Legumicultura

1.La plantele legumicole pretentioase la lumina,insuficienta luminii determina:

Elongatia
Prelungirea exagerata a perioadei de vegetatie in dauna fructificarii

2.Plantele legumicole cu pretentii reduse la intensitatea luminii(4000-6000 lucsi) sunt:spanac,

salata, ridichi de luna, marar, patrunjel revent, morcov, asmatui, telina, macris

3.Ce exemple de plante legumicole de zi lunga sunt

varza, si grupa verzei mazarea,ceapa,cicoarea,spanac,ridichi,marar,pl.perene.

4.Reactia fotoperiodica poate fi invinsa prin:

temperaturi scazute noaptea(5-10grade)sau foarte ridicate(32-37 grade)sau
tratament cu gibelerine.

5.Asigurarea maririi intensitatii luminii la plantele legumicole este practicata prin:

amplasament,epoca de infiintare,densitate lumina suplimentara

6.Temperatura optima pentru cresterea vegetativa este de 22 grade pentru sperciile:

tomate,ardei,vinete,fasole,dovlecei.

7.Temperatura optima in faza de germinare este de 18 grade la speciile:

spanac,salata,varza. Castraveti si pepeni galbeni si verzi varza

8.Cele mai rezistente plante legumicole la frig in zone noastra de cultura pot fi considerate
urmatoarele:
sparanghel,revent,tarhon,stevie,mazare,leustean, patrunjelul

9.Plantele de salata si spanac,daca sunt bine calite rezista la ingheturi de pana la:
-18grade. -8 -10 C

10.Ca masura de dirijare a temperaturii,in sensul cresterii acesteia,in mod direct pot fi:
amplasamentul sudic, mulcirea cu mase plastice, modelarea in straturi, epoca de
infiintare,incalzirea;

11.Ca masuri de reducere a excesului de temperatura la culturile legumicole pot fi amintite:

expozitia nordica, irigarea, aerisirea, umbrirea, epoca de infiintare;

12.Ca plante legumicole foarte sensibile la vernalizare pot fi considerate:

salata,spanac,ridichi de luna;

13.Continutul de bioxid de carbon este daunator la plantele legumicole din sere daca
depaseste concentratia de:
1%;

14.Plantele legumicole au un continut mediu in apa de:

85-90%;

1
15.Sunt considerate plante cu un consum redus de apa speciile:
tomate,morcov,patrunjel,pepenii verzi si galbeni ,dovlecelul si dovleacul
comestibil;

16.Sunt considerate foarte pretentioase la apa speciile:

salata ,spanac,varza si grupa verzei ridichii de luna,ceapa,usturoi,marar.

17.Umiditatea atmosferica de 45-55% este optima pentru:

pepeni si dovleac;

18.De regula,plantele legumicole prefera solurile:

sol mijlociu cu exceptia sparanghelului ,structurat,fertil;

19.Consumul specific de NPK este la solanacee, pentru 1 tona recolta de:

3:1:5.

20.Ingrasamintele cu azot,in legumicultura sunt administrate,de regula,astfel:

Primavara la pornirea in vegetatie si apoi esalonat ca fertilizari faziale in functie
de specie

21.Legumele din grupa verzei(specia Brassica oleracea)sunt originare din:

zona mediteraniana; (Bazinul Mediteranean)

22.Fasolea comuna este originara din:

Brazilia Argentina apoi Mexic si peru ;(America de sud, America centrala)

23.Dovleacul si dovlecelul sunt originare din:

Africa/America Centrala;

24.Pepenele galben si pepenele verde au origini:

Africa Centrala su de NE;

25.Morcovul este cultivat la densitati de:

40- 60pl/m2; la semitarzii (600 mii pl/ha)
50-70 la semitimpurii

26.Norma de semanat la cultura de morcov este,de regula.de:

4-5kg/ha;

27.O cultura performanta de morcov poate realiza productii de:25-40t/ha pana la 70 hibrizi
F1;
-pt morcov timpuriu 1-20 t/ha
-de vara 20-40 t/ha
- toamna 40-80 t/ha
28.Florile de partunjel sunt:
actinomorfe ,hermafrodite,pentamere; grupate in umbele de culoare alb-verzui

29.Ridichiile fac parte din familia:

Cruciferae (sau Brassicacea)

2
30.Sfecla rosie este o cultura care poate fi infiintata:
semanat direct/ si mai rar prin rasad;

31.Tulpina la ceapa in faza vegetativa se prezinta sub forma:

disc la baza bulbului;

32. Ceapa comuna face parte din familia:

liliaceae;

33.Bulbii de ceapa se vernalizeaza la temperaturi de:

4-18grade celsius;

34.Densitatea la cultura de ceapa ceaclama este de:

400-700pl/ha.

35.Norma de semanat la ceapa este de:

6-10kg/ha.

36.Erbicidarea postemergenta la ceapa poate fi efectuata cu unul din produsele:

afalon 47WP 2kg/ha la 300 l apa

37.Arpagicul se pastreaza cel mai bine in conditii de:

temeperatura in afara intervalului de 4-18 grade celsius si umiditate maxima de
80-85%;

38.Varza alba pentru capatana se venalizeaza la temperaturi de:

4-6 grade celsius; (sub 10 grade C)
39.Varza pentru frunze este denumita stiintifica:
Brassica oleraceea var.acephala; (nu are capatana)

40.Conopida este cultivata,de obicei,la o densitate de:

66-75mii pl/ha;

41.Parte comestibila la gulie este:

tulpina ingrosata(tuberizata);

43.Castravetele,din punct de vedere biologic,este o planta:

planta anuala,ierboasa,taratoare;

45.Tomatele prezinta o frunza:

simpla,petiolata,alterna,cu limbul puternic sectat;

46.Fructul de ardei este:

Baca,uniloculara;

47.Cultura de tomate poate fi erbicidata cu unul din produsele:

fusilade,sencor,lasso;

48.Densitatea plantelor la o cultura de patlagele vinete este de:

30-35mii pl/ha;

3
49.Printre principalii factori de risc la cultura de fasole de gradina pot fi enumerati:
Temperatura,umiditatea,daunatorii; manipularea semintelor si semanatul
necorespunzator, seceta prelungita in timpul rasaririi si infloritului, precipitatii
prelungite in perioada recoltarii, )

50.Salata,din punct de vedere biologic este o planta legumicola:

anuala;

4
 Pomicultura

1.Care este cel mai intalnit sistem de ramnificare al coroanelor:

bilateral-altern-extern;

2.Majoritatea radacinilor absorbante la pomi sunt raspandite in:

zona proiectiei coroanei pe sol in stratul superficial R/2 si R/3.

3.Elementele permanente ale coroanei pomilor(scheletul coroanei)sunt:

axul,sarpantele,subsarpantele;

4.Care sunt elementele care definesc forma de coroana la pomi:

unghiul de ramnificatie, unghiul de deschidere, distanta de ramnificatie, sistem
de ramnificatie;

5.Ramura mijlocie de la cires se diferentiaza de o ramura mixta de la piersic prin:

amplasarea mugurilor cea de cires are in varf mugure vegetativ iar restul floriferi
iar cea de la piersic are mai multi muguri vegetativ unu in varf si restul amestecati cu cei
de rod;

6.Care sunt ramurile de rod la mar si par:

pinten,tepusa,smincea,nuielusa,mladita,bursa,vatra de rod;

7.Lastarii fertili se intalnesc la speciile pomicole:

gutui,nuc,alun,castan,arbusti fructiferi;

8.Cerintele mari fata de lumina au speciile pomicole:

piersic,cais,migdal,nuc,cires;

9.Cerintele mari fata de apa au speciile pomicole:

arbusti fructiferi, gutui, mar, prun;

10:Fenomenul de alternanta de rodire are drept cauza:

taieri necorespunzatoare rezultand sarcini mari de rod, factori genetici capacitate
redusa de autoreglare a rodului, intretinere necorecta,anomalii climatice factorii
ecologici;
11.Cerintele mari fata de caldura au speciile pomicole:
cais,piersic,migdal, gutuiul ;

12.Pentru terenurile ocupate de plantatiile pomicole,continutul maxim de calciu din sol poate
fi de:maxim 12%par pe franc; 12% mar; 7-8% piersic, gutui; prun 15% cires maxim
6% pt mahaleb

13.Conditiile edafice si microclima de-a lungul unui versant se diferentiaza foarte mult.Ce
specii pomicole se pot amplasa la baza versantului:
gutuiul,marul,parul;

14.Pe parcursul perioadei de stratificare a semintelor trebuie indeplinite anumite conditii:

5
 1-4 grade si 28-30% umiditate

15.Etapele care asigura prinderea la altoire sunt:

calusare,sudare,vascularizare;

16.Precizati distantele de plantare in campul I al scolii de pomi:

80-90cm intre randuri 15-20 cm;intre puieti

17.Care este ordinea la altoire a speciilor pomicole:

cires, visin, par altoit pe franc, cais, prun altoit pe franc, prun altoit pe corcodus,
gutui vegetativ; mar altoit pe franc, mar si par altoit pe vegetativ

18.Tulpina portaltoiului in scoala de pomi(campul II) se scurteaza la:

-taierea in cep la12-15cm daca altoiul se fasoneaza ;
- taierea fara cep la 3mm deasupra mugurelui altoit

19.Altoirea in campul I al scolii de pomi se efectueaza in perioada:

20iulie-10 sept.

20.Metodele de altoire utilizate in campul I al scolii de pomi sunt:

altoire in t,chip budding cu mugur dormind
cu mugur cu scutisor Chip budding,

21.Defolierea pomilor inainte de scoaterea acestora din pepiniera se impune:

pentru prevenirea deshidratarii;

22.Fenomenul de incompatibilitate intre altoi si portaltoi este intalnit la speciile pomicole:

par-gutui,

23.Formele de coroana recomandate pentru plantatiile intensive de mar sunt:

palmeta etajata,palmeta neetajata;

24.Care sunt distantele de plantare si densitatii realizate intr-o plantatie intensiva de cires:
5x4/500pomi/ha 5pe 3 Maxim 1250 pomi la hectar

25:Care sunt distantele de plantare si densitatile realizate intr-o plantatie de nuc,atunci cand se
utilizeaza material saditor altoit:
10X 10 10X8/m; Maxim 8X6 la semiintensiv

26.Distantele de plantare a pomilor,in sistemul intensiv de cultura a marului sunt:

4x3m; 4X2
27.Care sunt distantele de plantare si densitatile realizate intr-o plantatie intensiva de prun:
4x5/500pomi/ha;

28.Cum se planteaza pomii,pe terenurile plane:

deasupra solului cu 3-4cm;

29.Adancimea de plantare a pomilor,pe terenurile in panta se stabileste diferentiat:in partea

superioara cu 4-5cm sub sol,la mijloc 3-4cm deasupra.........la baza cu 6 10 cm mai sus ...;

6
30.Sistemul de intretinere a solului care asigura calitatea superioara a merelor si capacitatea
de pastrarea mai buna a acestora este:
inerbarea intre randuri si lucrat pe randul de pomi;

31.Principiile taierilor de fructificare a marului in perioada de maxima productie sunt:

normarea incarcaturii, stimularea aparitiei de noi forme, mentinerea echilibrului
intre crestere si fructificare;

32.Care este pozitia ramurilor care asigura echilibru intre crestere,rodire,diferentiere si

entropie:pozitia inclinata 50 ;

33.Taierile de fructificare la soiurile de mar de tip spur constau in:

taieri de reductie a vetrelor,revigorarea ramurilor de semischelet;

34.Realizarea unui echilibru intre ramnificatiile unei sarpante consta in:

eliminarea de pe sarpanta a ramnificatiilor suplimentare aparute pe sarpanta
mai ales in apropierea insertiei ramurilor de prelungire
ramurile trebuie sa aiba vigoare descrescanda de la baza la varful sarpantei;

35.Principiile de baza a taierii de fructificare a ciresului in perioada de maxima productie

sunt:
rarirea ramurilor mijlocii, scurtarea ramurilor lungi cu 1/3, regenerarea
semischeletului;evitarea degarnisirii pomilor

36.Tehnica de administrare a ingrasamintelor in plantatiile intensive impune:

fertilizarea in benzi pe directia randurilor;

37.Criteriile utilizate pentru aprecierea starii de fertilitate a solului in vederea stabilirii dozelor
de fertilizare sunt:
analize fizico-chimice, starea vegetatiei, cartarea agrochimica, diagnoza foliara;

38.Momentul optim de recoltare a merelor pentru pastrare in depozite frigorifice se stabileste

prin:
testul cu iod in iodura de potasiu;

39.La ce specii pomicole se utilizeaza recoltarea selectiva,in mai multe etape:

capsuni, arbusti fructiferi, piersici, caise;

40.Autosterilitatea soiurilor de prun este determinata de:

androsterilitate;

41.Caderea fiziologica a fructelor se manifesta:

la toate soiurile pomicole;

42.Momentele de aplicare a udarilor in plantatiile de cires sunt:

inainte de inflorire,la intarirea samburilor,dupa recoltare;

43.Dupa comportarea lor in procesul polenizarii soiurile de nuc se clasifica in:

homogame, protogine, protandre;
44.Ce soiuri de cires autofertile cunoasteti:

7
 stella, stella compact maria

45.Exemple de soiuri de toamna de mar:

prima,voinea,ardelean,gloria,auriu de bistrita; Falticeni Parmen Auriu
Goldprim, Ionaprim Starkpri, Colmar, Nicol,

46.Elementele care definesc sortimentul de mar sunt:

perioada de maturare;

47.Ce soiuri de mar cu rezistenta la boli cunoasteti:

remus,romus1,2,3; PRIMA, PIONER, FLORINA, GENEROS

48.Elementele care definesc sortimentul de cires sunt:

perioada de maturare,directia de valorificare;

49.Elementele care definesc sortimentul de prun sunt:

perioada de maturare, directia de valorificare, comportarea la polenizarea;
50.Ce soiuri de iarna la mar cunoasteti:
ciprian,golden delicios,generos,jonathan,starkrimson Florina Idared Golden
Starkrimson Wagner

8
 Viticultura

1.Cresterea lastarilor cuprinde urmatoarele etape;

Cresterea intramugurala cresterea progresiva a lastarului ,crestere intesa,
crestere ncetinita de procesul de fructificare.

2.Parga strugurilor reprezinta:

inceputul maturarii;

3.Polenizarea la vita de vie se realizeaza:

-imediat dupa cadrea corolei la majoritatea soiurilor-
-inainte de desprinderea corolei (cleistogamie)- Francusa, Tamaioasa Rom.
- cu ajutorul curentilor de aer (anemofil)

4.Principalele procese care se petrec in boabe pe parcursul maturarii strugurilor sunt:

acumularea substantelor colorante,si a substantelor pectice. Cresterea volumului
si a greutatii pe fondul acumularilor de zaharuri apa

5.Fenomenele de meieresi margeluirese manifesta in urmatoarele situatii:

-lipsa fecundarii conditii neprielnice de mediu, lipsa stimulatorilor endogeni
proprii sau indusi de polen
-
6.Coeficientul de fertilitate absolut (C.f.a)reprezinta:
numarul de inflorescente de pe un lastar fertil;

7.Altoireain uscat la masa utilizeaza:

Masini speciale de altoit ce executa imbinarea celor doi parteneri in scarita sau
omega

8.Altoiul,in cazul altoirii in uscatla masa este reprezentat de:

portiune de lastar cu cel putin un ochi

9.Scopul fortarii butasilor altoiti este:

grabirea intararii in viata activa a butasilor si realizarea proceselor de
calusarea;

10.Parafinarea butasilor altoiti si fortati inainte de plantarea in scoala de vite se face cu

scopul:
pt a prevenii atacul de mucegai si de a nu se deshidrata

11.Plantarea butasilor altoiti si fortati in scoala de vite se face,de regula:

Primavara in camp in scoala de vite , in solarii sau sere ;

12.Plantarea vitei de vie se recomanda:

toamna;

13.Durata minima a perioadei de vegetatie la alegerea terenului pentru infiintarea plantatiei

viticole trebuie sa fie: 160 zile;

9
14.Unitatea teritoriala de baza pentru executarea lucrarilor mecanice in plantatiile viticole
este:
tarlaua;

15.Adancimea de desfundare la pregatirea terenului pentru infiintarea plantatiilor viticole este

in general:
50-60cm;

16.Coardele folosite pentru proiectarea elementelor de schelet ale butucului trebuie sa

prezinte urmatoarele caracteristici:
8-12mm in diametru, lungimea optima formei de coroana aleasa .

17.Instalarea sistemului de sustinere se face,de regula:

primavara anului II;

18.Formare rapida in verde a butucului are ca avantaje:

reducerea timpului de formare si a fructificarii

19.Taierile de formare se aplica:

in primii 3-5 ani;

20.Taierile de formare au ca scop:

formarea butucilor pentru intrarea pe rod conform formei de conducere aleasa;

21.In cazul pierderilor de muguri cuprinse intre 20-30%,la taierea de fructificare se iau
urmatoarele masuri:
taiere normala;

22.La tipul de taiere Cordonul Cazenaveca element de rod se utilizeaza:

cep+cordita de 4-7 ochi;

23.Cepul de siguranta reprezinta :

cep de 2-3 ochi la baza butucului;

24.In cazul sistemului de cultura protejat,butucii se conduc in forma:

Guyot cu brate de inlocuiere, conducere joasa;

25.Sistemul de taiere scurt se caracterizeaza prin:

Taieri scurte cep+cep de rod

26.Taierile de fructificare au ca principal scop:

normarea sarcinii de rod;

27.Perioada optima pentru executarea taierilor de rodire este:

toata perioada de repaos si luna martie;

28.Plivitul lastarilor se executa atunci cand:

au 8-10 cm;

10
29.Dirijatul lastarilor in plantatiile viticole mature se executa:
cand au 40-50cm;

30.Scurtarea ciorchinilor reprezinta o operatiune specifica soiurilor:

pentru masa;

31.Criteriul de clasificare al vitelor portaltoi il constituie:

originea;

32.Portaloiul Selectia Oppenheim 4 face parte din grupa:

Berlandieri x Riparia;

33.Portaltoii americani au rezultat din speciile de vita americana prin:

selectie clonala;

34.La vitele portaltoi se deosebesc urmatoarele tipuri de vigoare:

mijlocie Riparia gloire 41 B, mare SO4si f marea Kober 5BB

35.Clasificarea vitelor portaltoi privind rezistenta la filoxera se face in functie de:

Rezistenta pe care o manifesta la intensitatea atacului

36.Grupa Berlandieri x Riparia se caracterizeaza prin rezistenta la seceta:

mijlocie;

37.Marea majoritate a vitelor portaltoi au o rezistenta la sarurile nocive din sol cuprinsa intre:
max 0,4%

38.In plantatiile viticole pe rod afinitatea vitelor portaltoi fata de soiul vinifera cultivat,poarta
numele de:
compatibilitate;

39.In anii cu exces de precipitatii,in plantatiile de portaltoi din grupa europeo-americani,ce

boala criptogamica se poate manifesta:
mana;

40.Gradul de rezistenta la cloroza,in cazul vitelor portaltoi,este determinat de:

I.P.C. sau calcar activ % CaCO3.

41.Soiurile pentru struguri de masa,fata de soiurile pentru struguri de vin,in general,sunt mai
sensibile la:
seceta si ger;

42.La soiurile pentru struguri de masa cu vigoare mare de crestere distantele de plantare
recomandate sunt:
2,5-3m/1,5;

43.La soiurile de masa care au un procent de lastari fertili mai mare de 75%,prin plivit se
inlatura:
toti lastarii care nu sunt necesari;

11
44.Maturarea strugurilor la soiurile pentru struguri de masa se esaloneaza in intervalul
epocilor:
I-VII;

45.La soiurile pentru strugurii de masa ,in general,boabele sunt:

uniforme;

46.Consumul mediu anual de elemente nutritive (N,P,K)la soiurile pentru vinuri albe este de:
130-140kg/ha;

47.In cazul soiurilor tinctoriale,acumularea substantelor colorate se face:

in pulpa;

48.Raportul NPK care favorizeaza cresterea continutului in zaharuri,in cazul soiurilor pentru
struguri de vin este:
1:1,5:1,5;

49.Raportul NPK care favorizeaza,sporirea aciditatii totale a mustului,in cazul soiurilor pentru
struguri de vin este:
1,5:2:1,5.
50.Recoltarea soiurilor pentru vinuri albe de masa se face:
la maturitatea tehnologica sau deplina.

12
 FLORICULTURA

1.Sunt perene hemicriptofite urmatoarele specii floricole :

Dicentra spectabilis(cerceii doamnei),Delphinium x hybridum, Campanula
carpatica(clopotelul carpatin), Grysophila paniculata(floarea miresei)

2.Sunt plante heliofile urmatoarele specii floricole:

papaver , petunia, portulaca , zinnia , gladiolus, pelargonium, eschscholtzia

3.Specii floricole care se inmultesc prin radacini tuberizate:

dahlia x hybrida

4.Gladiolele se inmultesc prin :

tuberobulbi

5.Specii floricole care se inmultesc prin tuberobulbi :

gladiolus hybridus, frezia

6.Specii floricole decorative prin Frunze :

Monstera deliciosa Ficus elastica ficus lirata

7.Specii floricole care se inmultesc prin bulbi :

lilium candidum, hyacintus orientalis

8.Speciile floricole care se inmultesc prin butasi :

irezine, alternantera, agerathum mexicanum, begonia

9.Specii recomandate pt mosaic :

coleus blumei. Irezine herbstei. Irezine linden Viola x vitrochiana , miosotis
alpestris,

10.Specii floricole care se pot semana toamna direct in camp :

Alysum, Callendula, Nigela

11.Specii floricole care se inmultesc prin rizomi :

canna indica, alstromeria, zantedeschia

12.Se seamana vara pt. producerea de rasad:

13.Se inmultesc prin bustasi de Frunze urmatoarele specii floricole:

Begonia rex, Sansevieria.

14.Organele subterane de la Dahlia se pastreaza iarna in urmatoarele conditii:

4-90C, se stratifica in nisip sau turba.

15.Pamanturi horticole utilizate in floricultura:

mranita,pamant de telina,pamant de Frunze.

16.Epoca de infiintare a geofitelor semirustice in camp:

Primavara aprilie

13
17.Materialul biologic folosit primavara la infiintarea culturilor anuale din camp este
reprezentat de:
butasi, semanat direct in camp

18.Specii floricole acidofile:

Azaleea,bromerii, camellia

19.In cultura speciilor floricole se folosesc urmatoarele pamanturi naturale:

turba,pamant de Frunze si pamant de gradina.

20.Care este clasificarea plantelor floricole dupa durata ciclului de viata:

-anuale Ageratum mexicanum Alysum maritimum Begonia semperflorens
-bienale:Lunaria biennis, Belis perenis Viola x vitrokiana
-perene : Chryzanthemum indicum
-hemicriptofite : Campanula carpatica Cineraria maritima
- geofite rustice ( Galanthus nivalis, tulipa gesneriana lilium candidum)
-semirustice (Canna indica ,gladiola , tuberoza).

21.Din grupa geofitelor rustice fac parte urmatoarele specii:

tulipa gesneriana (lalea), narcisus poeticus, hyacintus orientalis(zambila), lillium
candidum si L regale, iris germanica, Convalaria majalis

22.Pentru obtinerea de rasaduri se seaman in epoca I speciile floricole:

Dianthus caryophylus, begonia semperflorens, salvia splendens

23.Din grupa geofitelor semirustice fac parte urmatoarele specii floricole :

canna indica,dalia hybrid,gladiolus hybridus,polyantes tuberosa.

24.Organele subterane de la gladiole se pastreaza iarna in urmatoarele conditii:

7-100C cu o umiditate de 65-70%.

25.Sunt plante de zi lunga urmatoarele specii floricole :

Cineraria, Hortensia, Zinnia, Callistephus.

26.Tunderea lastarilor se aplica la urmatoarele specii floricole :

garoafe, crizanteme, alstromeria.

27.In functie de organul din care provin, butasii pot fi:

de tuplini, frunze , lastari si radacini

28.Conditiile de pastrate ale organelor subterane la specia Canna Indica este de :

4-90C.

29.Enumerati trei specii floricole anuale,cultivate in camp,la care inmultirea este prin butasi:
Irezine herbsti, irezine lindeni alternanthera amoena, Alternantera versicolor

30.Epoca de infiintare a culturilor de garoafe din solul serei este in

mai-iunie.

14
31.Materialul biologic folosit la infiintarea culturilor de garoafe in solul serei este reprezentat
de: rasad

32.Sunt plante xerofile urmatoarele specii floricole:

cactusii de desert,aloe,agave si crassula.

33.Organul subteran la cala este

Rizom

34.Se cultiva pe substraturi usoare urmatoarele specii floricole:

gladiolele si tuberozele

35.Sunt considerate imortele tipice urmatoarele specii floricole:

Ammobium allatum,Celosia argintata var cristata. Statice arborescens, statice
sinuata

36.Sunt considerate imortele prin adoptiune urmatoarele specii floricole:

Amaranthus caudalis Gipsophyla paniculata, lunaria bienis, Nigella damascena

37.Care este clasificarea plantelor floricole dupa cerintele fata de durata de iluminare :
- de zi scurta: Viola,Freesia Chrizanthemum
-de zi lunga: Cineraria,Hortensia, Petunia, Zinia
-neutre: Dianthus,Pelargonium, Rosa

38.Materialul biologic folosit la infiintarea culturilor de Freesia hybrida este reprezentat de:
Tuberobulb

39.Precizati care sunt lucrarile de intretinere aplicate dupa semanat in tehnologia de producere
a rasadurilor la speciile floricole anuale:
plivitul, mulcirea solului, combaterea buruienilor, irigarea, fertilizarea
faziala, combaterea bolilor si daunatorilor

40.Din grupa plantelor floricole biennale fac parte speciile:

Althea rosea, bellis perenis Campanula medium, dianthus barbatus, Digitalis
purpurea, lunaria biennis, Myuzotis alpestris, silene pendula, viola x
wittrockiana.

15
 OENOLOGIE

1. Fermentaia alcoolica a mustului este efectuata de ctre:

levuri
2. Faza de formare a vinului dureaz pn la :
primul pritoc

3. In timpul fazei de formare a vinului ncepe depunerea :

Sarurilor tartrice

4. Faza de maturare a vinurilor dureaz :

De la primul pritoc pana la imbuteliere

5. Maturarea vinurilor roii se realizeaz cel mai bine n :

Baric de stejar

6. In timpul maturrii vinului, din lemnul butoiului sunt extrase :

Taninuri, componente aromatice substante odorante nefenolice

7. Faza de nvechire a vinului se realizeaz :

In butelii

8. La nvechirea vinurilor temperatura de stocare trebuie sa fie de :

12C
9. Degradarea vinului se poate constata :
Organoleptic
10. Una din cauzele apariiei golurilor din vasele de pstrare este data de:
Scaderea temp de pastrare degajare de CO evaporari, scurgeri

11. Umplerea periodica a golurilor din vasele de pstrare se executa cu :

Cu vin din aceeasi categorie de calitate

12. Vinul poate fi pstrat in cisterne incomplet pline prin urmtoarele procedee :
Introducerea de gaze inerte in spatiul gol, crearea unei atmosfere de anhidrina
sulfuroasa

13. Pritocul deschis se aplica la :

Vinuri cu mirosuri sulfhidrice

14. Numrul de pritocuri care se aplica obinuit in primul an de pstrare a vinului este de :
PATRU

15. Primul pritoc se executa :

Dupa fermentare

16. Egalizarea vinurilor are ca scop :

Obtinerea unui lot omogen de vin din acelasi soi si an de recolta

17. Cupajarea vinurilor are ca scop:

Obtinerea unui vin cu caracteristici maibune decat a parintilor intrati in cupaj

16
18. In vin, dioxidul de sulf are efect :
Antioxidant

19. Proporia cea mai mare de dioxid de sulf din vin este reprezentata de :
SO combinat

20. In vinificaie ca antioxidant se utilizeaz :

Acidul ascorbic si SO2

21. Tratarea vinurilor dulci cu acid sorbic se face cu scopul de a preveni :

Refermentarea

22. Maceraia mustuielii are ca scop:

Extragerea compusilorde culoare

23. Termomacerarea este un procedeu folosit la:

Producerea vinurilor rosii

24. Deburbarea mustului reprezint:

Limpezirea mustului, tragerea de pe burba

25. In tehnologia de obinere a vinurilor roii presarea se executa:

Dupa macerare fermentare

26. In tehnologia de obinere a vinurilor roii fermentaia alcoolica poate avea loc:
In acelasi timp cu maceratia

27. Fermentaia malolactic este indusa de:

Bacteriile din genul oenococcus

28. Fermentaia malolactic este o practica curent ntlnit la obinerea:

Vinurile rosii de calitate

29. Creterea potenialului alcoolic al musturilor se poate face prin adaos de:
Zaharoza

30. Acidifierea musturilor si vinurilor se poate face prin:

Adaosde acid tartric

31. Oetirea vinurilor este produsa de:

Bacteriile aerobe

32. Floarea vinurilor este produsa de:

Levuri peliculare

33. Casarea ferica este datorata:

Continutului ridicat de fier in stare ionica din vin

17
34. Precipitrile tartrice se datoreaz suprasaturrii vinului in:
Tartrat acid de potasiu

35. Refrigerarea vinului are ca scop eliminarea excesului de:

Tartrat acid de potasiu

36. Tratamentul vinurilor cu ferocianura de potasiu are ca scop reducerea cantitii de:
Fier cupru si alte metale

37. Tehnologia de producere a vinurilor albe seci de calitate implica :

Fermentarea la temperaturi scazute

38. Extragerea compuilor de culoare in timpul macerrii fermentrii pe botina este

favorizata de :
Remontarea mustului

39. Tehnologia de producere a vinurilor roze implica :

Macerarea prefermentativa de scurta durata

40. Cisternele rotative sunt folosite in vinificaie pentru:

Macerare- fermentare

18
 Tehnologia produselor horticole

1. Zincul este toxic

2. Masa specific a produselor horticole
3. Acidul glutamic din legume i fructe
4. Masa volumetric maxim
5. Legumele
6. Cldura specific a produselor horticole
7. n legume i fructe
8. Pstrarea prunelor se face
9. Acidul citric este predominant n
10. Merele au un coninut n vitamina C
11. Acidul
12. Prazul, morcovul, ptrunjelul, guliile
13. Coninut mai ridicat n vitamina C au
14. Strugurii, mazrea, bobul, usturoiul
15. Dup recoltare, coninutul n acid ascorbic din legume i fructe
16. Cloroplastele
17. Ardeii la maturitatea fiziologic
18. Suberul este un esut de aprare secundar, care la tuberculii de cartofi, n primele faze
19. n urma respiraiei produselor horticole
20. Penetrometrul msoar fermitatea produselor horticole
21. Momentul optim de recoltare a strugurilor de masa
22. Cldura specific a produselor horticole
23. Fructele climacterice sunt
24. Amidonarea conservelor de mazre boabe
25. Pe msura creterii temperaturii
26. Apa liber poate fi separat din produsele horticole
27. Cpunele
28. n fructe, cel mai ridicat coninut n minerale
29. Pstrarea nucilor n coaj se face
30. Nucile n coaj
31. Cartofii pentru consum
32. Coninutul maxim de magneziu este n
33. Strugurii de mas
34. Acidul oxalic
35. Piersicile i tomatele
36. Excesul de fosfor din produse (pomacee)
37. Pstrarea frigorific a piersicilor
38. La strugurii de mas
39. La pstrarea strugurilor de mas
40. Bitter pit (ptarea amar) la mere

19
 ENTOMOLOGIE

1. Picioarele la insecte se articuleaz la torace:

Cate o pereche pt fiecare segment toracic ce se articuleaza latero ventral in niste
cavitati coxale

2. Corniculele se articuleaz:
pe al V segment abdominal

3. Scutelul este:
Un element toracic
4. Stilii sunt situai:
pe abdomenul unor insecte inferioare servind ca locomotie sau rol imprecise

5. Ovipozitorul este un apendice al:

regiunii genitale servind la depunerea oulor

6. La limita dintre cmruele inimii exist:

Cate doua Orificii numite osteole pe fiecare camaruta care comunica intre ele

7. La majoritatea speciilor de insecte nmulirea este:

Sexuata

8. La insectele vivipare, dezvoltarea embrionului:

Are loc numai in interiorul corpului femelei si insectele depun larve

9. Insectele cu o singur generaie pe an se numesc:

Monovoltine

10. Pupa coarctat prezint:

Un invelis opac ca un butoias numit puparium

11. Din ordinul Lepidoptera fac parte urmtoarele specii de insecte:

Buha semanaturilor, sfredelitorul porumbului, molia boabelor de soia ,, fluturele
alb verzei,viermele merelor , prunelor, minierul marmorat, omida paroasa a dudului

12. Corpul nematozilor este alctuit din:

Viermi de pana la 2mm, corpul segmentat, transaprent albicios

13. Acarienii prezint:

Sunt organisme mici, uneori microscopice, cu capul, toracele i abdomenul n
general nedifereniate, cu aparatul bucal (o tromp alungit) adaptat pentru ros, nepat
sau supt. Cei mai muli acarieni au dimensiuni mici (0,08-1,0 mm), ns se ntlnesc i
exemplare relativ mari, de 10-20 mm n lungime
14. Diapauza imaginipetal are loc n stadiul de:

15. Tanatoza este fenomenul prin care insect :

20
 Cand insecta cade intr o stare de imobilitate totala ( se preface ca e moarta)

16. Specia Pieris brassicae prezint:

Fluturi de 5 6 cm cu aripi albe si corp negru si prezinta pe aripi o macula neagra.

17. Adulii speciei Mamestra brassicae au n anvergur:

40- 45 mm lungime

18. Delia antiqua prezint:

Musca prezinta corpul cenusiu galbui cu pete si dungi caracteristice de culoare
inchisa

19. Pe corpul speciei Trialeurodes vaporariorum se gsete:

O secretie ceroasa alb pulverulenta

20. Dimensiunile corpului speciei Phylloxera vastatrix sunt de:

1,5-2mm fundatrixul si 1-1,2 fundatrigenele

21. Pe organele atacate ale speciei Phylloxera vastatrix forma radicicol apar:
Nodozitati,umflaturi

22. Tetranichus urticae prezint:

Corpul elipsoidal usor bombat cu 7 randuri de perisori

23. Larvele speciei Lobesia botrana sunt de culoare:

Verde cenusie

24. Polyphylla fullo este duntor prin:

25. Cossus cossus atac:

Tulpina scoarta si lemn, face galerii in trunchi

26. Zeuzera pyrina este duntor prin:

Rod frunzele si fac galerii in ramuri la pomii fructiferi

27. Iernarea speciei Operophthera brumata are loc n stadiul de:

28. Larvele speciei Hyphantria cunea au mrimea corpului de:

22-30mm lungime brun inchis

29. Cydia pomonella atac:

Ataca fructele la Mar si par

30. Larvele speciei Eurytoma schraineri au mrimea corpului de:

6-7 mm lungime

FIZIOLOGIE

21
1. Ce conine sucul vacuolar?
SUBSTANTE MINERALE SI ORGANICE

2. Care sunt fazele plasmolizei?

Plasmoliza incipienta desprinderea citoplasmei de pe peretele cellular numai la
colturile acestiua
Plasmoliza concava desprinderea partiala a citoplasmei de pe peretele celular
Plasmoliza convexa despriderea totala a citoplasmei de pe peretele celular

3. n ce const fenomenul de osmoza?

Amestecarea a doua solutii de concentratii diferite separate de o membrana
semipermeabila sau fenomenul de patrundere a solventului unei solutii printro
membrana semipermeabila

4. Ce tip de soluie este implicat n plasmoliz?

Solutie hipertonica

5. Ultrastructura cloroplastului cuprinde:

La exterior prezinta o membrana dubla ANVELOPA , la interior prezinta un
sistem structurat de membrane numite tilacoide pe acestea situinduse si formatiuni
discoidale numite grana

6. n ce sunt solubili pigmenii fotosintetici?

Solventi organici : alcool etilic metilic acetona

7. Cum se formeaz feofitina?

Feofitina se formeaza in urma reactie clorofilei cu acizii organici sau minerali

8. Cu ce este asemntoare structura chimic a clorofilei?

Cu structura hemoglobinei din sange si citocromilor

9. Saponificarea este reacia clorofilei cu:

Hidroxizii ca - NaOH

10. Care sunt etapele fazei de lumin a fotosintezei?

Absortia energiei luminoase si transformarea ei in energie chimica
Fosforilarea fotosintetica
Fotoliza apei si degajarea de O
Absortia CO in cloroplaste

11. Ce este fotoliza apei?

Descompunerea apei sub actiunea energiei luminoase absorbita de clorofila

12. Cine reprezint centrul de reacie n SFI?

22
 SFI sistemul fotosintetic I ce realizeaza absobtia energiei luminoase si
transformarea ei in energie chimica
Alcatuit din trun complex de pigmenti asimilatori constituiti intru n centru de
absorbtie si un centru de reactie ce formeaza asa numita unitate de fotosinteza

13. De cine este reprezentat centrul de absorbie a sistemelor fotosintetice?

Format din molecule ce functioneaza ca niste antene reprezentat de pigmentii
auxiliari , accesorii sau antene fotoreceptoare ce contin molecule de clorofila a si b si
pigmenti carotenoizi

14. Fotofosforilarea ciclic se face cu:

participarea SFI sub actiunea luminii

15. Care sunt reaciile ciclului Calvin?

Reactii de carboxilare , reactii de reducere, reactii de regenerare

16. Acceptorul CO2 n fotosintez este:

RuDp Ribulozo 1,5 difosfat - o pentoza difosforilata

17. nmagazinarea energiei chimice are loc n molecula de:

18. Transformarea energiei luminoase n energie chimic are loc prin:

Fotosinteza

19. Care sunt etapele de cretere celular?

Etapa cresterii embrionare
Etapa cresterii prin extensie celulara
Etapa diferentierii celulare

20. n ce const faza extramugural a creterii lstarului?

Consta in urmatoarele fenofazev : dezmugurit si inceputul cresterii , cresterea
intensa a lastarului, incetinirea si oprirea cresterii , maturarea tesuturilor si pregatirea
pt iernare

21. Care sunt hormonii stimulatori de cretere?

Auxinele , gibereline si citochinine

22. Care este rolul auxinelor?

Controleaza cresterea celulelor, cresterea radacinilor, cresterea mugurilor laterali

23. Acidul abscisic a fost identificat cu:

24. Care sunt cei mai utilizai retardani:

CCC (cycocel), Alar 85, Ethrel

25. Ce presupune dezvoltarea floral:

23
 Extensia primordiilor florale, maturizarea elementelor sexuale si inflorirea
propriu zisa

26. Care este hormonul implicat n iniierea floral?

Florigen

27. De cine este reprezentat principala surs de auxin din floare?

Principala sursa de auxina in floare este pistilul

28. Care sunt substanele de rezerv din semine?

Amidon, proteine, lipide,

29. Creterea produciei de fructe la castravei a crescut prin tratamente cu:

Ethrel , CCC ( cycocel)

30. Maturarea fructelor este stimulat de tratamentele cu:

Auxine si retardanti

24