat vițe altoite(+10%) mii buc 84,2 15 II 5,61 224,4 Vițe altoite mii buc 84,2 6000 505200
20 Transport vițe altoite t*km 12,8 2,5 32
21 Descărcat vițe altoite mii buc 84,2 15 II 5,61 224,4
22 Fasonat și mocirlit vițe altoite mii buc 76,55 2,5 II 30,62 1224,8
23 Repartizat vițe altoite mii buc 84,2 10 I 8,4 336
24 Plantat vițe altoite mii buc 76,55 0,1 III 765,5 34448
25 Transport apă t*km 244,96 1 244,96 apă m3 84,2 1 84.2
26 Udat la groapă mii buc 76,55 4 I 19,14 669,9
27 Mușuroit mii buc 76,55 1,319 II 58,04 2321,6
52
Total: 29 651,91 lei Total: 40 869 lei Total: 584 917.6 lei
TOTAL GENERAL: 655 438.51 lei

53
Expoalația agricolă: S.C Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha):
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
FIȘA TEHNOLOGICĂ-ANUL I
Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Chelt. Vol. Norma Grupa de Chelt. cu
Nr. Vol. Tarif Necesarul Felul Consum Pret
cu lucr. lucrări de complexit forţa de UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrării lei/UM de ZO materialului normat lei/UM
mec. lei i muncă ate muncă
ordine cronologică
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Dezmușuroit mii buc 77,31 1,3 II 59,47 2378,8
2 Verificarea prinderii vițelor mii buc 77,31 20 I 3,87 135,45
3 Tăieri de formare mii buc 77,31 0,5 IV 154,62 7731 Foarfeci Mii buc 1 10 10000
Îngr.complex
4 Încărcat îngr. complexe t 10,3 9,03 II 1,14 45,6
(P+K)
kg 10332 0,96 9918,72
5 Transport îngr. complexe t*km 32,96 2,5 82,4
6 Descărcat îngr. complexe t 10,3 9,03 II 1,14 45,6
7 Administrat îngr. complexe ha 22,96 15 344,4
8 Mobilizare semiadâncă ha 22,96 50 1148
9 Copcit (x2) mii buc 154,62 0,5 IV 309,24 15462
10 Prașile mecanice (x3) ha 68,88 20 1377,6
11 Prașile manuale (x2) mii buc 154,62 0,21 III 736,29 33133
12 Plivit și legat (x2) mii buc 154,62 1 I 154,62 5411,7 varniș m 912,3 0,1 91,23
13 Înc. vițe pt. compl.goluri mii buc 1,55 0,53 I 2,92 102,2 vițe mii buc 1,55 7000 10850
14 Transport vițe t*km 0,224 2,5 0,56
15 Descărcat vițe mii buc 1,55 0,53 I 2,92 87,6
16 Fasonat și mocirlit mii buc 1,55 2,5 III 0,62 24,8
17 Repartizat vițe mii buc 1,55 17,6 III 0,09 4,05
18 Plantat vițe mii buc 1,55 0,16 I 9,69 339,15
19 Transport apă t*km 49,6 2,5 124 apă m3 15,5 1 15,5
20 Udat la groapă mii buc 1,55 0,25 I 6,2 217
Transport apă pt.tratamente
21 fitosanitare (x8) t*km 587,78 1 587,78 apă m3 183,68 1 183,68
Acrobat MZ
22 Preparat soluție mii l 183,68 2,35 I 79,17 2770,9
90/600WP(4x
kg 183,68 108,1 19855,8

54
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Ridomil Gold
Plus 42,5 kg 275,52 88 24245,76
WP(4x)
Falcon 460
l 27,55 215 5923,25
EC(4x)
Talendo(4x) l 20,66 478,5 9885,81
Apollo 50
l 36,74 216,91 7969,27
SC(4x)
Decis Mega
l 13,78 206 2838,68
50 WP(4x)
23 Tratamente fitosanitare (x8) ha 22,96 35 6428,8
24 Combatere șoareci ha 229,6 15 II 15,3 612 Klerat Pellets kg 229,6 53,6 12306,6
Arătură de toamnă și
25 mușuroit ha 22,96 28 642,88
Total: 5 111,2 lei Total: 68 500,85 lei Total: 114 068,8 lei
TOTAL GENERAL: 193 306,05 lei

55
Expoalația agricolă: S.C Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha):
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
FIȘA TEHNOLOGICĂ-ANUL II
Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Chelt. Norma Grupa de Chelt. cu
Nr. Vol. Tarif Vol. Necesarul Felul Consum Pret
cu lucr. de complexi forţa de UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrăriilei/UM lucrării de ZO materialului normat lei/UM
mec. lei muncă tate muncă
ordine cronologică
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Dezmușuroit ha 22,96 30 688,8
2 Tăieri de formare mii buc 77,31 0,5 IV 154,62 7731
3 Scos coarde mii buc 77,31 0,35 I 220,88 7730,8
4 Încărcat îngr. chimice t 10,3 9,03 II 1,14 45,6 Îngr.complex(P+K) kg 10332 0,96
5 Transport îngr.chimice t*km 32,96 2,5 82,4
6 Descărcat îngr. chimice t 10,3 9,03 IV 1,14 45,6
7 Administrat îngr. chimice ha 22,96 15 344,4
8 Mobilizare semiadâncă ha 22,96 50 1148
9 Copcit (x2) mii buc 154,62 0,5 IV 309,24 15462
10 Prașilă mecanică(x3) ha 68,88 25 1722
11 Prașilă manuală(x2) ha 45,92 0,21 III 218,66 9839,7
12 Plivit și legat (x2) mii buc 154,62 1 I 154,62 5411,7 varniș m 912,3 0,1 91,23
mii
13 Înc. vițe pt. compl. goluri mii buc 0,77 0,4 I 1,93 67,55 vițe 0,77 7000 5390
buc
14 Transport vițe t*km 0,112 2,5 0,28
15 Descărcat vițe mii buc 0,77 0,4 I
16 Fasonat și mocirlit mii buc 0,77 2,72 III
17 Repartizat vițe altoite mii buc 0,77 19,7 I
18 Plantat vițe altoite mii buc 0,77 0,16 III
19 Transport apă t*km 24,64 2,5 61,6 Apă m3 7,7 1 7,7
20 Udat la groapă mii buc 0,77 0,25 I 3,08 107,8
Transport apă pt.
21 t*km 661,25 2,5 1653,13 Apă m3 206,64 1 206,64
tratamente
Acrobat MZ
22 Preparat soluție mii l 206,64 2,35 II 87,93 3517,2
90/600WP(5x)
kg 229,6 108,1 24819,76
56
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Ridomil Gold Plus
kg 275,52 88 24245,76
42,5 WP(4x)

34,44
Falcon 460 EC(5x) l 215 7404,6
Talendo(4x) l 20,66 478,5 9885,81
Apollo 50 SC(5x) l 45,92 216,91 9960,51
Decis Mega 50
l 17,22 206 3547,32
WP(5x)
Tratamente
23 fitosanitare(9x)
ha 22,96 30 6199,2
24 Cârnit lăstari mii buc 77,31 0,75 I 103,08 3607,8
25 Combatere șoareci ha 229,6 15 II 15,3 612 Klerat Pellets kg 229,6 53,6 12306,6
Arătură de toamnă și
26 mușuroit ha 22,96 28 642,88
Total: 12 542,69 lei Total: 54 184,75 lei Total: 97 865,93 lei
TOTAL GENERAL: 164 593,37 lei

57
Expoalația agricolă: S.C Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha): 5000
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
FIȘA TEHNOLOGICĂ-ANUL III

Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Grupa
Chelt. Norma Necesar Chelt. cu
Nr. Vol. Tarif Vol. de Felul Consum Pret
cu lucr. de ul de forţa de UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrării lei/UM lucrării comple materialului normat lei/UM
mec. lei muncă ZO muncă
ordine cronologică xitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Dezmușuroit ha 22,96 30 688,8
2 Tăieri de formare mii buc 77,31 0,46 IV 168,07 8403,5
3 Scos coarde mii buc 77,31 0,35 I 220,89 7731,15
4 Încărcat îngr. complexe t 10,3 9,03 II 1,14 45,6
5 Transport îngr. complexe t*km 32,96 2,5 82,4
6 Descărcat îngr.copmplexe t 10,3 9,03 IV 1,14 45,6
7 Administrat îngr.complexe ha 22,96 15 344,4
8 Mobilizare semiadâncă ha 22,96 50 1148
9 Copcit (x2) mii buc 154,62 0,5 IV 309,24 15462
10 Prașilă mecanică(x3) ha 68,88 25 1722
11 Prașilă manuală(x2) ha 45,92 0,21 III 218,66 9839,7
12 Plivit și legat mii buc 154,62 1 I 154,62 5411,7 Varniș m 1819,8 0,1 185,98
mii
13 Încărcat vițe pt.comp. goluri mii buc 0,38 0,42 I 0,9 31,5 Vițe 0,38 7000 2660
buc
14 Transport vițe t*km 0,056 2,5 0,14
15 Descărcat vițe mii buc 0,38 0,42 I 0,9 31,5
16 Fasonat și mocirlit vițe mii buc 0,38 2,72 III 0,14 6,3
17 Repartizat vițe mii buc 0,38 19,7 I 0,02 0,7
18 Plantat vițe mii buc 0,38 0,16 III 2,375 95
19 Transport apă t*km 12,16 2,5 30,4 Apă m3 3,8 1 3,8
20 Udat la groapă mii buc 0,38 0,25 I 1,52 53,2
21 Transport apă tratamente t*km 734,7 2,5 1836,75 Apă m3 229,6 1 229,6
Acrobat MZ
22 Preparat soluție mii l 229,6 2,35 IV 97,7 4885
90/600WP(5x)
kg 229,6 88 20204,8

58
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
RidomilGold
kg 344,4 108,1 37229,64
Plus 42,5 WP(5x)
Falcon 460 EC(5x) l 34,35 215 7385,25
Talendo(5x) l 25,83 478,51 12359,91
Apollo 50 SC(5x) l 45,92 216,91 9960,5
Decis Mega 50
l 17,22 206 3547,32
EW(5x)
23 Tratamente fitosanitare(x10) ha 22,96 30 6888
24 Cârnit lăstari mii buc 77,31 0,75 I 103,08 3607,8
25 Arătură de toamnă și mușuroit ha 22,96 50 1148
26 Plivitul lăstarilor mii buc 77,31 1 I 77,31 2705,85
27 Ciupitul lăstarilor mii buc 77,31 0,9 I 85,9 3006,5
28 Copilit mii buc 77,31 0,72 I 107,375 3758,12
29 Combatere rozătoare ha 229,6 15 II 15,3 612 Klerat Pellets kg 229,6 53,6 12306,6
30 Recoltat (40%) t 114,8 0,26 II 441,54 17661,6
31 Încărcat recoltă t 114,8 0,7 I 164 5740
32 Transport recoltă t*km 367,36 2,5 918,4
33 Descărcat recoltă t 114,8 0,7 I 164 5740
Total : 14 917 lei Total : 95 050 lei Total: 106 410 lei
TOTAL GENERAL : 216 377 lei

59
Expoalația agricolă: S.C Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha): 8750
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
FIȘA TEHNOLOGICĂ-ANUL IV

Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Grupa
Chelt. Norma Necesar Chelt. cu
Nr. Vol. Tarif Vol. de Felul Consum Pret
cu lucr. de ul de forţa de UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrării lei/UM lucrării comple materialului normat lei/UM
mec. lei muncă ZO muncă
ordine cronologică xitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Dezmușuroit ha 22,96 30 688,8
2 Tăieri de formare mii buc 77,31 0,46 IV 168,07 8403.5
3 Scos coarde mii buc 77,31 0,35 I 220,89 7731.15
4 Încărcat îngr. complexe t 10,3 9,03 II 1,14 45.6
5 Transport îngr. complexe t*km 32,96 2,5 82,4
6 Descărcat îngr.copmplexe t 10,3 9,03 IV 1,14 45.6
7 Administrat îngr.complexe ha 22,96 15 344,4
8 Mobilizare semiadâncă ha 22,96 50 1148
9 Copcit (x2) mii buc 154,62 0,5 IV 309,24 15462
10 Prașilă mecanică(x4) ha 91,84 25 2296
11 Plivit și legat(x2) mii buc 154,62 1 I 154,62 5411.7 Varniș m 1819,8 0,1 185.98
12 Transport apă tratamente(x10) t*km 734,7 2,5 1836,75 Apă m3 229,6 1 229.6
Acrobat MZ
13 Preparat soluție mii l 229,6 2,35 IV 97,7 4885
90/600WP(4x)
kg 183,68 88 16163.84
RidomilGold
kg 275 108,1 29727.5
Plus 42,5 WP(4x)
Topas(2x) l 11,48 294,32 3378.79
Falcon 460 EC(4x) l 27,55 215 5923.25
Talendo(4x) l 20,66 478,51 9886
Equation Pro(2x) kg 18,37 516,65 9490.86
Apollo 50 SC(4x) l 36,74 216,91 7969.27
Decis Mega 50
l 13,78 206 2838.68
EW(4x)

60
 Nissorun kg 22,96 221,54 5086.55
10WP(2x)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
14 Tratamente fitosanitare(x10 ha 22,96 30 6888
15 Cârnit lăstari mii buc 77,31 0,75 I 103,08 3607.8
16 Arătură de toamnă ha 22,96 50 1148
17 Plivitul lăstarilor mii buc 77,31 1 I 77,31 2705.85
18 Ciupitul lăstarilor mii buc 77,31 0,9 I 85,9 3006.5
19 Copilit mii buc 77,31 0,72 I 107,375 3758.12
20 Combatere rozătoare ha 229,6 15 II 15,3 612 Klerat Pellets kg 229,6 53,6 12306.6
21 Recoltat (70%) t 200,9 0,26 II 772,69 30907.6
22 Încărcat recoltă t 200,9 0,7 I 287 10045
23 Transport recoltă t*km 642,88 2,5 1607.2
24 Descărcat recoltă t 200,9 0,7 I 287 10045
Total : 16 039.55 lei Total : 106 672.42 lei Total: 103 186.92 lei
TOTAL GENERAL: 225 898.89 lei

61
Expoalația agricolă: S.C Valea lui Mihai S.R.L Producția medie (kg/ha): 12 500
Distanța medie: 3.2 km Suprafața (ha): 22,96
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ-ANUL V

Lucrări executate
Lucrări executate manual Consum de mterial
mecanizat
Grupa
Chelt. Norma Necesar Chelt. cu
Nr. Vol. Tarif Vol. de Felul Consum Pret
cu lucr. de ul de forţa de UM Total lei
crt. Lucrări tehnologice în UM lucrării lei/UM lucrării comple materialului normat lei/UM
mec. lei muncă ZO muncă
ordine cronologică xitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Tăieri de formare mii buc 77,31 0,46 IV 168,07 8403.5
2 Scos coarde mii buc 77,31 0,35 I 220,89 7731.15
3 Încărcat îngr. complexe t 10,3 9,03 II 1,14 45.6
4 Transport îngr. complexe t*km 32,96 2,5 82.4
5 Descărcat îngr.copmplexe t 10,3 9,03 IV 1,14 45.6
6 Administrat îngr.complexe ha 22,96 15 344.4
7 Mobilizare semiadâncă ha 22,96 50 1148
8 Copcit (x2) mii buc 154,62 0,5 IV 309,24 15462
9 Prașilă mecanică(x4) ha 91,84 25 2296
10 Plivit și legat(x2) mii buc 154,62 1 I 154,62 5411.7 Varniș m 1819,8 0,1 185.98
11 Transport apă tratamente(x10) t*km 734,7 2,5 1836.75 Apă m3 229,6 1 229.6
Acrobat MZ
12 Preparat soluție mii l 229,6 2,35 IV 97,7 4885
90/600WP(4x)
kg 183,68 88 16163.84
RidomilGold
kg 275 108,1 29727.5
Plus 42,5 WP(4x)
Topas(2x) l 11,48 294,32 3378.79
Falcon 460 EC(4x) l 27,55 215 5923.25
Talendo(4x) l 20,66 478,51 9886
Equation Pro(2x) kg 18,37 516,65 9490.86
Apollo 50 SC(4x) l 36,74 216,91 7969.27
Decis Mega 50
l 13,78 206 2838.68
EW(4x)
Nissorun
kg 22,96 221,54 5086.55
10WP(2x)

62
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Administrat fertilizant
13 foliar(4x)
ha 22,96 30 688.8 Foliplant l 183.68 20.7 3802.18
14 Tratamente fitosanitare(x10) ha 22,96 30 6888
15 Cârnit lăstari mii buc 77,31 0,75 I 103,08 3607.8
16 Arătură de toamnă ha 22,96 50 1148
17 Plivitul lăstarilor(x2) mii buc 154,62 1 I 154,62 5411.7
18 Ciupitul lăstarilor mii buc 77,31 0,9 I 85,9 3006.5
19 Copilit mii buc 77,31 0,72 I 107,375 3758.12
20 Combatere rozătoare ha 229,6 15 II 15,3 612 Klerat Pellets kg 229,6 53,6 12306.6
21 Recoltat (100%) t 287 0,26 II 1103,85 44154
22 Încărcat recoltă t 287 0,7 I 410 14350
23 Transport recoltă t*km 918.4 2,5 2296
24 Descărcat recoltă t 287 0,7 I 410 14350
Total : 16 728.35 lei Total : 131 234.67 lei Total: 106 989.1 lei
TOTAL GENERAL : 256 952,12 lei

63