Sunteți pe pagina 1din 51

1.

Relatiile pl leg cu lumina

Pozitia tararii noaste face ca teritorilul acestea sa beneficieze de conditii bine de


radiatie solara.
Lumina este unica sursa de energie in procesul de fotosinteza fiind unul dintre
factorii limitative deoarece asupra variatei sale cantitateive si caliatative se poate
intervene intr-o mica masura.
Factorul lumina are o puternica influenta asupra cresterii, structurii anatomice,
transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de
lumina la plante.
In procesul de producere a rasadurilor cunoasterea variatiei luminii solare ajuta la reglarea
celorlati factori vegetative in special a temperaturii si umiditatii.
In conditiile uni deficit de lumina pl pot suferi de:
- etiolare, rezistenta scazuta la boli si daunatori, alungire, rez scazuta la conditiile de
mediu.

Intensitatea luminii in ROM poate sa ajuna la 30-40 mii lucsi in lunile de vara.
Aceasta variaza in functie de relief, anotimp, expozitie.
La pl pretentioase la lumina insuficienta luminii duce la prelungirea perioadei de
vegetatie in detrimental fructificarii.

In functie de pretentiile fata de intensitatea luminii pl leg se clasifica in:

- pretentioase la lumina (tomate, bame, ardei)


- ptin pretentioase la lumina(ridichi, marar, patrunjel)
- nepretentioase (ceapa pt Frunze, mazare, sfecla)
- plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile(andive,
sparanghel, ciuperci).

In functie de durata de iluminare pl leg se calasificain:

-de zi lunga (14-16 ore) ceapa cicoare spanac


-de zi scurta (8-12 ore) fasole castravet tomate
-indiferente la durata de iluminare

Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi influentata de om dar imbunatatirea regimului


de lumina in legumicultura se poate realize pe doua cai: marirea sau micsorarea
intensitatii luminoase.

Ca si metode de marire aintensitatii lumioase avem:


- amplasarea culturilor pe terenuri cu expozitie sudica
- reglarea distantelor dintre randuri pt a nu se autoumbri
- rarirea plantelor
- iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi

Micsorarea intensitatii luminii se face prin:

- infiintarea culturilor primavera devreme


- acoperirea inflorescentelor de conpoida cu 1-2 frunze
- umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita
2. Relatiile pl leg cu caldura

Sursa principala de caldura necesara pt cresterea si dezvoltarea pl este radiatia


solara, care in zona spectrala 620-26000 nm are efect caloric.
Caldura are o insemnatate ridicata deoarece in functie de aceasta se imparte
arealul de cultura a legumelor in camp neprotejat.
In functie de variatia intensitatii fotosintezei s-a stability ca fiecare specie are o
temperature minima, optima, maxima de dezvoltare.

Daca temperature scade sub temp minima sau depaseste temp maxima de
dezvoltare pl pier.

Ca si exemple de temp optime pt faza de crestere vegetative avem:


- 25 gr C. castraveti, pepeni
- 22 gr C. ardei, tomate, fasole
- 19 gr C. sfecla, ceapa, usturoi
- 16 gr C. cartof, salata, morcov
- 13 gr C. varza, ridichi, hrean

Abaterile de 14 gr C fata de temp optima reprezinta temp minima si temp maxima pt


fiecare specie legumicola.

Pornind de la cerintele fata de caldura, sp leg. se grupeaza in:

-foarte rezistente la frig: suporta cu usurinta geruri de -10 gr C si pot ramane in camp
fara masuri speciale de protectie (revent, tarhon, macris, leustean)
- rez la frig: suporta temp de 0 gr C , unele se preteaza la semanatul din toamna pt a
obtine productii timpurii.
- semirezistente la frig: temp sub 0 gr C cauzeaza distrugerea pl (cartof)
- pretentioase la caldura- se dezvolta la temp de 25-30 ge C iar temp de 3-5 ge C duc la
distrugerea pl (ardei, vinete)
-rezistente la caldura: suporta temp de 30-40 gr C (pepeni galbeni, verzi).

Reactia pl leg la variatia temperaturii


-temperaturile scazute, brumele tarzii de primavera, gerul din timpul iernii, pot produce
pagube mari culturilor legumicole iar speciile pretentioase la caldura pot fi distruse chiar
si la temp positive de 35 gr C.
In unele cazuri daca pl sunt calite precum salata si spanacul pot rezista la temp de pana la
-18 gr C.
In cazul in care temp ridicate sunt corelate cu secsta pot duce la ofilirea plantelor, aparitia
arsurilor pe frunze si chiar moartea plantelor.

Masuri pt imbunatatirea regimului de temperatura


Prevenirea daunelor cauzate de temp excessive se pot realiza pe doua cai:
-sporirea rezistentei pl leg la variatii mari de temperatura
- imbunatatirea temperaturii in mediul de cultura

Daca se doreste sporirea rezistentei pl leg la variatiile de temperatura acest lucru se


poate face prin: calirea pl, administrarea de ing fosfatice si potasice.

Daca se doreste marirea temperaturii se poate face prin:


- utilizarea terenurilor cu expoztie sudica
- mulcirea solului
- modelarea terenului.
-
In cazul excesului de caldura se folosesc masuri pt inlaturarea acesteia prin:
- utilizarea de terenuri cu expozitie nordica
- modelarea solului pe directia E-V
- irigarea
- mulcirea terenului cu produse reflectorizante.

3. Aerul ca factor de vegetatie in legumicultura


Compozitia aerului in mod obisnuit este alcatuita din 78% N, 21% O2, si 0,03%
CO2.
Principalele procese vitale se desfasoara normal numai in prezenta oxigenului atat
din aer cat si din sol, deoarece pl leg respire atat prin partile aeriene cat si prin
radacini.
Pe solurile tasate cu crusta sau pe cele care sagneza apa, pl leg duc lipsa de
oxigen, ceea ce determina axfixierea radacinilor.
CO2 din aer si sol are o deosebiata importanta pt metabolismul plantelor verzi,
deoarece participa in mod direct in procesul de fotosinteza.
Insuficienta O2 din sol si cresterea concentratiei de CO2 stanjenesc respiratia la
invelul radacinilor si absorbtia mineralelor, inhiba dezvoltarea radacinilor si
germinarea semintelor.
Cresterea continutului peste 1% CO2 devine daunatoare pt plante, acesata crestere
se poate intalniin cazul rasadnitelor , solariilor, destinate producerii de rasad cand
pt incalzire se foloseste biocombustibil.
In rasadnitele, solariile si serele solar cu substrat inaclzit pe cale biologica se
degaja amoniacul care in concentratie de 0,1% dauneza plantelor iar in proportie
de 3-4% devine nociv.

4. Cerintele plantelor legumicole fata de apa

Alaturi de umiditatea din sol, umiditatea relativa a aerului prezinta o mare importanta
atat in cultura legumelor in csmp cat si la cea protejata
Umiditatea relativa are valori de circa 60% in timpul verii si de peste 80%
iarna. Cele mai mari valori apar pe litoralul marii negre.

Insemnatatea apei pentru plantele legumicole.

In plante apa se gasete in stare lichida si gazoasa. Sub forma lichida se gaseste in
celula, iar in stare gazoasa in spatiile intercelulare.
Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. Starea
de saturare, aparen stationara , se mentine in plante prin doua procese, ce se
coordoneaza reciproc: procesul de absorbitie si cel de eliminare a apei.
Continutul in apa al diverselor organe ale plantelor legumicole este variabil
fiind de 98-99% in celulel meristematice ale conurilor de crestere si organele de
reproducere, 80-85% in frunzele tinere si 40-45% in seminte.
Apa este bnecesara cresterii si serveste, intr o mica masura si ca substanta
nutritiva in procesul de fotosinteza. Dar ea indeplineste si alte functii in viata
plantelor. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. Ea dizolva si gazele. Apa
este si '' motoru'' mecanismulu privind schimbul de substante ce are loc la nivel
celular, fenoman ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale.
Excesul de apa se elimina continuu, prin procesul fiziologic de transpiratie

Cerintele pl legumicole fata de umiditatea din sol si atmosfera


La stabilirea necesrului de umiditate din sol si atmosfera trebuie avute in vedere
urmatoarele:
pretentiile fata de umiditate sunt variabile de la speciel al specie
cerintele fata de umiditatea solului se modifica, la aceeasi speie in cursul
perioadei de vegetatie
sistemul radicular, felu, dimensiunile si repartizarea sa in sol
desimea plantelor la unitate de suprafata
tehnologia aplicata
Cerinte fata de umiditatea din sol.

Plantele legumicole se impart in urmatoarele:


Grupa 1 cuprinde plante cu un consum redus de apa- tomate, morcov,
patrunjel, pepeni galbeni si verzi.
Grupa 2 cuprinde plante legumicole care se caracterizeaza prntr o capacitate
redusa de absorbtie a apei, datorita sistemului radicular slab dezvoltat- varza,
salata, castraveti, ridichiile de luna, spanacul, ardeii, telina, fasolea de gradina
Grupa 3 cuprinde plante cu o capacitate mare de absorbtie a apei si un
consum ridicat - cartoful timpuriu si sfecla rosie.
Grupa 4 se caracterizeaza printr un consum mic de apa datorita suprefetei
reduse a aparatului foliar si absorbtie mica ca urmare a unui sistem radicular
slab dezvoltat - ceapa, usturoi mazare.
Foarte pretentioase : spanacul, salata, leg din grupa verzei, ridichiile de luna,
usturoiul ceapa, mararul.
Pretentioase: castravetii, tomatele, ardeii, vinete, bamele, cartoful
Moderat pretentioase : sparanghelu, reventul, leusteanul, anghinarea
putin pretentioase: pepenii verzi si galbeni, dovlecelul, dovleacul

Cerintele fata de umiditatea atmosferica


Cerintele pl legumicole fata de umiditatea atmosferica varioaza foarte mult:
castravetii 90-95%, salata, spanac, varza, conopida telina 80-90%. legumele pentru
radacini, cartoful, mazarea 70-80%, patlagele vinete ardei, fasole 60-70%; tomate 50-
60, pepeni galbeni si verzi, dovleacul, 45-55%.
Influenta ddeficitului de umiditate
Deficitul de umiditate are urmari grave asupra cresterii plantelor legumicole, a
productivitatii si calitatii productiei. Cand lipsa de umiditate devine acuta si prelungita
apare seceta. prin seceta in general , se intelege o perioada de timp mai mult sau mai
putin indelungata, lipsita de precipitatii si insotita de regula de cresterea temperaturii
si de o scaderea umiditatii relative a aerului si a celei din sol. deci seceta poate fi
atmosferica si pedologica.
Excesul de umiditate din sol si atmosfera influenteaza negativ vegetatie
plantelor legumicole, Umiditatea din sol impiedica aerisirea acestui, inrautateste
regimul de caldura si stanjeneste desfasurarea proceselor microbiologice din sol.
Moartea plantelor survine datorita asfixierii radacinilor.
Excesul de umiditate determina si prelungirea perioadei de vegetatie si
scaderea continutului in substanta uscata a produselor.

5. Solul si elementele nutritive ca factori de vegetatie la pl leg.

Obtinerea unor productii mari d.p.d.v. calitativ si cantitativ si calitativ se poate


obtine numai printr-o aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente
nutritive.
Solul constituie atat suport material cat sic ea mai importanta sursa de hrana.

Un sol are 5 elemente:


- material organica
- particule minerale
- solutia solului cu diverse saruri
- atmosfera solului
- microorganisme.

Prin textura solului se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului particulele
elementare de diferite marimi (pietris, nisip, argila, praf).
Dupa continutul in argila, praf si nisip solurile pot fi: nisipoase, argiloase, lutoase.

Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare in aggregate


structurale.
Pt a mentine sau a imbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se
aplica irigare cu cantitati mari de apa trebuie ca aratura sa nu se faca la aceiasi adancime
in fiecare an si sa se execute periodic o afanare profunda.

Nutritia minerala a pl leg. si rolul fiziologic al elementelor minerale.

Pt a se putea imbunatati regimul de nutritie a pl leg este necesar sa se cunoasca rolul pe


care il indeplinesc diferitele elemente nutritive in cresterea si dezvoltarea plantelor.
Azotul - are o importanta deosebita in cresterea si dezvoltarea pl, participa la alcatuirea
proteinelor si este necesar in procesul de fotosinteza.
Atat carenta cat si excesul de azot are consecinte grave asupra cantitatii si calitatii
produselor.
Excesul determina o crestere bogata care reduce acumularea substantelor de rezerva,
stanjeneste inflorirea si formare fructelor.

Fosforul stimuleaza fructificarea si sporeste precocitatea pl, influenteaza in mod pozitiv


calitatea produselor.
Carenta se manifesta prin cresteri slabe, frunze de nuanta violacee, creste consumul de
apa si scade rezistenta la boli si daunatori.

Potasiul ajuta la sinteza proteinelor si lipidelor, la retinerea apei.


- insuficienta de potasiu scade mult productia mai ales la plantele legumicole pt
radacini.
- Carenta se manifesta prin aparitia unor pete clorotice intre nervuri si la marginea
frunzelor.

Calciul influenteaza productia prin efectul de netralizare a aciditatii sucului celular in


plante si aciditatea solului.
- carenta se manifesta prin rasucirea frunzelor tinere care devin rigide.
Magneziul participa in mod direct la formarea clorofilei
- in exces este un element toxic ce provoaca moartea plantelor

6. Cultura morcovului (Daucus carota)


Importana culturii
- Rdcinile tuberizate ale morcovului se folosesc n alimentaie, n stare crud (salat), la prepararea
diferitelor mncruri
- Morcovii se folosesc i n furajarea animalelor.

Originea i aria de rspndire

-se crede ca afost laut in cultura in sec 10 in Asia centrala(Iaran) de unde a fost adus in Europa
Morcovul de cloare portocalie a fost selectionat in Belgia Olanda in sec 18 lea.
-in lume se cultiva peste 500 mii ha.

Part botanice si biologice

-morcovul este pl bienala, ierboasa care se inmulteste prin samanta


-in anul 1 pl formeaza rad tuberizata si o rozta de frunze iar in anul 2 din mugurii de pe rozeta de frunze se
formeaza tulpina florifera cu fori
- frunza este lung petiolata, partita cu lobii ascutiti acopertite cu perisori cu miros specific
-radacina este pivotanta si se ingroasa
-in anul 2 tulpina are 1,5m puternic ramificata goala in interior, cu perisori glandulosi
- flori hermaphrodite actinomorfe
-polenizare alogama, fl pe tipul 5 , fl alba
- fruct dicariopsa cu 2 mercarpe si prezinta 5caoste de culoare maronie

Relatiile cu fact de mediu

- pl relativ putin pretentioasa facta de fact de mediu, ca factor limitative este solul si apa
Pretentii fata de temp: germineaza la 3-4 gr Celsius
-pl se dezvolta bine la 16-18 gr C.
- nu rezista la temp negative dar cand sunt tinere rezista pana la -3.-4 gr C.

Pregatirea terenului si infiintaraea culturii

In Rom sunt cultivate mai multe tipuri de morcov .

Tehnologia de cultivare
Alegerea terenului- se aleg trernuri de calitate, plane, uniform d.p.d.v al strucutii, texturii si fertilitatii

Pregatirea terenului- se realizeaza in 2 faze:

a). toamna: desfiintarea culturii anterioare, nivelarea, fert de baza cu ing chimice (superfosfat 100kg,
potasiu 100kg/ha)
-nu se administreaza azotat de amoniu la fertilizarea de baza
-arataura la 28-30 cm
-se lasa terenul in brazada nelucrata
b). primavara: graparea terenului, fertilizarea starter sit rat impotriva daunatorilor (viermi sarma)
-erbicidare : Treflan, Dual
-modelarea terenului pe stratri inaltate

Infiintarea culturii
-mat biologic este reprezentat de catre semite
Densitate 600 mii pl/ha

Epoca de infiintare- este in functie de momentul recoltarii


-cult extratimpurie- martie-aprilie
-cult de vara- aprilie
- cult de toamana- pt pastrare in depozite sf mai-20 iunie.

Schema de infiintare :
-2-3 randuri pe teren modelat cu 50cm la coronament
- 4 randuri in benzi echidistante 94-104cm
-distanta intre pl pe rand 4-6 cm
- se face tavalugit

Lucrrile de ntreinere.

Asigurarea rsririi uniforme se realizeaz prin prevenirea i combaterea crustei cu


grape uoare sau praila oarb i o bun aprovizionare cu ap; la nevoie se ud
prin aspersiune, folosind aspersoare fine i un debit de 810 l pe or.

Combaterea buruienilor- rritul se face cnd plantele au 34 frunze n rozet,


lsndu-le la 4-5 cm una de alta pe rnd.

Fertilizarea fazial se face la 30-40 de zile de la rsrirea plantelor, cu


100150 kg/ha azotat de amoniu, iar dac este necesar, peste 34 sptmni se
repet fertilizarea cu azot,
Udarea culturilor

Combaterea bolilor i a duntorilor se face la avertizare sau la apariia


primelor exemplare la duntori i preventiv n cazul bolilor

Recoltarea, n cazul culturilor timpurii, se face prin smulgere sau dislocare,


ealonat, ncepnd cu luna iunie, cnd rdcinile au cel puin 11,5 cm grosime i
se valorific cu frunze, n legturi. Cnd rdcinile ating 22,5 cm n diametru
(luna iulie) se valorific sub form de legturi sau n vrac, rozeta de frunze
scurtndu-se la 10 cm.

Producia este de 1015 t/ha la cultura timpurie i 25-40 t/ha la cultura


trzie (de toamn). La hibrizii F 1 , aceasta poate ajunge pn la 70 t/ha.

7. Cultura legumelor din grupa cepei comune


(genului Allium din familia Liliaceae)

Cele mai raspndite n cultura sunt: ceapa comuna (Allium cepa L.), usturoiul
comun (A. sativum L. ssp. vulgare) si prazul (A. porrum L.)
Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la
temperaturi scazute, au un consum mijlociu de apa si sunt pretentioase la lumina.
Partile comestibile au un miros caracteristic, datorita unor compusi eterici
pe baza de sulf.
CEAPA COMUNA
(Allium cepa L. Familia Liliaceae )

. Importanta culturii

Importanta alimentara. -ceapa comuna se cultiva pentru bulbul sau uscat


sau pentru bulbul, tulpina falsa si frunzele n stare verde. Acestea se consuma n
stare cruda, sub forma de salata, la condimentarea unor mncaruri etc.
-ceapa uscata, mai ales, se foloseste ca materie prima n industria
conservelor sau ca produs deshidratat.
Valoarea energetica este de 34-52 kcal/100g.

Importanta agrofitotehnica.
Cultivarea cepei este relativ simpla, daca
sunt asigurate conditiile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza n ntregime.
Ceapa se poate cultiva n diferite sisteme, n functie de locul, epoca si destinatia
recoltei: n teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, samnta sau rasad, pentru
ceapa verde sau ceapa uscata etc. Are perioada medie sau scurta de vegetatie si se
ncadreaza relativ bine n asolament si n sistemul de culturi succesive (ca ceapa
verde).
Importanta economica. Ceapa este o cultura cu putine cheltuieli, daca se
aplica varianta tehnologica prin semanat direct, n conditii de asigurare tehnica
optima. Altfel, plivitul manual si raritul determina cheltuieli foarte mari cu forta
de munca manuala. n alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu
procurarea arpagicului sau a rasadului).

Conditiile naturale si tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din


tara, pot asigura realizarea unor productii mari, din care se pot organiza partizi
mari si constante pentru export.

Principalii factori de risc.


- se pot enumera: formarea crustei dupa semanat determina dificultati n
rasarirea plantelor; precipitatiile de lunga durata, dupa rasarire, favorizeaza
atacul virulent al unor agenti patogeni tipici rasadurilor;

Originea si aria de raspndire

- centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale si


partea occidentala a Siberiei
n Romnia se cultiva n jur de 20 mii ha, cu o productie totala (medie anuala)
variind ntre 300 si 400 mii tone.

Particularitati botanice si biologice

- planta bienala (din samnta si rasad) sau ca trienala (din arpagic). n cazul
cepei bienale, n primul an se obtine bulbul, iar n anul al doilea se formeaza
tulpina florifera cu fructe si seminte. La ceapa trienala, n primul an se obtine un
bulb mic, denumit arpagic, n anul al doilea se obtine bulbul obisnuit pentru
consum, din care, n anul al treilea, evolueaza plantele cu tulpini purtatoare de
flori si, mai apoi, fructe si seminte.

Radacina.- are doua feluri de radacini n momentul germinarii se formeaza primul fel de
radacini, care sunt normale si functioneaza pna la formarea bulbului. Odata cu formarea
si dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de radacini, care se numesc radacini
adventive
Tulpina.- prezinta doua tipuri de tulpini:
- n perioada vegetativa (de bulb), tulpina este subterana si reprezinta o
formatiune caulinara sub forma de disc, plasata la baza bulbului.
- - Tulpina din perioada reproductiva se formeaza dintr-un mugure din
interiorul bulbului. Aceasta tulpina este glauca, nalta de 50-80 (170) cm,
fistuloasa, fusiforma.

Frunzele si bulbul. Pe tulpina subterana, pe partea superioara se afla


noduri apropiate si internoduri scurte. La noduri se formeaza tecile frunzelor
normale, care se mbraca complet unele pe altele, formnd bulbul

Floarea.- formeaza florile dispuse ntr-o inflorescenta globuloasa (cima


umbeliforma), hermafrodite, actinomorfe, trimere si pentaciclice

Fructul este o capsula sferica valvicid-loculicida si contine pna la sase


seminte.
Semintele sunt de forma treidrica sau poliedrica, mici (3-4 mm), de culoare
neagra, cu tegumentul tare.

Germinarea semintelor si rasarirea plantelor prezinta o anumita


particularitate, deosebit de importanta n tehnologia culturii
n momentul rasaririi, la suprafata solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece
cotiledonul ramne prins n tegumentul semintei, care, la nceput, este fixat n sol.
Dupa ce cotul tulpinitei este suficient de mare, trage dupa el si tegumentul
semintei, pna ce acesta iese la suprafata solului, desavrsind rasarirea.

Relatiile cu factorii de mediu

n cazul culturii pentru arpagic si a culturii pentru bulbi, nfiintate prin semanat
direct, solul, apa si competitia cu buruienile sunt factori majori, de care depinde
succesul culturii.

Temperatura- pretentii reduse fata de temperatura. Semintele germineaza ncepnd


cu pragul termic de 3-4 0 C. optima se realizeaza la 20-25 0 C si dureaza 7-8
zile
Bulbii maturi rezista pna la minus 15-16 0 C, n timpul pastrarii sau dupa
plantare,
- daca arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-18 0 C, cel
putin cteva saptamni, se produce vernalizarea si, implicit, inductia florala. n
acest caz, plantele formeaza tulpini florale, n defavoarea bulbului.

Lumina este un factor fata de care ceapa are pretentii mari.


n conditii de zi scurta si lumina redusa, dupa cum s-a specificat, ceapa nu formeaza
bulbi si nici tulpini false.

Apa- factor major, mai ales n primele faze de vegetatie; astfel, n faza de
germinatie si rasarire, lipsa apei ntrzie cultura, iar daca se formeaza crusta,
aplicarea unor udari usoare, prin aspersie fina, este singura masura tehnica ce
ajuta trecerea cu succes prin aceste faze.
Excesul de apa n sol determina asfixierea sistemului radicular si favorizeaza
atacul unor agenti patogeni, cum ar fi de exemplu mana.

Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin semanat direct, n


primul rnd datorita texturii. Formarea crustei dupa semanat poate compromite
partial sau total aceasta cultura.

Tehnologia de cultivare
La noi n tara, ceapa comuna se cultiva prin urmatoarele procedee:
- prin semanat direct n cmp (ceapa ceaclama);
- prin arpagic;
- prin rasaduri (ceapa de apa, Kaba);
- pentru stufat (ceapa verde).

Cultura cepei prin semanat direct (ceaclama)

Alegerea terenului.

- trebuie sa fie plan sau cu panta ct mai uniforma si cu sistem de irigare asigurat.

- Solul trebuie sa fie usor sau mijlociu, cu argila putina n stratul arabil, bine
structurat si cu fertilitate naturala ridicata.
Plantele premergatoare cele mai bune sunt speciile prasitoare, care lasa terenul
curat de buruieni si mai putin epuizat de elemente nutritive (cucurbitacee,
verdeturile, solanaceele)

Pregatirea terenului

- se realizeaza n functie de epoca de nfiintare, de toamna sau de primavara:


toamna, pentru epoca de toamna, respectiv toamna si primavara, pentru epoca de
primavara.

In ambele situatii:

- toamna, terenul se elibereaza de resturile culturii anterioare si se fertilizeaza cu 20


25 t/ha mranita, 150-200 kg/ha sare potasica sau sulfat de potasiu
-se ncorporeaza n sol prin aratura de baza, la 2530 cm.

- in cazul nfiintarii culturii n epoca de primavara, aratura de toamna se lasa n brazda


nelucrata, pregatirea terenului urmnd a fi continuata in primavara.
n cazul nfiintarii culturii n epoca de toamna, aratura de toamna se grapeaza imediat
cu grapa cu colti ficsi si se definitiveaza cu putin nainte de semanat mobilizeaza la 10-12
cm prin doua treceri cu grapa cu discuri (G.D.-3,2).
Pregatirea terenului se definitiveaza prin lucrarea de modelat, care este obligatorie, chiar
daca nu se va iriga prin brazed, modelarea nu este nevoie a fi precedata de deschiderea
rigolelor de udare.
Modelarea se efectueaza n straturi naltate cu latimea la coronament de 94 sau 104 cm si
rigole de 46 cm latime.
Terenul lasat n brazda nelucrata este definitivat n primavara.
Se aplica eventualele ngrasaminte, care nu au fost administrate n toamna. Acestea se
ncorporeaza prin grapare cu grapa cu discuri.

Dupa aceasta grapare se aplica un erbicid ppi (de exemplu, Dual 2-3 l/ha), care se
ncorporeaza imediat printr-o noua trecere cu grapa cu discuri. ntre aplicarea erbicidului si
semanat se lasa un interval de 6-8 zile. Modelarea terenului se executa n urmatoarele 2-3
zile, astfel ca terenul sa aiba timp sa se taseze putin n vederea semanatului.

nfiintarea culturii se realizeaza n cele doua epoci, de toamna sau de primavara.


Semanatul n epoca de toamna se practica mai ales n zonele cu ierni.
Semanatul n epoca de toamna se practica mai ales n zonele cu ierni mai blnde, la mijlocul
sau la sfrsitul lunii noiembrie, astfel ca semintele sa nu germineze pna la venirea iernii.
Pentru aceasta epoca, norma de semanat este de 8-10 kg/ha,n cazul semanatului de
primavara, epoca optima n care acesta se efectueaza este ct mai devreme posibil, ntre
1 martie 10 aprilie,
Norma de nsamntare este 6-10 kg/ha.

Uneori, semanatul se efectueaza pe teren nemodelat. n acest caz, se seamana cte patru
rnduri echidistante la 24-30 cm n benzi despartite ntre ele cu intervale de 66-70 cm.

Lucrarile de ngrijire.

Dupa rasarirea plantelor, ntruct exista posibilitatea mbolnavirilor determinate de unii


agenti patogeni specifici rasadurilor, se recomanda 1-2 tratamente de prevenire si
combatere. Dupa ncheierea rndurilor de plante se aplica lucrarile generale de ngrijire,
precum si o lucrare speciala raritul.

Combaterea crustei se efectueaza prin prasile mecanice si manuale, care trebuie sa fie n
numar ct mai mare, primavara devreme pentru a ncalzi si aerisi solul, iar mai trziu
pentru a aerisi solul n vederea refacerii si dezvoltarii sistemului radicular.

Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de importanta, de care


depinde succesul culturii, datorita faptului ca plantele de ceapa au un grad de
competitie scazut fata de majoritatea buruienilor.

Raritul culturii se realizeaza n doua reprize: prima, cnd plantele au 2-3 frunze si se
realizeaza cu o sapaliga speciala, sub forma de buchete, la distanta de 6-7 cm, iar a doua,
dupa 2-3 saptamni, cnd dintr-un buchet se lasa o singura planta sau doua, daca distanta
este prea mare. n felul acesta, se asigura o densitate de 400-500 de mii plante/ha.

Aplicarea irigarii- (300-400 m 3 /ha) se aplica n perioada formarii si cresterii bulbului.

Fertilizarea faziala- sunt suficiente doua fertilizari faziale cu ngrasaminte complexe sau
macar una

Combaterea bolilor si daunatorilor

Recoltarea se realizeaza, de obicei, la sfrsitul lunii august nceputul lunii


septembrie, cnd frunzele se ngalbenesc, iar gtul se nmoaie si se lasa pe o parte.

Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet


mecanizat cu masina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale.
Plantele dislocate se asaza n biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se lasa pna
la 2-3 saptamni pentru zvntare, uscare a frunzelor si gtului si definitivarea maturarii.

Productia este de 20-30 t/ha, dar, n conditii de tehnologie avansata, se pot obtine, cu
deosebire n anii favorabili, peste 35-40 t/ha.

Cultura cepei prin arpagic

Desi cultura prin arpagic este mai scumpa, totusi se mai practica, datorita sigurantei sale,
respectiv a unui numar mai mic de factori de risc.

1 ha arpagic asigura, n medie, materialul de plantat pentru 10 ha de cultura pentru bulbi.

Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde doua etape
tehnologice: producerea arpagicului si producerea bulbilor uscati.
a. Producerea arpagicului
Arpagicul reprezinta materialul biologic vegetativ folosit la nfiintarea culturi de ceapa
uscata (pentru bulbi), ca si la nfiintarea culturii de ceapa verde (ceapa stufat).
Acesta consta din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm),

Producerea arpagicului se realizeaza pe baza unei tehnologii de cultivare, n mare masura


asemanatoare cepei ceaclama.

nfiintarea culturii se realizeaza n mod asemanator culturii de ceapa ceaclama,


nfiintata primavara.
Samnta se pregateste ca la ceapa ceaclama, la care se mai pot aplica si alte tratamente
suplimentare de stimulare a germinarii sau de protectie fitosanitara a semintei (de
exemplu, 10 minute cu o solutie de sulfat de cupru 0,5%)

Epoca de nfiintare a culturii trebuie sa fie ct mai devreme posibil, pna la 5-10 aprilie, n
functie de zona climatica a tarii.
Schema de nfiintare a culturii consta n amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rnduri,
echidistante la 12,5-15 cm,
Pe teren nemodelat, cultura se nfiinteaza n benzi de cte 10 rnduri si cu ntervale ntre
acestea de 40-60 cm
Distanta ntre seminte pe rnd va fi, n medie, de 2-3 cm, sau pe un metru liniar se vor plasa
30.50 de seminte.
Aceasta distanta si densitatea corespunzatoare se asigura prin folosirea unei norme de
semanat de 80-100 kg/ha.
Dupa semanat sau simultan cu acesta se executa o tavalugire a semanaturii.

Lucrarile de ngrijire.
Culturii de arpagic i se aplica, n general, aceleasi lucrari ca la ceapa ceaclama, de la care se
elimina raritul.
-in caz de seceta sau de formare a crustei, se aplica 1-2 udari usoare prin aspersie, cu norme
de circa 100 m 3 /ha.
.Dupa nceperea rasaririi, cultura se iriga constant cu norme mici pentru asigurarea unei
rasariri uniforme; n mod practic, pentru ca avea o densitate corespunzatoare si va fi
uniforma ca stadiu de dezvoltare.

Celelalte lucrari sunt: prasitul, combaterea buruienilor, udatul si combaterea bolilor si


daunatorilor n fazele de vegetatie si de maturare a arpagicului.

Irigarea se face cu mare prudenta si de regula cu norme de udare mici (200-300 m


3 /ha) si numai n caz de seceta, pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. n
ntreaga perioada de vegetatie se efectueaza, de obicei, 2-3 udari.

Recoltarea arpagicului -se realizeaza, de regula, la sfrsitul lunii iulie - nceputul lunii
august.
-Fiziologic, plantele ar trebui sa stagneze n crestere, frunzele sa se ngalbeneasca, iar
bulbii sa prezinte tunici pergamentoase.
De aceea, cu circa o luna de zile nainte de momentul prevazut pentru recoltare, se opreste
irigarea, dupa care se iau masuri mai severe de oprire a vegetatiei. n acest scop, se
efectueaza una sau doua tavalugiri a culturii, urmate de un tratament cu zeama albastra
(sulfat de cupru) n concentratie de 1-1,5% n care s-a adaugat aracet.

Recoltarea se executa manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul sapaligelor.

-Plantele smulse sau dislocate se asaza sub forma de rnduri transversale pe strat si paralele
intre ele, astfel nct bulbii rndului anterior sa fie acoperiti de frunzele plantelor
care urmeaza a fi asezate. n felul acesta, plantele (bulbii) si definitiveaza
maturitatea. Acoperirea bulbilor se motiveaza prin faptul ca insolatia puternica
poate provoca deshidratarea si mbolnavirea fiziologica si apoi patogena a
acestora.
Definitivarea maturarii bulbilor consta n mbracarea lor completa n tunici
pergamentoase, uscarea completa a frunzelor si tulpinii false. Dupa acest stadiu de maturare,
plantele sunt adunate sub forma de bilon n mijlocul stratului si sunt conditionate prin
separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau taiere.
Dupa aceasta operatie, urmeaza sortarea (calibrarea) pe trei categorii de
marime sau calitati. Aceasta lucrare se realizeaza mecanizat cu o masina speciala
de calibrat.
Cele trei calitati sunt: calitatea I (7-14 mm ), calitatea a II-a (14-20 mm ), calitatea a III-a
(20-25 mm ).
Pentru realizarea culturii de ceapa uscata se foloseste numai arpagic din
calitatile I si a II-a.
Arpagicul complet maturat si sortat se pastreaza la temperaturi care sa nu
determine vernalizarea, adica n afara intervalului de 4-18 0 C, n conditii de
umiditate de maximum 80-85%.
Productia este cuprinsa ntre 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha, arpagic de calitatile I si a II-a.

b. Tehnologia de cultivare a cepei uscate prin arpagic (producerea bulbilor)

Bulbii de ceapa uscata se obtin n al doilea an, folosind ca material biologic de nfiintare a
culturii arpagicul.
Alegerea terenului urmeaza aceleasi reguli ca la cultura nfiintata prin semanat direct.

Este totusi important de mentionat ca solul poate fi mijlociu, usor argilos, deoarece formarea
crustei nu mai este un factor de risc major.
Pregatirea terenului se va efectua n aceleasi conditii tehnice ca pentru cultura de
ceapa ceaclama, nfiintata primavara.

Epoca de nfiintare, - plasata primavara ct mai devreme, dar dupa altii se recomanda ca
epoca sa nu fie prea timpurie, ca sa nu se creeze posibilitatea vernalizarii bulbilor sau
plantelor tinere.
epoca rationala ar fi, n functie de zona, ntre 1 si 15 aprilie,

Materialul biologic l reprezinta arpagicul din categoria I sau a II-a, cu


dimensiuni cuprinse ntre 7 si 20 mm.
Este important ca arpagicul sa fie ct mai uniform ca marime, att pentru efectuarea plantarii
(adesea mecanizate.
Bulbii de arpagic se pregatesc nainte de plantare prin aplicarea unor
tratamente fitosanitare.
- pentru nfiintarea unui hectar de cultura este de 500-600 kg/ha arpagic din
categoria I de marime (7-14 mm).

Plantarea se efectueaza manual, semimecanizat sau mecanizat.

Plantarea semimecanizata - se efectueaza pe suprafete mari, unde este prevazuta


mecanizarea, chiar partiala, a lucrarilor de ngrijire.
Lucrarea consta din doua etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adncime), n mod
mecanizat(cu un cultivator corespunzator echipat), pe directia viitoarelor rnduri de plante.

Introducerea bulbilor n sol se realizeaza manual prin asezarea (distribuirea)


bulbilor n rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe
rigole si fixarea lui pe fundul acestora, n pozitie verticala la o distanta ct mai
uniforma. Dupa efectuarea acestor operatiuni, arpagicul se acopera manual sau
mecanizat cu un strat de sol
Plantarea mecanizata a arpagicului se realizeaza cu masina de plantat bulbi (MPB-8), care
asigura amplasarea a cte patru rnduri pe stratul naltat, la aceeasi distanta ntre ele, de 28
cm.
Distanta medie ntre bulbi pe rnd este de 3,0-3,5 cm, realizndu-se o densitate de circa 800-
850 mii plante/ha .
Daca se doreste plantarea conform altor scheme se vor folosi alte masini, inclusiv
cele de semanat, dar adaptate corespunzator.

Lucrarile de ngrijire.
Dupa rasarire, daca temperaturile sunt scazute (pna la 6-8 0 C), plantele se dezvolta ncet
si se ngalbenesc. Din aceasta cauza, se recomanda efectuarea unei prasile mecanice
si a uneia manuale, care asigura aerisirea si ncalzirea solului, precum si distrugerea
crustei.
-fertilizare faziala cu 150-200 kg/ha ngrasaminte minerale complexe sau numai cu azotat de
amoniu n aceeasi cantitate.
-Prasilele se repeta (ndeosebi cele mecanice) ori de cte ori este nevoie, n corelatie si cu alte
lucrari aplicate, putnd ajunge pna la 5-6 pe toata perioada de vegetatie.
Combaterea buruienilor prin prasile este de multe ori.

Irigarea se aplica n mod obisnuit, ori de cte ori este nevoie, cu norme de
udare de 300-350 m 3 /ha.
Aplicarea udarilor nu se mai efectueaza daca bulbul a ajuns la dimensiunile normale, la
circa 20-25 zile nainte de recoltare.
Recoltarea se efectueaza n acelasi moment de dezvoltare a plantelor si n aceleasi conditii
tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. (1-15 august), Tehnica de recoltare este
identica cu cea care se practica la ceapa ceaclama.

Productia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult, pna la 30-35 t/ha.

Cultura cepei prin rasad


Acest tip de cultura denumit si ceapa de apa se distinge de celelalte prezentate
prin faptul ca materialul biologic pentru nfiintare este rasadul.

Desi aceasta cultura necesita cheltuieli semnificativ mai mari, cultura este totusi
rentabila, deoarece recolta se valorifica la preturi cel putin duble, fiind unanim
apreciata de consumatori. Mai mult, pentru anumite zone sau microzone
legumicole, exista o traditie veche pentru acest tip de cultura si deci o buna
cunoastere a tehnologiei de cultivare, care este primul element de succes.

n multe tari, acest tip de cultura nu este cunoscut sau nu se mai practica, datorita
cantitatii mari de rasad necesar la unitatea de suprafata si a cheltuielilor mari cu forta
de munca manuala.

USTUROIUL COMUN
(Allium sativum L. ssp. vulgare -Familia Liliaceae )

Importanta culturii

Importanta alimentara.
Usturoiul este o planta cu mare valoare alimentara, condimentara si aromatica.
La toate acestea se adauga valoarea sa terapeutica, mai ales n medicina moderna
naturista. .
Usturoiul se consuma n stadiul de planta tnara (usturoi verde) sau ca bulb
uscat.
Importanta agrofitotehnica,
n conditiile n care rata de nmultire este destul de scazuta: de regula, cu productia
unui hectar se nfiinteaza maximum 10 ha de cultura.

Importanta economica.
Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru nfiintare. n rest, lucrarile
de ngrijire necesita cheltuieli ca pentru ceapa comuna din arpagic.

- reprezinta productiile mici (5-6 t/ha), dar cerintele mari ale pietei, pe tot parcursul
anului, si preturile deosebit de avantajoase, asigura o buna rentabilitate economica.

Factorii de risc se aseamana cu cei ai cepei din arpagic. Deosebit de


importanti sunt factorii: virozele, nematozii si musca usturoiului.

Originea si aria de raspndire

Principalele centre de origine sunt: bazinul Marii Mediterane, zona centrala si de sud
a Asiei si muntii Caucaz si Carpati.
- n Romnia, desi conditiile naturale permit productii de 10-12 t/ha, nu se
nregistreaza mai mult de 5-6 t/ha.
La noi n tara, usturoiul se cultiva n toate zonele legumicole ale tarii, dar
n decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceasta cultura:
Cenad, Isalnita-Amaradia, Darasti-Ilfov, R`mnicu Sarat-Buzau, Rachiteni-
Tamaseni (Roman), Bosanci si Copalau (Nordul Moldovei).

Particularitati botanice si biologice

-o planta anuala, cu nmultire vegetativa. n alte zone de cultura, cu conditii


asemanatoare centrelor de origine, usturoiul se comporta ca o planta perena sau
bienala.

Radacina, ca si la ceapa, este reprezentata de radacinile normale, iar dupa


formarea bulbului, de radacinile adventive

Tulpina. n sol, usturoiul formeaza o tulpina subterana, denumita si disc


datorita formei sale. De pe partea inferioara a discului se formeaza radacinile
adventive, iar de pe cea superioara apar frunzele. n axila frunzelor se formeaza
mugurii.
Mugurii axilari se tuberizeaza, formnd asa-numitii bulbili, denumiti
popular si catei.

Un bulbil este alcatuit dintr-o tulpina mica sub forma de disc, cu care se prinde de
discul bulbului si un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului, care de fapt
este o frunza tuberizata (ngrosata, carnoasa). Fiecare bulbil este acoperit cu o
frunza protectoare pergamentoasa (tunica), de culoare alba sau violacee, tipica
soiului
ntr-un bulb se afla un numar de bulbili, cel mult egal cu numarul de frunze, si poate
varia de la 4 la 60.

Tulpina florifera nu se formeaza n conditiile din tara noastra.

Frunzele sunt liniare, lungi de 20-50 cm si late de 3-5 cm, cu vrful ascutit.
Teaca frunzelor este mai lata n zona bulbului, dupa care devine circulara,
alcatuind, prin suprapunere, gtul plantei sau tulpina falsa.
Florile se formeaza ntr-o inflorescenta amplasata la apexul tulpinii. La noi n tara, n
caz ca se formeaza tulpina aeriana cu inflorescenta, aceasta nu contine
flori, ci bulbili aerieni,
Fructul este o capsula valvicid-loculicida, iar samnta este alungita,
trimuchiata, de culoare neagra

Relatiile cu factorii de mediu

- trebuie interpretate n functie de formele ecologice care se cultiva n Europa


si la noi n tara.
- forme ecologice ale usturoiului comun: continentala si premaritima.
-
Grupa continentala (Caucaz, Carpati) nu formeaza lastari floriferi, bulbii
sunt mijlocii-mari si reprezinta o forma ecologica de primavara; este rezistenta la
seceta, temperaturi scazute si pastrare ndelungata.
Grupa premaritima (Europa de sud-est, Asia Mica), de asemenea, nu
formeaza lastari floriferi, bulbii sunt mijlocii-mari. Ecologic, reprezinta forma de
toamna, putin rezistenta la uscaciune, temperaturi scazute si pastrare.
Temperatura - rezistente la temperaturi scazute.
-planta este sensibila la termoperioada.

- rasarirea are loc ncepnd cu temperaturi de 4-5 0 C.


-temperatura optima este de 18-20 0 C.

Lumina este un factor la fel de important ca si la ceapa. Usturoiul nu


suporta semiumbra si este o planta de zi lunga.

Apa. Usturoiul are pretentii variabile fata de apa, formele apartinnd grupei
continentale fiind mai rezistente la seceta, pe cnd cele ce apartin grupei
premaritime necesita un nivel mai ridicat al umiditatii din sol si aer. ~n general,
cerinte mai mari se manifesta n prima parte a vegetatiei.
Solul trebuie sa fie usor si fertil sau mijlociu, dar bine structurat.

Tehnologia de cultivare

- se poate realiza din toamna sau din primavara, n functie de grupa ecologica de care
apartin soiurile folosite.
Alegerea terenului se face respectnd aceleasi exigente ca la cultura de
ceapa, ba mai mult, solul trebuie sa aiba un agrofond mai bogat.

Pregatirea terenului ncepe din toamna, prin lucrari asemanatoare culturii


de ceapa.
Daca nfiintarea culturii se face din toamna, se are n vedere faptul ca epoca
de plantare este n jurul perioadei de 10-15 octombrie. n acest caz, pregatirea
terenului ncepe cel trziu la 1 octombrie.
Se distrug resturile vegetale si se efectueaza o lucrare cu grapa cu discuri, dupa
care se aplica fertilizarea de baza, care, pe ct posibil, sa includa si aplicarea a 20-30
t/ha mranita, mai ales daca la

Aratura de baza se face cu deosebita grija, astfel ca terenul sa nu fie


bulgaros. Plugul va fi n agregat cu o grapa cu colti ficsi. Imediat dupa arat se
efectueaza doua lucrari cu grapa cu discuri G.D.-3.2., reglata pentru o grapare
mai putin profunda, dar mai energica, prin reglarea unghiului de naintare a
bateriilor de discuri. Daca solul nu este corespunzator, se mai executa,
suplimentar, 1-2 lucrari cu combinatorul.
Pregatirea terenului se definitiveaza prin modelarea terenului n straturi
naltate, cu latimea la coronament de 94 (104) cm. Lucrarea de modelat se
efectueaza exclusiv pentru evitarea baltirilor, precum si pentru zvntarea si
ncalzirea mai usoara a terenului n primavara.

Daca nfiintarea culturii se va realiza n primavara, pregatirea terenului n toamna


se va realiza n mod obisnuit, finalizndu-se cu aratura de baza, care se lasa n
brazda nelucrata.
Lucrarile de pregatire a terenului se continua n primavara, asa cum se
procedeaza la cultura de ceapa.
nfiintarea culturii, asa dupa cum s-a mentionat deja, se poate face
toamna sau primavara.
Epoca de toamna este stabilita a fi la mijlocul lunii octombrie, astfel ca
pna la venirea temperaturilor negative bulbilii sa se nradacineze, fara a rasari
neaparat sau chiar nu este de dorit ca germenele sa iasa din sol.

Materialul de plantat l reprezinta bulbilii, care trebuie sa fie de marime


mijlocie, neprovenind nici de la exteriorul bulbului, dar nici din centrul bulbului,
pentru ca sunt prea mici si, adesea, afectati de atacul nematozilor.

Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea


rigolelor de plantare). Plantarea mecanizata, desi posibila, este mai putin
recomandata pentru ca asigura mai greu uniformitatea adncimii si distantei de
plantare. Prin plantarea manuala se realizeaza fixarea bulbilor n sol n pozitie
verticala, care este cea mai favorabila pentru germinare si rasarire. Adncimea de
plantare este 4-5 cm.

Schema de nfiintare este de patru rnduri pe stratul naltat, la distante


egale ntre ele de 25-28 cm, cu o distanta ntre plante (bulbili) pe rnd de circa 5-7
cm, asigurnd o densitate de 400-500 mii plante/ha,

Lucrarile de ngrijire sunt, n cea mai mare masura, asemanatoare cu cele


de la ceapa din arpagic.
Atentie deosebita se acorda aerisirii solului prin prasile si aplicarii
fertilizarii faziale, mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot si sulf

Prasilele repetate si aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale


culturii .
Recoltarea se realizeaza n momentul cnd bulbii sunt aproape de
maturarea deplina si gtul plantelor s-a nmuiat si lasat pe o parte, iar frunzele
ncep sa se ngalbeneasca. ntrzierea recoltarii poate determina desfacerea
cateilor de pe bulb n sol, repornirea `n vegetatie (ntoarcerea) a bulbilor si
mbolnavirea lor, n cazul aparitiei unor ploi.
Calendaristic, usturoiul de toamna se recolteaza n luna iunie, iar cel de
primavara o luna mai trziu.
Productia este de 5-6 t/ha, dar potentialul soiurilor atinge, n conditiile de la noi din
tara, pna la 10-12 t/ha.

Cultura de usturoi verde (stufat)

Acest tip de cultura se realizeaza n acelasi mod ca ceapa stufat: toamna


sau primavara, n teren deschis sau n solar. n principiu, se vor urmari aceleasi
verigi tehnologice. De regula, cultura n cmp se practica mai rar. Daca exista
cerinte ale pietei n acest sens, acestea pot fi satisfacute prin recoltarea pe alese,
esalonat, prin rarirea culturilor realizate din toamna, mai ales daca preturile de
valorificare sunt mai avantajoase.

8 . VARZA ALBA PENTRU CAPTANA


Brassica oleracea L. var. capitata L. f. alba Familia Cruciferae

. Importanta culturii
Cultura verzei este una dintre cele mai importante n spectrul plantelor legumicole din
tara noastra, fapt demonstrat de marea suprafata cultivata (14-15%din suprafata totala
de legume).
Importanta alimentara. Varza alba se cultiva pentru capatnile sale carese
consuma sub forma de salata cruda, simpla sau asortata, diferite preparate culinare, cu
sau fara carne etc., precum si murata sau `n diferite conserve. Desi are o valoare
alimentara relativ redusa, varza se consuma, practic, n tot cursul anului, datorita
continutului sau n saruri minerale si vitamine.

Importanta agrofitotehnica. Varza este o specie care se ncadreaza usor n


asolamentele legumicole si se poate cultiva n diferite sisteme si tipuri de culturi, n
cmp si n spatii protejate; ca varza timpurie, de vara sau de toamna; n culturi
succesive, duble, asociate s.a.
Cultivarea verzei albe este relativ simpla: desi se nfiinteaza, de regula, prin
rasad, nu prezinta lucrari speciale de ngrijire.
Importanta economica a culturii de varza rezulta din faptul ca productiile
medii pot fi foarte mari (chiar n jur de 100 t/ha), recolta se realizeaza pe o lunga
perioada de timp a anului, asigurnd venituri, practic, din primavara pna n toamna.
Recolta este un produs putin perisabil n timpul transportului, pastrarii temporare si
valorificarii. Cheltuielile la unitatea de suprafata sunt relativ reduse,unele lucrari, de
la nfiintare pna la recoltare, putnd fi complet mecanizate.

Originea si aria de raspndire


Varza alba pentru capatna provine, pe linie filogenetica, din varza salbatica (B. o.
var. silvestris L), originara de pe tarmurile mediteraneene (centrul cinci, dupa
Vavilov) si coastele europene ale Oceanului Atlantic. Aceasta varietate era cunoscuta
si eventual cultivata, mpreuna cu altele, nca din antichitate, n Imperiul Roman
n prezent, varza alba se cultiva n toate regiunile de pe glob, unde gaseste
conditii prielnice, practic ntre cele doua cercuri polare. Dupa datele statistice FAO, pe
glob se cultiva circa 2 milioane hectare, cu o productie totala de peste 48milioane
tone, corespunzator unei productii medii de 24 t/ha (Popescu si Atanasiu, 2000).
. Particularitati botanice si biologice
Varza este o planta bienala, ierboasa, cu radacina si, partial, tulpina lemnificate
Planta prezinta n pamnt o radacina mai mult sau mai putin pivotanta, bogat
ramificata, de consistenta lemnoasa (niciodata carnoasa), ce poate ajunge pna la 1,5
m adncime. n faza de rasad, plantula are o radacina principala bine dezvoltata.
Tulpina, n primul an de viata (cnd formeaza capatna), este scurta(15-20
cm), groasa, glabra, glauca, laexterior lemnoasa, n interior carnoasa,de forma conica
sau cilindrica. La baza acestei tulpini se observa cicatricele de la frunzele cazute. n
anul al doilea de viata se formeaza o tulpina florifera de 90-150 cm naltime, puternic
ramificata.
Frunzele embrionare sunt n forma de lira. Primele frunze normale sunt
simple, alterne, scurt petiolate, cu limbul oval, eliptic sau aproape circular. Frunzele
care urmeaza sunt mari, concave, glabre si se acopera strns una pe alta, formnd n
jurul mugurelui terminal o capatna mai mult sau mai putin compacta de forma
diferita (sferica, eliptica, ovata, conica etc.). Frunzele exterioare sunt verzi,
fotosintetizatoare si au nervurile proeminente, iar cele interioare sunt albe, albe-galbui
si servesc ca organe de depozitare a substantelor de rezerva. Pe tulpina florifera,
frunzele bazale sunt petiolate, iar cele superioare sunt sesile si mai mici.
Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, tetramere, grupate n raceme
lungi,laxe, amplasate n jumatatea superioara a ramificatiilor tulpinale.
Polenizarea. Desi are flori hermafrodite, varza alba pentru capatna
este o planta alogama, iar polenizarea se realizeaza cu ajutorul insectelor;
albinele, mustele si bondarii sunt principalii vectori ai polenului.
Fructul este o silicva cilindrica sau putin comprimata, rostrata, lunga de 7-11
(13) cm si lata de 3-5 mm, dehiscenta
Semintele sunt aproape sferice, cu diametrul de 2-3 mm, brune sau cafeniu negre,
netede ori fin striate, uneori reticulate. ntr-un fruct se formeaza 10-55 seminte.
Frecvent ntr-o loja de afla 8-16 seminte uniseriate
Relatiile cu factorii de mediu
n relatiile cu factorii de mediu, varza alba pentru capatna se caracterizeaza printr-
olarga plasticitate ecologica si chiar rusticitate,datorita cerintelor relativ modeste fata
de conditiile de mediu. Totusi, productii mari, de calitate si chiar timpurii nu se pot
realiza dect n conditiile n care tehnologiile de cultura corecteaza corespunzator toti
factorii de mediu.
Oricum, factorul de mediu fata de care plantele de varza au cerintele cele mai mari
este apa.
Temperatura. Plantele de varza au cerinte relativ modeste fata de suma
gradelor de
temperatura sau anumite niveluri de temperatura, dar destul de mari fata de variatiile
de temperatura.
Semintele de varza pot sa germineze la temperaturi relativ scazute, si anume 2-
30C. La
temperaturi mai ridicate, procesul de germinare are loc mai repede si mai uniform.
Astfel, la 110C germinarea are loc n 10-12 zile, iar la 18-200C, n 3-4 zile. Dupa
germinare, n faza de rasad, temperatura cea mai potrivita este de 8-120C. La
temperaturi mai ridicate, rasadurile se alungesc mult si devin sensibile la boli. Plantele
de varza pot suporta temperaturi mai scazute n timpul formarii primelor frunze, adica
la temperatura de minus 5-60C, iar n faze mai avansate, dupa ce s-au format
capatnile, pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Temperatura optima pentru
formarea si cresterea capatnilor este de 15-200C. Peste limita de 20-250C, cresterea
nceteaza.
Lumina. Varza este o specie bienala ce face parte din grupa plantelor de zi
lunga si cu un pregnant caracter heliofil. De aceea, este necesar ca, n toata perioada
ciclului vital, sa se acorde o atentie deosebita factorului lumina. Astfel, n faza de
rasad, trebuie sa se asigure un regim de lumina intensa, altfel plantulele de varza se
etioleaza, obtinndu-se un rasad de calitate slaba (Maier, 1969). n faza de crestere
vegetativa, pe terenuri umbrite, capatnile ramn mici, afnate sau, uneori, plantele
formeaza numai o rozeta de frunze. n acelasi timp, morfogeneza capatnilor este
influentata negativ, daca lumina este de intensitate slaba.
Apa este un factor major n cresterea si dezvoltarea verzei. Varza creste si se
dezvolta normal numai n conditii de umiditate ridicata, att n sol, ct si n atmosfera.
n cazul solului, plafonul de umiditate trebuie sa fie mentinut la 80% din capacitatea
de cmp pentru apa. Insuficienta cantitatii de apa, mai ales n faza de formare a
capatnilor, are influenta negativa asupra productiei, att din punct de vedere calitativ,
ct si sub aspect cantitativ. n functie de conditiile ecologice si faza de vegetatie a
plantelor, se urmareste ca umiditatea din sol sa nu coboare sub 50% din intervalul
umiditatii active. Varza manifesta cerintele cele mai mari fata de apa n faza de
formare a capatnii; o faza, de asemenea, cu cerinte mari, dar cantitativ mai reduse, se
manifesta n timpul plantarii si dupa aceea, pna cnd plantele si formeaza complet
rozeta de frunze. Vara, cnd temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate, cele
mai bune rezultate se obtin cnd se iriga noaptea. Asigurarea unui plafon ridicat al
umiditatii solului determina si o umiditate relativa a aerului ridicata, la niveluri optime
de 75-80%. Irigarea prin brazde, desi are unele avantaje, este mai scumpa si nu
asigura o umidifiere ridicata a aerului. Excesul de umiditate favorizeaza mbolnavirea
plantelor si craparea capatnilor mature tehnologic. Apa administrata prin irigare nu
trebuie sa depaseasca limitele optime, deoarece varza se asfixiaza usor n cazul
baltirii.
Elementele nutritive sunt factorul esential ce asigura productii ridicate,
alaturi de apa. n comparatie cu alte plante legumicole, varza este considerata ca
avnd un consum specific ridicat. Astfel, pentru o productie de varza de toamna de 60
t/ha, pentru fiecare tona se realizeaza un consum specific de: 3,3 kg azot, 1,20 kg
P2O5, 4,40 kg K2O, 0.7 kg CaO si 0,3 kg MgO. Plantele de varza suporta si
reactioneaza foarte bine la fertilizarea organica. n functie de nivelul de fertilitate al
solului si de procentul de humus, la varza se recomanda ntre 20-60 t/ha gunoi de
grajd, aplicat toamna sau, la nevoie, primavara, anterior pregatirii terenului.
Solul. Varza are pretentii moderate fata de sol; cu toate acestea reactioneaza
foarte bine pe solurile fertile, profunde, bine structurate si cu o textura mijlocie spre
semigrea. Solurile usoare nu sunt recomandate pentru ca nu retin apa (solul nu se
mentine reavan), iar cele grele nu permit scurgerea n profunzime a apei, favoriznd
baltirea. De asemenea, n cazul culturilor de varza de toamna, solurile grele se
pregatesc mai greu n vederea plantarii.
Reactia solului poate varia, n general, n limite medii, adica valorile pH-ului
sunt cuprinse ntre 6 si 7,5. De regula, n tara noastra, solurile cu destinatie legumicola
ndeplinesc
conditiile cerute de varza alba pentru capatna.

Tehnologia de cultivare
Cultura timpurie n teren neprotejat
Alegerea terenului. n vederea obtinerii unor productii ct mai timpurii se aleg
terenuri cu textura usoara, de tipul solurilor aluviale, cu diferite grade de evolutie,
cernoziomurile si mai putin solurile de tip brun-roscate de padure. Sunt preferate
terenurile adapostite natural, situate pe terasa a doua a rurilor, ferite de curenti reci,
expuse la soare, cu o usoara panta pentru scurgerea apelor provenite din topirea
zapezii. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie sa fie ct mai fertile
pentru ca, ntr-o perioada scurta de vegetatie, sa se realizeze productii maxime.

Varza timpurie nu trebuie sa urmeze dupa ea nsasi sau dupa plantele care fac
parte din familia Cruciferae, care au boli si daunatori comuni. La rndul ei, varza
timpurie poate fi o buna premergatoare pentru: fasolea de gradina, castraveti, bame,
loboda de gradina s.a. Pregatirea solului. Mobilizarea solului. Toamna, dupa
eliberarea terenului de cultura anterioara, se face afnarea solului n vederea nivelarii,
folosindu-se grapa cu discuri GD-3,2, la 8-10 cm adncime.
Nivelarea de exploatare se realizeaza cu agregatul format din tractorul U-650M si
nivelatorul NT-2,8, prin doua treceri.
Fertilizarea de baza. Date fiind productiile mari care se obtin de la cultura de
baza, este necesar ca, prin fertilizarea de baza, sa se asigure n sol elementele nutritive
de care plantele au nevoie. n legatura cu aceasta, Maier (1969) si Balasa (1973)
mentioneaza ca, pentru realizarea unei productii timpurii de 30 t/ha, plantele extrag
din sol: 115 kg N, 45 kg P2O5, 210 kg K2O, 175 kg CaO si 14 kg

Aratura de baza se executa imediat dupa nivelare si fertilizarea de baza. n


cazul verzei timpurii, aratura de toamna se grapeaza odata cu executarea ei (cu grapa
stelata atasata la plug), deoarece toate lucrarile de pregatire pentru plantat se
efectueaza din toamna, inclusiv modelarea solului pentru ca, primavara devreme, sa se
poata planta rasadurile la epoca optima.
Tratarea contra daunatorilor din sol se face folosind insecticide specifice
(Sinoratox 0,2%), care se repartizeaza uniform pe suprafata solului si se ncorporeaza
odata cu lucrarile de maruntire a solului.
Maruntirea solului se face prin discuire de doua ori cu GD-3,2 n agregat cu
tractorul U-650M.
Modelarea terenului se executa dupa terminarea araturii de baza si alucrarii
de maruntire a solului. Se efectueaza deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul
(CPS-6) echipat cu rarite sau cu masina de deschis rigole (MDR-5), dupa care se face
modelarea, folosindu-se masina de modelat solul (MMS-2,8)

Fertilizarea de primavara se executa cu una-doua saptamni nainte de


nfiintarea culturii, cnd se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu, respectiv 15
g/m2, n cazul gospodariilor populatiei. Terenul fiind modelat, azotatul se
administreaza cu cultivatorul CL-2,8, echipat cu dispozitive de distribuire a
ngrasamintelor.
Erbicidarea. Pentru cultura de varza se foloseste erbicidul Treflan 24EC, n
cantitate de 3-4 litri/ha, n amestec omogen cu 300-400 l apa. Aplicarea erbicidului se
face cu 6-7 zile nainte de plantare, imediat dupa fertilizarea de primavara,
efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200.
ncorporarea Treflanului n sol se face paralel cu distribuirea sa, astfel ca
lucrarea sa fie
efectuata n timp de 20 minute de la distribuire, acest erbicid fiind foarte volatil.
Lucrarea de ncorporare se executa cu freza FPL-4 pe straturi si cu cultivatorul CPS-6
echipat cu rarite, pe rigole, la adncimea de 5-8 cm.
Producerea rasadurilor. n vederea nfiintarii culturii de varza timpurie se
folosesc rasaduri repicate produse n cuburi nutritive cu latura de 7 cm, n vrsta de
40-45 zile. Rasadurile de varza timpurie se produc n: sere nmultitor; sere si solarii cu
ncalzire tehnica din cadrul complexelor (centrelor) de producere a rasadurilor; solarii
cu substratul ncalzit pe cale biologica. n gospodariile populatiei se pot utiliza
rasadnitele cu ncalzire biologica.

Semanatul (pe patul nutritiv) se face manual, folosind circa 8 grame samnta
la m2, prin mprastiere, repartiznd semintele ct mai uniform sau n rnduri, folosind
rama de semanat. Dupa terminarea acestei lucrari, semanatura se acopera cu un strat
de 0,5-1 cm mranita sau amestec nutritiv, se taseaza, se uda cu apa tehnologica, se
eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena, care se nlatura cnd ncep sa rasara
primele plante. Epoca de semanat depinde de epoca de nfiintare a culturii, mai
devreme n regiunile sudice si mai trziu n cele nordice

Repicatul rasadurilor se va face la circa 7-8 zile de la rasarire, n cuburi


nutritive. Operatiunea de repicat se executa manual, rasadul
introducndu-se n
cub pna n apropierea cotiledoanelor. Dupa repicat se uda cu o cantitate
de 6-8
l/m2 apa tehnologica.

Lucrarile de ngrijire aplicate rasadurilor sunt


udarea
aplicarea primei fertilizari faziale 8-10 zile dupa repicat
- aplicarea celei de a doua fertilizari faziale, la 10-12 zile dupa prima
dirijarea temperaturii
efectuarea tratamentelor
calirea rasadurilor se face ncepnd cu 10-12 zile naintea plantarii
nfiintarea culturii se face prin plantarea rasadurilor, cnd
temperatura solului se mentine constanta la 5-60C, n perioada de 5
martie 5 aprilie, n functie de zona si de conditiile anului respectiv. Pe
fiecare strat naltat, cu latimea la coronament de 94 sau 104 cm, se
planteaza cte doua rnduri de varza timpurie, la distanta de 70-80 cm
ntre rnduri si 18-20 cm ntre plante pe rnd, revenind o desime de
aproximativ 65-75 mii plante la ha
Lucrarile de ngrijire. Completarea golurilor se face manual, la 5-6 zile de la
plantare, cu rasad de aceeasi vrsta, soi si calitate
Udarea culturilor
fertilizarea faziala
Combaterea bolilor si a daunatorilor

Recoltarea este realizata la momentul maturarii tehnologice a capatnilor.


Acestea trebuie sa fie de marime corespunzatoare soiului, dar peste 350-500 grame,
bine nvelite, cu fermitate evidenta. Calendaristic, recoltarea se desfasoara n perioada
20 mai-20 iunie, n functie de zona, soi si epoca de nfiintare. Capatnile se recolteaza
manual, esalonat n 3-4 reprize, prin taiere cu cutitul, sub primele 3-4 frunze
exterioare. Productia este de 15-20 t/ha, dar potentialul cultivarelor (mai ales hibride)
este n jur de 40-50 t/ha

CONOPIDA

Brassica oleracea L. var. botrytis subvar. cauliflora (Alef), sin. Brassica oleracea L.
var. botrytis
Familia Cruciferae
10.6.1. Importanta culturii
Conopida se cultiva pentru capatna sa tipica acestei varietati, denumita
impropriu inflorescenta.
Aceasta se consuma marinata, mai mult murata, dar mai ales sub forma de
diferite preparate culinare: supe, ciorbe, pane, salate cu unt, sufleuri s.a.

Din punct de vedere agrofitotehnic, conopida este una dintre cele mai
pretentioase varietati, cu cerinte ridicate fata de conditiile de mediu. Se cultiva n
cmp deschis sau protejat, n culturi timpurii sau tardive. Eficienta economica a
culturii este ridicata, datorita cerintelor mari de pe piata si preturilor ridicate, iar n
conditii optime de tehnologie realizeaza productii mari si de calitate.
Nerespectarea cerintelor fata de apa si temperatura poate duce, n mare
masura, la compromiterea recoltei.

Originea si aria de raspndire


Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varza, denumita Brassica cretica
Sam, care are ca origini varza salbatica. B.cretica s-a format pe tarmurile de est ale
Marii Mediterane si `n insula Creta.
n prezent, conopida se cultiva pe tot globul unde gaseste conditii de mediu
corespunzatoare, ocupnd o suprafata de peste 650 mii ha. n Europa se cultiva pe 148
mii ha, din care, n Franta, 42 mii ha, Italia 24 mii ha si Spania 16 mii ha (dupa
Popescu si Anastasiu, 2000). n tara noastra se cultiva mai ales n bazinele legumicole
consacrate din jurul marilor centre urbane, dar este cunoscuta si
apreciata n toata tara.
Particularitati botanice si biologice
Conopida este o varietate anuala, ierboasa, cu sistemul radicular si tulpinile usor
lemnificate, ca si varza de capatna
Radacina este pivotanta, bogat ramificata. Majoritatea radacinilor absorbante
se gasesc la 25-40 cm adncime. Voinea (1973) precizeaza ca suprafata absorbanta a
sistemului radicular este de 10 ori mai mare dect suprafata foliara n faza de rasad si
de 100 de ori mai mare la plantele mature.
Tulpina principala este cilindrica, ori ngrosata treptat de la baza catre partea
superioara, tare ca si la varza alba, scurta, foarte ndesit ramificata, terminata ntr-o
inflorescenta deasa, scurta, incomplet evoluata. Ramurile si axele inflorescentelor
sunt scurte, groase, carnoase; mpreuna cu tesutul preinflorescential alcatuiesc o
capatna compacta, frageda si dulce, alba, galbuie, rareori putin violeta, nconjurata
de frunze tulpinale mari. Aceasta capatna falsa are o durata de 10-25 de zile. La un
moment dat, pe suprafata capatnii apar niste emergente, care se vor transforma n
ramuri purtatoare de flori normale. Capatna capata o culoare violacee dupa care se
desface.
Aceasta rasfirare a capatnii ncepe dinspre margini spre centru si marcheaza trecerea
plantei la formarea tulpinii florifere care dureaza 20-25 de zile. Tulpina purtatoare de
flori are aspectul unei
tufe (arbust) cu ramuri subtiri si aplecate (la soiurile timpurii), cu ramuri groase (la
soiurile trzii), sau cu ramuri rasfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii).
Calitatea culinara a capatnii se mentine pna nainte de ramificarea acesteia.
La un moment dat, pe suprafata capatnii apar niste emergente, care se vor
transforma n ramuri purtatoare de flori normale. Capatna capata o culoare violacee
dupa care se desface.
Aceasta rasfirare a capatnii ncepe dinspre margini spre centru si marcheaza trecerea
plantei la formarea tulpinii florifere care dureaza 20-25 de zile. Tulpina purtatoare de
flori are aspectul unei
tufe (arbust) cu ramuri subtiri si aplecate (la soiurile timpurii), cu ramuri groase (la
soiurile trzii), sau cu ramuri rasfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii).
Calitatea culinara a capatnii se mentine pna nainte de ramificarea acesteia.
Frunzele sunt simple, sesile sau scurt petiolate, dispuse alternativ pe tulpina
plantelor n faza de rasad, ca si pe ramurile tulpinilor florifere si sub forma de rozeta
la plantele care au format capatna.
Florile actinomorfe, hermafrodite, tetramere, de 1,5-2 cm n diametru, au
aceeasi alcatuire ca si cele de la varza alba. Desi florile sunt hermafrodite, polenizarea
este indirecta, conopida fiind o planta alogama. Polenizarea este entomofila. Conopida
este, practic, compatibila cu toate varietatile de B.oleracea. La nflorire, planta
formeaza un mare numar de lastari floriferi. nflorirea
dureaza 15-25 de zile.
Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime, prevazute cu un rostru scurt si
subtire. Au aceeasi alcatuire ca si cele de la varza alba.
Semintele au aceeasi forma si culoare ca cele de la varza alba, dar sunt mai
mici.

Relatiile cu factorii de mediu idem varza


Tehnlogia de cultura idem varza

9.Cultura castravetului
(Cucumis sativus L. Familia Cucurbitaceae)

Importanta culturii:
- consumndu-se mai mult n stare proaspata (cu sare sau sub forma de
salata), dar se extinde tot mai mult consumul n stare prelucrata (sub forma
de ghiveci, tocana etc., murate sau marinate).

Originea si aria de raspndire


-originara din tinuturile calde ale Indiei si Chinei
n tara noastra, castravetii se cultiva aproape n toate judetele, ocupnd suprafete
diferite, n functie de conditiile pedoclimatice existente, de la 2-3% la 22% din suprafata
cultivata cu legume n cmp si circa 20% din cea cultivata cu legume n sere.

Particularitati botanice si biologice


- planta anuala.
- Radacina principala poate patrunde n sol pna la adncimea de 120 cm, dar
majoritatea radacinilor sunt trasante, foarte sensibile la aeratie si se gasesc n
stratul arabil al solului la 20-30 cm adncime
- Tulpina este erbacee, fistuloasa, trtoare, ramificata, prevazuta cu crcei simpli si
acoperita cu perisori aspri.
- Frunzele cresc pe tulpina si lastari n mod alternativ; sunt mari, trilobate sau
pentalobate, acoperite cu perisori aspri. Strivirea sau rasucirea frunzelor si a
lastarilor tineri provoaca amareala fructelor.

Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice), de culoare galbena si n


forma de plnie. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor, au pedunculul
lung si sunt mai putin numeroase pe ramificatiile de ordin superior, unde
procentul lor scade `n favoarea celor female.

Fructul de castraveti este o pseudobaca, numita melonida, de forma alungita, care,


n functie de soi, are dimensiuni si culori diferite.

Relatiile cu factorii de mediu

Caldura - temperatura optima este 257C

Lumina - insuficienta provoaca o crestere si ramificare slaba a plantelor,


etiolarea acestora si reducerea capacitatii de fructificare. O intensitate prea mare a
luminii n lunile de vara provoaca distrugerea partiala a clorofilei, frunzele devin
galben-verzui.

Umiditatea- Umiditatea optima n aer este de 90-95%,

Solurile cele mai bune pentru cultura castravetilor sunt cele fertile, afnate, usoare,
bine drenate, fara exces de umiditate, bogate n humus, cu reactie neutra sau slab
acida (pH 6,5-7,5), cu textura luto-nisipoasa si structura granulara.

Tehnologia de cultivare

-se practica mai multe sisteme de cultura

Cultura n teren neprotejat

- se cultiva prin semanat direct n cmp sau prin rasad


Pentru cultura castravetilor se alege un teren plan, usor nclinat, permeabil, cu
expozitie sudica, daca este posibil adapostit pe cale naturala, bogat n materie
organica, cu reactie neutra sau slab acida, cu textura luto-nisipoasa si structura
glomerulara .

Pregatirea terenului se realizeaza nca din toamna prin doua discuiri


perpendiculare una pe alta si se executa nivelarea de exploatare. Se face fertilizarea
de baza cu 30 t/ha gunoi de grajd si 70 kg/ha P 2 O 5 - pentru cultura pe sol si 40 t/ha
gunoi de grajd,
ngrasamintele se ncorporeaza n sol printr-o aratura de 28-32 cm adncime.
Pentru cultura de toamna, mobilizarea solului se face nainte de nfiintarea
culturii la 18-20 cm adncime. Primavara se face mobilizarea solului la 7-8 cm
adncime cu combinatorul.
a. Cultura timpurie n camp

-se nfiinteaza numai prin rasad.


Producerea rasadurilor. La producerea rasadurilor se tine cont de epoca de
plantare n cmp, care este diferita n functie de zona (mai devreme n judetele
sudice si mai trziu n celelalte regiuni), astfel ca, n momentul plantarii, rasadul
sa aiba 30-35 zile

Plantarea rasadurilor n cmp se face n prima decada a lunii mai

Lucrari de ngrijire. La cteva zile dupa plantat se face completarea


golurilor cu rasad din acelasi soi si de aceeasi vrsta.

Se executa doua prasile mecanice ntre rnduri si doua prasile manuale


ntre plante pe rnd, ct mai superficial (7-8 cm adncime), pentru a nu deranja
sistemul radicular al plantelor.

Fertilizarea n timpul vegetatiei se executa n 3-4 reprize cu azotat de


amoniu (4x25 kg/ha N), sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K 2 O) si sulfat de
magneziu
Dirijarea fructificarii se face prin ciupiri repetate a ramificatiilor tulpinii
care ncep nca din faza de rasad, cnd plantele formeaza 3-4 frunze si se continua
n cmp, cnd lastarii au 6-7 frunze, `n vederea cresterii numarului de flori
femele.

Recoltarea fructelor de castraveti se face cnd acestea au ajuns la


dimensiunile corespunzatoare maturitatii tehnice, apoi se sorteaza, se ambaleaza
si se transporta n mod corespunzator la locul de desfacere. Productia medie este
de 8-14 t/ha, iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % n luna iunie,
83 % n luna iulie si 5 % n luna august.

b. Cultura de vara n cmp

Acest tip de cultura se nfiinteaza prin semanat direct, exceptional prin rasad (`n
cazul culturii pe spalier).
Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca terenul si modul de pregatire a acestuia
sunt asemanatoare cu cele pentru cultura timpurie n cmp.

Semanatul castravetilor de vara se face la sfrsitul lunii aprilie - nceputul lunii mai,
dupa trecerea pericolului brumelor trzii de primavara, cnd temperatura solului
(la 5-6 cm adncime) este de 12C.
Se seamana n rnduri cu semanatoarea SPC-6 modificata, la o adncime de 3-4 cm,
folosindu-se 4-6 kg samnta la ha.
Distanta dintre rnduri si plante pe rnd depinde de soi, modul de sustinere a
plantelor si modul de recoltare

Lucrari de ngrijire.
-completarea golurilor
- efectueaza raritul la 10-15 zile de la rasarirea plantelor
- ciupirea vrfurilor de crestere pentru dirijarea fructificarii se face prima data
dupa 4-5 frunze, iar urmatoarele doua-trei dupa ce lastarii au format 6-7 frunze.
-Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castraveti se efectueaza
n faza de 5-6 frunze si favorizeaza sporirea numarului de flori femele, o
fructificare mai bogata si sincronizarea formarii fructelor.
Celelalte lucrari de ngrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura
timpurie n cmp.
Recoltarea castravetilor din culturile de vara se face n functie de destinatia
productiei si specificul soiurilor cultivate, avnd nsa n vedere ca principalul
criteriu de calitate este dimensiunea, n special lungimea fructelor
care, la soiurile de tip Cornichon, trebuie sa fie de 6-9 cm - pentru industrializare
si 9-12 cm - pentru consum proaspat

La culturile pe sol, recoltarea se face manual sau mecanizat,


nainte de recoltarea mecanizata se poate face o prerecoltare manuala, pentru a
evita deprecierea fructelor formate la nceput, pna la atingerea momentului optim
de recoltare a culturii.
Productia poate varia de la 8-14 t/ha - la cultura pe sol, pna la 50-60 t/ha -
la culturile sustinute pe spalier.

10. Cultura legumelor solanacee tomate ardei patlagele vinete


TOMATELE Lycopersicon esculentum

Importana alimentar. Tomatele se cultiv pentru fructele lor, care se consum la


maturitatea fiziologic, n stare proaspt sau conservat. n stare proaspt, fructele
se consum sub form de salate simple sau asortate cu alte legume.
Importana agrotehnic. Tomatele valorific foarte bine terenurile legumicole
nsorite, fertile i irigate.
Tomatele se preteaz pentru diverse sisteme i tipuri de culturi: n cmp sau n spaii
protejate, n sisteme intensive i industriale sau n cele sustenabile i de tip
gospodresc, n ogor propriu sau n succesiuni i asociaii de legume, pentru recolt
timpurie sau mai tardiv etc.
Importana economic i social. Cultura de tomate, n comparaie cu alte culturi
legumicole, asigur venituri dintre cele mai mari, ntr-un raport bine echilibrat cu
cheltuielile. Uneori, rentabilitatea recoltei scade n perioadele cu vrfuri de ofert, dar
recoltele timpurii i cele din afara sezonului asigur recuperarea cheltuielilor din
perioadele mai puin favorabile economic. Recolta este destul de perisabil, dar exist
soluii tehnice pentru pstrare i transport pe distane mari.

Principalii factori de risc.


n ordinea cronologic de manifestare, principalele pericole cu probabilitate ridicat
sunt:
- vrsta necorespunztoare a rsadului la plantare determin ntrzierea culturii i a
recoltei;
- folosirea unui rsad necorespunztor (fr vigoare, neclit) determin un numr
mare de goluri n cultur;
- brumele trzii pot distruge parial sau total cultura, iar cele timpurii opresc prea
devreme vegetarea plantelor i distrug complet fructele de pe plant;
- atacul puternic al unor boli, cum ar fi mana, ptarea brun, ptarea alb .a., sau al
unor duntori, dintre care cei mai comuni sunt gndacul din Colorado i afidele; anii
ploioi favorizeaz atacul de boli, iar cei secetoi
atacull duntorilor;

12.1.2. Originea i aria de rspndire


Tomatele cultivate provin din specia slbatic Lycopersicon esculentum
var.cerasiforme, care are ca centru de origine zonele nalte ale Munilor Anzi din Peru,
cuprinse ntre 5 i 100 latitudine sudic i aproximativ 75 i 800 longitudine vestic.
n Romnia, suprafaa cultivat cu tomate a crescut spectaculos n perioada 1938-
1980, de circa nou ori, adic de la 8,4 mii ha la 74,6 mii ha. n aceea i perioad,
producia medie a crescut de la 6,25 t/ha, n 1938, la 13,88 t/ha, n 1980.

12.1.3. Particulariti botanice i biologice


Tomatele (fig.12.1) sunt plante anuale n condiii de cultur, dei n locurile de
origine, ca i n zonele climatice asemntoare, se comport ca plante perene.
Plantele sunt ierboase, dar n a doua perioad a ciclului de via dintr-un an ncep s
se lemnifice n zona tulpinii principale sau a ramificaiilor de ordin inferior, precum i
n zona rdcinilor.
Rdcina. Tomatele prezint un sistem radicular puternic dezvoltat, att n stratul
lucrat al solului, ct i n adncime, ceea ce nseamn c planta are nevoie de o
cantitate mare de ap, dar poate rezista i la secete prelungite.
Un alt model de dezvoltare a rdcinilor se realizeaz prin transplantarea rsadului.
Aceasta, cu ocazia repicrii sau a nfiinrii culturii, este operaiunea n urma creia
are loc ruperea vrfului rdcinii principale, precum i a rdcinilor laterale. Acest
lucru determin o ramificare accentuat a sistemului radicular.
n afara rdcinilor care au la origine rdcina primar, sistemul radicular al tomatelor
mai poate cuprinde i rdcinile adventive, ce pornesc de pe tulpin, dac aceasta este
acoperit cu sol i exist o umiditate corespunztoare.

Tulpina. Tomatele prezint o tulpin erbacee i erect, cnd plantele sunt tinere.
Tulpina, la plantele mature, are o grosime de circa 3 cm, este uor muchiat i
acoperit cu periori scuri.
Creterea tulpinii (i, implicit, ramificarea) este diferit n funcie de soi i se
ncadreaz n dou tipuri de baz - nedeterminat i determinat i o alta
intermediar

Frunza. - este simpl, peiolat, altern (aa cum s-a artat la descrierea tulpinii), cu
limbul puternic sectat, n segmente de forme i mrimi diferite.
O frunz tipic prezint la nivelul limbului un rahis sau ax provenind din nervura
principal. De o parte i de alta, n acelai plan, sunt plasate segmentele (frunzuliele
sau foliolele), care confer limbului un aspect imparipenat-sectat. Limbul se termin
cu o foliol mare i prezint, de o parte i de alta, n mod altern, pn la opt foliole de
aproximativ aceeai mrime.
Feele limbului sunt netede sau gofrate, dar, de cele mai multe ori, aceste caractere
depind i de condiiile de mediu.

Floarea. - flori actinomorfe, hermafrodite, grupate n inflorescene cimoase


simpodiale simplesau compuse,

Fructul..- bac carnoas i zemoas, de form, mrime i culoare varibile.

Forma poate fi: mai mult sau mai puin sferic, turtit, ovat, piriform .a.
Mrimea, apreciat prin cea mai mare dimensiune (diametrul maxim), poate fi foarte
mic (< 3 cm), mic (3-5 cm), medie (5-8 cm), mare (8-10 cm), foarte mare (> 10
cm).
Culoarea fructelor imature poate fi verde-nchis sau verde-deschis, cu sau fr pat
verde de culoare mai nchis, de forma unei calote n zona peduncular.
Aceasta poate fi: verde (foarte rar, apare ca o mutaie), galben, portocalie, roie, roie
de diferite nuane (carmin, bordo).
Smna de tomate este mic, de culoare glbuie-cenuie, reniform, comprimat, de
2-4 mm diametru, mtsos-proas. ntr-un gram sunt cuprinse 300-380 semine.

Relaiile cu factorii de mediu

Temperatura. Plantele de tomate sunt influenate, n mod esenial, de valorile


temperaturii, nregistrate att n sol, ct i n aer.

Temperatura solului sau, n general, a substratului de cultur, influeneaz germinaia


i creterea sistemului radicular.
Germinaia se realizeaz numai la temperaturi superioare pragului de 9- 100C, dar
mai mici de 350C, optimul realizndu-se la temperaturi cuprinse ntre 20-250C. Suma
gradelor de temperatur necesare germinrii este de circa 1600C

Creterea maxim a rdcinilor se produce la temperaturi cuprinse ntre 15-190C i


25-290C, n funcie de soi (Chaux i Foury, 1994). Temperaturile mai mici de 5-60C
determin ncetarea funciilor rdcinii, iar cele sub 00C distrug rdcinile.

Lumina, - factor de vegetaie deosebit de important pentru tomate, chiar generator al


unor riscuri majore n caz de insuficien, nu are acelai nivel de influen, la toate
fenofazele, ca cel determinat de temperatur.

Apa. Ca factor de vegetaie pentru tomate, apa are un rol crucial, mai ales n
realizarea produciilor mari. Cu alte cuvinte, chiar dac apa nu are implicaii majore n
toate fenofazele, precum temperatura, deexemplu, n schimb, determina calitatea
majoritii proceselor de cretere i dezvoltare.

Tomatele sunt sensibile la asfixierea radicular, provocat de excesul de ap. Dac


asfixierea este prelungit, apar diferite carene, cum ar fi cea de magneziu, fosfor sau
azot; de asemenea, este afectat vigoarea plantei i, ca urmare, recolta este diminuat.

Solul. n cadrul terenurilor destinate culturilor legumicole, tomatele au cu prisosin


asigurate cerinele fa de sol. Totui, se apreciaz c tomatele prefer i realizeaz
producii optime pe solurile mijlocii, nisipo-lutoase sau lutonisipoase, bogate n
humus (peste 2-3%), fertile, bine structurate, cu un drenaj
bun, profunde, cu apa freatic n profunzime (peste 4 m adncime) i cu un nivel al
pH-ului cuprins ntre 5,5 7,0).
Solurile prea uoare (nisipoase) nu rein suficient de bine apa i accentueaz seceta
excesiv; solurile argiloase se nclzesc greu i pot provoca asfixierea sistemului
radicular.

Tehnologia cultivrii tomatelor n cmp liber

a. Cultura timpurie prin rsad

Alegerea terenului.
- pe terenuri plane sau cu o pant uoar, orientat spre sud, adpostit fa de
vnturile puternice sau curenii reci de aer, cu un sol uor, care prezint un nivel
de fertilitate ridicat sau chiar foarte ridicat. De asemenea, terenul trebuie s aib
asigurate condiiile pentru irigare, de preferin pe brazd (rigol).

Pregtirea terenului ncepe din toamna precedent anului de cultur.


-Toamna sunt efectuate lucrrile generale de pregtire a terenului: desfiinarea culturii
anterioare, mobilizarea terenului (cu grapa cu discuri) n vederea nivelrii de
exploatare, fertilizarea de baz i artura de toamn. Fertilizarea de baz se face n
mod specific culturii de tomate timpurii. n mod obligatoriu se administreaz gunoi de
grajd fermentat sau semifermentat n cantitate de 30-60 t/ha. De asemenea, fertilizarea
de baz include i administrarea ngrmintelor chimice: superfosfat n cantitate de
400-500 kg/ha

Dup administrarea ngrmintelor de baz, urmeaz artura de toamn, care se


efectueaz la 28-30 cm. Terenul se las n brazd nelucrat pn n primvar.
Primvara, pn la circa dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, terenul se
menine fr crust i curat de buruieni prin lucrri cu grapa cu coli reglabili.

Pregtirea (continuarea pregtirii) terenului n primvar const din urmtoarele


lucrri: mobilizarea superficial, fertilizarea de baz i starter, erbicidarea ppi,
modelarea i/sau marcarea terenului.
Mobilizarea terenului se efectueaz cu grapa cu discuri (GD 3,2, de exemplu), prin
dou treceri aproximativ perpendiculare; adncimea de lucru este 8-12 cm. Dac
terenul nu rmne suficient de mrunit, n urma discului se ataeaz un combinator.
Administrarea ngrmintelor chimice n completarea fertilizrii de baz -
superfosfat (100 200 kg/ha) i sulfat de potasiu (50 75 kg/ha), i celei starterazotat
de amoniu (150 kg/ha) sau ngrmnt complex cu solubilitate ridicat, se realizeaz
ntre cele dou treceri cu grapa cu discuri sau din motive organizatorice naintea
lucrrii de mobilizare superficial a solului.
Erbicidarea - odat cu pregtirea terenului se efectueaz numai erbicidarea ppi
(nainte de plantare cu ncorporare).
Urmtoarea lucrare este modelarea terenului, care se efectueaz sub form de straturi
nlate cu limea la coronament de 94 sau 104 cm. n caz c plantarea rsadurilor se
va face manual, odat cu modelarea se marcheaz i rndurile sau rigolele de
plantare.

nfiinarea culturii.

Cultura de tomate timpurii se nfiineaz cu rsad produs la ghivece sau cuburi


nutritive ori n palete alveolare. Folosirea rsadului produs la pat reduce semnificativ
timpurietatea culturii.
Epoca de nfiinare este limitat de momentul realizrii temperaturii corespunztoare
pentru prinderea rsadurilor i de ultima dat calendaristic care permite realizarea
unei culturi cu recolt timpurie eficient. n acest fel se apreciaz c epoca ncepe
cnd n sol, la 10 cm adncime, temperatura este de circa 10-120C. Calendaristic,
aceste condiii se realizeaz, de regul, la 15-25 aprilie, n zonele sudice, i cu 15-20
zile mai trziu, n celelalte zone. Epoca de plantare dureaz 7-10 zile.
Plantarea rsadurilor produse la cuburi sau ghivece nutritive se efectueaz manual
sau mecanizat. n vederea plantrii, rsadurile sunt pregtite anterior, adic li se face
clirea i li se aplic un tratament fitosanitar preventiv.
Distanele i schemele de plantare rezult din figura 12.5. Pe fiecare strat sunt
amplasate cte dou rnduri la distana de 50-80 cm, n funcie de limea stratului la
coronament; ntre plante pe rnd, distana variaz ntre 25 i 30 cm. Se realizeaz n
felul acesta o densitate de 47-57 mii plante/ha.

Lucrrile de ngrijire, cu caracter general sau special, au ca scop meninerea culturii


la standarde normale i, respectiv, realizarea unei recolte timpurii ct mai mari.
Dup plantare, n primele 5-10 zile se iau msuri de asigurare a densitii planificate a
culturii i de protecie a acesteia fa de eventualele temperature sczute (sub 00C). n
acest sens se efectueaz o udare uoar pe toat suprafaa (100 150 m3/ha) sau 1-2
udri la fiecare plant n parte, pentru a nu rci prea
mult solul, n cazul n care nu au survenit eventualele ploi. Dup aceast udare se
efectueaz completarea golurilor cu rsad de aceeai calitate i vrst, aparinnd
aceluiai cultivar.
Urmeaz, dintre lucrrile cu caracter general, efectuarea unei praile mecanice,
secondat de una manual pentru a afna solul, eventual tasat dup lucrrile
anterioare (plantat, completarea golurilor, udare) i a-i asigura o mai bun aerisire i
nclzire; de asemenea, lucrarea are scopul de a distruge eventualele buruieni. Aceste
praile mecanice i manuale se vor repeta de 2-3 ori, astfel ca terenul s fie permanent
afnat i curat de buruieni.
Combaterea chimic a buruienilor se realizeaz cu erbicidele, Nabu, Lasso sau
Sencor, care se aplic postemergent, cnd buruienile sunt n faz tnr (rozet);
erbicidul Fusilade se aplic cnd buruienile au 3-4 frunze bine dezvoltate pentru a
prelua ct mai mult din soluia erbicid (tabelul 12.5). De regul, dup
erbicidare, la circa 7-10 zile se intervine cu o prail complet.
Fertilizarea fazial se realizeaz n 2-3 reprize, folosind 1-2 fertilizri cu ngrmine
la sol i o fertilizare foliar. n mod normal, o prim fertilizare se realizeaz cu circa
50-70 kg N/ha, cnd se formeaz fructele din prima inflorescen. A doua fertilizare se
realizeaz la creterea intens a fructelor din a doua inflorescen, folosindu-se 30-50
kg N/ha + 25-40 kg K2O/ha.
ngrmintele chimice la sol se aplic mecanic, la 10-12 cm distan de rndurile de
tomate i la o adncime de 8-10 cm, simultan cu praila mecanic realizat cu ajutorul
cultivatorului echipat cu dispozitivul de fertilizare.
Irigarea, ca lucrare general, a fost deja meniont parial. n afara udrilor realizate
cu ocazia nfiinrii culturii sau imediat dup aceasta, n timpul vegetaiei, n funcie
de nivelul precipitaiilor i gradul de aprovizionare a solului cu ap, se aplic n jur de
6-7 udri cu norme de 300-400 m3/ha. Lucrarea se realizeaz n timpul zilei, de
diminea pn dup amiaz, la orele 14-16 astfel nct solul s se renclzeasc pn
la apusul soarelui, iar plantele s se zvnte de picturile de ap (dac irigarea se face
prin aspersie).
Combaterea bolilor i duntorilor reprezint una din verigile tehnologice de prim
importan n realizarea recoltei. Atacul unor patogeni sau duntori poate
compromite n mare parte sau chiar total recolta de fructe.
Lucrrile speciale de ngrijire.
-o prim lucrare, n acest sens, este instalarea sistemului de susinere.Lucrarea este
obligatorie, dar poate s nu fie absolut necesar, dac se folosete un cultivar precoce
cu cretere determinat.
Copilitul este o lucrare special, absolut obligatorie pentru cultura de tomate timpurii,
nfiinat cu un cultivar de cretere nedeterminat. Lucrarea se execut ori de cte ori
este nevoie, cnd copilii au cel mult 5 cm lungime. Copilii se nltur n totalitate sau
mai puin un copil prefloral.
Palisatul se realizeaz individual, pentru fiecare plant n parte. Dac se folosesc
aracii ca suport de susinere, planta se prinde n 2-3 locuri de arac cu rafie. Crnitul
este o alt lucrare special, care regleaz timpurietatea recoltei, mrimea fructelor,
cantitatea recoltei i perioada de vegetaie a plantelor. Lucrarea const n nlturarea
vrfului de cretere a tulpinii principale dup a treia sau a patra inflorescen, lsnd
dup ultima inflorescen nc 1-2 frunze.
O alt lucrare special, care se poate efectua facultativ, este aplicarea substanelor
bioactive.

Recoltarea fructelor de tomate se realizeaz ealonat, pe msura maturrii lor i n


funcie de destinaia produciei: consum imediat sau transport la distane mai mari,
eventual depozitare pe timp scurt, i apoi valorificarea pe pia. Pentru valorificarea
imediat, fructele trebuie s fie la maturitatea fiziologic (deplin), iar pentru
valorificarea mai trzie (de exemplu, la export), dup 3-5 zile, fructele se recolteaz
cnd la punctul pistilar apare o culoare galben-rozie; n acest caz maturarea se
realizeaz pe timpul transportului i depozitrii.
Ardei

Importana alimentar.
. n funcie de gustul lor, fructele pot fi dulci sau iui. Fructele de ardei dulce
(verzi, roii sau n stadii intermediare) se pot consuma n stare proaspt, sub
form de diferite salate crude sau coapte, simple sau asortate, cu brnz,
pateuri .a. De asemenea, fructele proaspete se folosesc la prepararea
ciorbelor, supelor sau diferitelor mncruri ori tocane. Un mod tradiional de
preparare sunt ardeii umplui.

Importana agrotehnic.
- Valorific foarte bine terenurile legumicole, se preteaz la culturi intensive n
teren protejat, ca i neprotejat, necesit un mare volum de lucrri de ngrijire
etc. Spre deosebire de tomate, cultura de ardei se confrunt mai puin cu atacul
bolilor i chiar al duntorilor, dar apar probleme deosebite n lipsa apei,
cultura fiind practice compromis.

Principalii factori de risc.


Pe scurt, principalii factori de risc sunt:
- calitatea rsadurilor este depreciat mai ales de densitatea prea mare care
determin alungirea tulpinii i golirea ei de frunze;
- brumele au inciden mai mare toamna i sunt aproape catastrofale la
culturile semincere, ca i la cele la care recoltarea se realizeaz la maturitatea
fiziologic (gogoari, ardei de boia .a.);
-seceta solului i cea atmosferic pot compromite parial sau total cultura.

Particulariti botanice i biologice


- plant anual, dei n locul de origine se comport ca peren, erbacee, cu
tendina de lemnificare n a doua parte a perioadei de vegetaie.
- Habitusul este sub form de tuf globuloas de pn la 40-50 cm nlime
i 30-40 cm diametru. n ser, tulpina poate ajunge la 1,5-2,2m.
- Rdcina este la nceput pivotant, dar pe parcursul dezvoltrii plantei se
ramific puternic, mai ales n stratul superficial al solului (0-30cm). De
regul, dac rsadul nu a fost repicat, rdcinile ajung pn la 70-100 cm.
Tulpina este erect, cilindric sau uor muchiat, glabr, puternic
ramificat. Ramificarea este de tip simpodial. Frunzele sunt simple, lung
peiolate, alterne. Limbul este lanceolat, pn la oval, cu marginea
ntreag, uor sinuat, baza cuneat, vrful acut i cele dou fee netede,
lucioase. Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, solitare sau cte dou
(uneori mai multe), aezate n punctul de ramificare a tulpinilor.
- Fructul este o bac unilocular, puin suculent, polisperm, de form i
culori diferite, n funcie de varietatea botanic i soi. Smna la ardei este de
form rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat, de
culoare galben-aurie sau galben-cenuie. Un fruct formeaz 100-300 semine,
iar masa a 1000 de semine este de 4-9 g.Longevitatea seminelor este de 4-5
ani.
Temperatura este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului.
Germinaia ncepe de la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La
temperaturi de 20-250C, germinarea dureaz 6-9 zile. Latemperaturi de peste
300C, germenele sufer anomalii morfologice. Plantele cresc i se dezvolt
optim la temperaturi de 22-250C. Suma gradelor de temperatur activ (peste
170C) este de cel puin 30000C. Limitele extreme admise pentru creterea
plantelor sunt cuprinse ntre 15 i 350C; creterea este stopat la temperaturi
sub 100C.nflorirea i fructificarea sunt major influenate de temperatura
solului i aerului. Regimul optim pentru aceste fenofaze variaz n jur de
250C. La temperaturi superioare de 250C apare o abunden a butonilor florali
n stadiul de antez, iar temperaturile de 15-170C favorizeaz nflorirea i
determin uneori partenocarpia.
Apa este un factor important n creterea i dezvoltarea ardeiului. Creterea i
fructificarea ardeiului se realizeaz n condiii optime, dac n sol este asigurat
un nivel de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer o umiditate relativ de
60-70%.n perioadele nfloririi, fructificrii i creterii fructelor, nevoile
ardeiului pentru ap sunt maxime, recomandndu-se chiar niveluri pn la
90% din capacitatea de cmp. Seceta n aceast perioad determin cderea
mugurilor florali i chiar a florilor i fructelor; de asemenea, fructele rmn
mici, deformate, se vetejesc i se deshidrateaz excesiv. Consumul hidric
specific al ardeiului este cuprins ntre 7000 i 9000 m3/ha.
Lumina. Ardeiul, dup locul su de origine, este o plant de zi scurt, dar
condiiile diferite de lumin n care a evoluat pe tot globul, a dus la apariia de
forme la care reacia fotoperiodic i-a sczut mult din importan. Preteniile,
apreciate ca foarte mari, fa de lumin au n vedere intensitatea luminii i
cantitatea de energie radiant. Intensitatea luminoas se consider optim la
valori de 30-40 mii luci; fructificarea ncepe la cel puin 8-10 mii de luci.
Insuficiena lumnii determin o prelungire evident a perioadei de vegetaie, n
dauna fructificrii. Durata de iluminare i intensitatea sunt foarte importante n
ser, unde pot ajunge la valori de 9-10 ore i, respectiv 2-3 mii de luci,
determinnd creterea redus a plantelor, un numr mic de frunze, cderea
mugurilor florali, a florilor i a fructelor.
Solul influeneaz creterea i dezvoltarea plantelor n mod deosebit prin
structur, textur i nivelul de fertilitate. Ardeiul solicit soluri bine
structurate, uoare, luto-nisipoase sau mijlocii, adnci, permeabile, bogate n
elemente fertilizante (azot total 100-150 mg/100 g sol, fosfor mobil 15-25
mg/100 g sol, potasiu schimbabil 12-19 mg/100 g sol), cu un coninut ridicat
de humus (4-5%) i un pH de 6-6,5. Solurile cele mai recomandate pentru
culturile de ardei sunt cele aluviale, cernoziomurile levigate, solurile brun-
rocate de pdure luto-argiloase. Se vor evita solurile mai grele, cu
permeabilitate redus etc. Elementele nutritive reprezint, alturi de ap,
factorul de mediu de care depinde n mod esenial producia de ardei. n
funcie de consumul specific, ardeiul este considerat ca o specie mare
consumatoare. Acest consum variaz n funcie de producia realizat la hectar,
de tipul de cultur, de varietate i soi.
nfiinarea culturii prezint unele particulariti, n funcie de tipurile horticole
de ardei.
Culturile de ardei n majoritatea rilor i zonelor de pe glob se nfiineaz
prin rsad. Producerea rsadurilor se poate realiza n rsadnie, sere nmulitor
i, mai rar, n solarii nclzite sau reci. Rsadurile se produc la pat, n cuburi
nutritive sau n palete alveolare (speedling); rsadul la ghivece este prea
scump. Pentru culturile de ardei gogoar se recomand cu prioritate
producerea rsadurilor n cuburi nutritive sau n palete alveolare. Cantitatea de
smn necesar pentru a obine rsadurile pentru o suprafa de 1 ha cultur
este de 0,8-1 kg. Pentru germinare i rsrire va fi asigurat o temperatur de
22-250C; timpul de la semnat la rsrit va fi n acest caz de circa 10 zile.
Densitatea rsadurilor produse la pat nu trebuie s depeasc 400-500 de
fire/m2. Rsadul nu se repic pentru a asigura dezvoltarea mai profund a
sistemului radicular. Vrsta rsadurilor va fi de 50-70 de zile, n funcie de
anumite situaii concrete. Epoca de nfiinare variaz n funcie de zon i
ncepe dup ce n sol sunt asigurate temperaturi de peste 12-140C, ceea ce,
exprimat calendaristic, nseamn 25 aprilie-15 mai, n funcie de zon. Schema
de nfiinare este relativ simpl: pe teren modelat se amplaseaz cte dou
rnduri pe strat la 70-80 cm, n funcie de limea stratului la coronament (94
sau 104 cm); pe teren nemodelat se planteaz n rnduri echidistante la 70 cm.
Distana ntre plante pe rnd variaz n funcie de vigoarea convarietii, soiul
folosit i de zona de cultur. La ardeiul gras se recomand distana de 17-20
cm, realizndu-se o densitate de 66-84 mii plante/ha; la ardeiul gogoar se
recomand distane mai mari, pentru o mai bun nsorire i, ca urmare, o
maturare mai rapid, de exemplu, de 20-25 cm, corespunztor unei densiti de
53-77 mii plante/ha; la ardeiul lung se asigur o distan de 15-17 cm,
asigurndu-se o densitate de 78-95 mii plante/ha; la ardeiul iute se va realiza o
distan de 10-15 cm, corespunztor unei densiti de 88-142 mii plante/ha.
Din punct de vedere tehnic, plantarea rsadurilor se efectueaz manual sau
mecanic, ca i n cazul culturii de tomate, nfiinat prin rsad.
Recoltarea se efectueaz ealonat n funcie de maturarea fructelor, care poate
fi n verde sau n rou, n funcie de cerinele consumatorilor. Prima recolt
apare, de regul, dup 55-70 de zile de la plantare. Producia variaz ntre 40 i
80 t/ha, n funcie de durata ciclului de producie i de condiiile de mediu i
cele tehnologice. La ardeiul iute se poate obine o recolt de 10-20 t/ha.

PTLGELELE VINETE
Solanum melongena L.-Familia Solanaceae

Importana culturii
Importana alimentar. Specia ptlgele vinete se cultiv pentru fructele sale,
care se consum la maturitatea tehnologic numai sub form preparat. Fructele se
folosesc la obinerea unor produse culinare specifice: salat de vinete,musaca, vinete
mpnate, vinete la grtar, vinete pane .a., precum i a unor preparate cu alte legume
sub form de mncruri i tocane, care se pot conserva i pentru perioada de iarn.
Importana agrotehnic rezult din faptul c ptlgelele vinete valorific
foarte bine terenurile legumicole fertile, nsorite i cu posibilit i de irigare, din zonele sudice
i sud-vestice ale rii. Cultura se poate organiza n cmp neprotejat, dar n mod deosebit n
adposturile acoperite cu materiale plastice (solarii); cultura n sere este mai pu in practicat ,
datorit preteniilor ridicate fa de lumin i cldur.
Factorii de risc. Realizarea culturii de tomate se afl sub incidena unor
pericole cu diferite grade de probabilitate. Dintre acestea mai importante sunt
urmtoarele:
- amplasarea culturii n condiii de mediu mai puin favorabile, n ceea ce
privete temperatura i lumina (care sunt factori limitativi pentru cantitatea i
calitatea produciei);
- vrsta necorespunztoare a rsadului, sub minim 50 de zile, ntrzie mult
cultura i diminueaz recolta;
- folosirea unui rsad neclit i plantarea nainte ca n sol s fie o temperatur de cel
puin 15-160C determin o prindere slab, mbtrnirea plantelor i mai ales a
sistemului radicular, care se reface greu; mai mult, plantarea mai timpurie poate pune
cultura sub incidena brumelor trzii;
- excesul de azot determin dezvoltarea excesiv a lstarilor i frunzelor,
reducerea luminozitii, mbolnvirea florilor i fructelor i cderea lor, obinerea de
fructe cu defecte de colorare;
- atacul unor duntori deosebit de viruleni, cum ar fi gndacul din Colorado sau
pianjenul rou, poate diminua sau chiar compromite cultura.
Originea i aria de rspndire
Ptlgelele vinete cultivate, Solanum melongena L., var. esculentum Dun.,
sunt originare dintr-o specie ancestral asemntoare, care se gsea n zonele tropicale
i subtropicale ale Asiei, din India i Birmania, cuprinse ntre paralele 100-300
latitudine nordic
Particulariti botanice i biologice
Specia cultivat S.melongena este erbacee, anual, cu un habitus bine dezvoltat, sub
forma unei tufe de pn la 100 cm nlime i 40-70 cm diametru.
Rdcina i ncepe evoluia din radicula embrionului, care evolueaz ntr-un
sistem radicular bine dezvoltat, puternic ramificat, dar localizat n stratul superficial al
solului pn la adncimea de 30-50 cm. Unele rdcini pot ajunge pn la 100-150
cm.
Tulpina este erect, cu un sistem mecanic bine dezvoltat, mai mult sau mai
puin ramificat sub form de tuf. La nceput, tulpina este erbacee, dar dup 60-70 de
zile devine parial lignificat, ncepnd de la baz. Creterea tulpinii este de tip
monopodial pn la 8-12 etaje foliare, dup care devine de tip simpodial, prin stoparea
creterii tulpinii principale datorit formrii unei flori, n apexul acesteia. Sistemul
caulinar este acoperit cu spini stelai. Tulpina de ptlgele vinete nu are capacitatea de
a forma rdcini adventive; din cauza aceasta i prinderea rsadurilor dup plantare
are loc mai greu.
Frunza este lung peiolat, cu limbul ovat sau lanceolat, cu marginea, la
nceput, ntreag, dar,mai pe urm, uor ondulat sau sinuat-lobat. Dimensiunile
frunzei, sunt mari, avnd lungimea de 7-15 cm i limea de 4-10 cm (la culturiledin
cmp) i de pn la 30-40 cm i, respectiv, 15-20 cm (la culturile din ser).
Frunza prezint o culoare verde-nchis, cu nuane de la verde cu reflexe de
violet slab, n special pe nervura principal, la violet-verde i verde-nchis, n funcie
de vrst.
Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, amplasate axilar, de obicei solitare
i foarte rar cte 2-3, cu poziie nutant.
Polenizarea este autogam, direct i uneori indirect, dar fructificarea este
mai bun dac polenizarea este ncruciat; de obicei, gradul de alogamie poate fi
pn la 20-25%.
Fructul este o bac foarte mare crnoas, lung pedunculat, de forme variate.
Smna este mic, turtit, galben-cenuie sau galben-maronie lucioas, de 2-
2,6 mm; 1000 de
semine cntresc 3,5-5 grame. Perioada de vegetaie dureaz 180-240 de zile, n
funcie de soi i de condiiile climatice saumeteorologice ale anului.

Relaiile cu factorii de mediu


Temperatura. Fa de acest factor, cerinele plantei sunt deosebit de
mari.Seminele germineaz la minim 14-150C, iar nivelul optim de germinare este de
22-280C sau chiar 27-300C.
Temperatura optim de vegetaie i de fructificare este de 27-32 0C ziua i 22-270C
noaptea
Apa este un factor fa de care ptlgelele vinete au pretenii mai mari dect
tomatele i ardeii, datorit originii din zone cu umiditate ridicat, sistemului radicular
relativ superficial i suprafeei foliare mari. n principiu, solul trebuie permanent
meninut reavn, adic cu o umiditate de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer
trebuie asigurat o umiditate relativ optim de 60-80%.
Lumina este, de asemenea, un factor fa de care ptlgelele vinete au cerine
deosebit de ridicate, fapt explicabil prin originea tropical a speciei. Intensitatea
optim pentru nflorire i fructificare variaz ntre 20-40 mii luci, nivelul minim
acceptabil fiind de 8-10 mii luci.
Reglarea luminii n cmp se face prin optimizarea desimii plantelor, aplicarea
unor lucrri n verde, dar mai ales prin controlul creterii habitusului plantelor prin
fertilizare i irigare.
Solul. Ptlgelele vinete solicit soluri de foarte bun calitate, cu textur
mijlocie, structur glomerular, profil profund, permeabile i cu un pH= 6,5-7 sau
chiar redus 5,5-6,8
Aerul, ca factor de vegetaie, nu prezint importan deosebit pentru culturile
de cmp, comparativ cu cele din spaiile protejate. La culturile din solarii i sere,
curenii reci de aer sunt deosebit de nefavorabili, datorit termofiliei ridicate a
plantelor. De aceea, aerisirile pentru reglarea mai ales a umiditii relative a aerului se
vor face cu deosebit atenie.
Cultura n cmp
Realizarea unei culturi eficiente de ptlgele vinete n cmp este posibil
numai n zonele sau microzonele favorabile sau foarte favorabile, acolo unde sunt
asigurate, n primul rnd, condiiile de temperatur necesare speciei. O alt condiie
pentru practicarea acestei culturi este asigurarea neconvenional a posibilitilor de
irigare.
Alegerea terenului se realizeaz asemntor culturii de ardei. Terenurile
trebuie s fie plane, cu pant uniform, nsorite, cu soluri mijlocii, bine structurate,
profunde, fertile etc.
Pregtirea terenului cuprinde lucrri care se efectueaz n toamn i n
primvar. n toamn se execut: desfiinarea culturii anterioare, nivelarea, fertilizarea
de baz i artura de baz. Fertilizarea de baz se realizeaz cu 40-60 t/ha gunoi de
grajd bine fermentat sau compost matur, 300-400 kg/ha superfosfat i 150-200 kg/ha
sulfat de potasiu. Aceste ngrminte se ncorporeaz prin arat.
Primvara, pn n preajma nfiinrii culturii, terenul se menine fr crust i
buruieni prin 1-2 lucrri cu grapa cu coli reglabili. Pregtirea solului n vederea
plantrii se realizeaz prin dou lucrri cu grapa cu discuri, erbicidare ppi cu Balan 8
l/ha i modelarea terenului n straturi nlate cu limea la coronament de 94-104 cm,
n funcie de sistema de maini disponibil. Dup erbicidat, pn la plantat este
necesar o pauz de circa 10-12 zile.
nfiinarea culturii se realizeaz folosind rsad produs n cuburi nutritive
sau n palete alveolare. Pentru 1 ha de cultur este necesar o cantitate de smn de
0,8-1 kg.
Semnatul se va efectua pe pat nutritiv sau ldie; dac rsadul se va produce
n palete alveolare, semnatul se va efectua direct, fr a mai fi repicat. Uneori,
rsadul se poate realiza i la pat, dar, n acest caz, semnatul sau repicatul se vor
efectua la distane relativ mari, astfel ca densitatea rsadului s nu depeasc 400-
600 mii plante/ha.
Producerea rsadurilor la ptlgelele vinete trebuie s se realizeze n condiii
stricte de tehnologie, astfel ca rsadul s fie de cea mai bun calitate: s aib o vrst
de cel puin 55-60 de zile, s fie viguros, s aib 6-8 frunze, s nu fie alungit, s fie
sntos i bine clit.
Epoca de plantare variaz n funcie de zona de cultur, fiind cuprins n
intervalul 5-20 mai, corespunztor momentului cnd n sol, la 10-15 cm, se realizeaz
o temperatur de cel puin 14-150C.
Schema de nfiinare a culturii (fig.12.20) prevede amplasarea pe stratul nlat
a dou rnduri la 70-80 cm; ntre plante pe rnd se las o distan de 40-45 cm,
realizndu-se o densitate de 30-35 mii plante/ha.
Lucrrile de ngrijire.
COMPLETAREA GOLURILOR
PRASIT
IRIGRAEA
FERTILIZAREA FAZIALA
COMBATEREA BOLILOR SI A DAUNATORILOR
Recoltarea se efectueaz numai la maturitatea tehnologic a fructelor care
corespunde momentului cnd acestea au dimensiunile i culoarea tipice soiului, sunt
moi i elastice la pipit; n seciune, pulpa (miezul) este alb, alb-glbuie, iar
seminele sunt n faza de lapte cear; gustul este tipic, fr a fi iute sau amar.
Producia medie variaz ntre 25-30 t/ha, dar poate ajunge chiar la 40-50 t/ha.

11. Cultura plantelor de la care se consuma pastaile si boabele verzi :


fasolea de gradina, mazarea de gradina
a. Fasolea de gradina - Phaseolus vulgaris L. Familia Papilionaceae
Fasolea de gradina este o forma cultivate ca pl legumicola sau horicola de la care
se folosesc pastaile verzi, boabele verzi, boabele uscate.

Aceasta fasole poate sa fie pitica sau cu crestere determinate, cu crestere volubila
sau nedeterminata. Caracterul de pastaie comestibila este determinat de faptul ca
pastaile nu au ate sau un strat pergamentos.

Importanat culturii
- alimentara- se folosesc tinere (verzi), boabele immature si uneori boabele uscate
- val alimentara: proteine 2-3%, glucide 5%,
- - frunzele si tecile pot fi folosite ca furaj pt animale

Originea si aria de raspandire


- sp din America de sud, America centrala
- provinde din sp P. arborescens originara din Brazilia
- in europa adusa de Columb
- cultivate pe tot globul.
-
Particularitati botanice si biologice
- pl anuala, ierboasa se inmulteste prin seminte
- sist radicular slab dezvoltat, majoritatea rad se dezvolta in stratul superficial de sol
de 20-30 cm
- radacinile au capacitatea de a forma nodozitati bacteriene ce asigura un aport de
azot (40kg/ha).
- Tulpina difera in functie de cultura cu crestere determinate(tufa)
- cu crestere nedeterminta (volubila)

Germinatia este epigee adica cotiledoanele ies la suprafata solului

-Frunza in cursul dezvoltarii prezinta 3 tipuri:


- fr. Cotiledonale
- fr. Adevarate unifoliate (primele 2 care apar)
- fr trifoliate

-Floarea- zigomorfa, gamopetala, specifica fam Papilionaceae


-Fruct pastaie dehiscenta- deschiderea se poate realize datorita lipse stratului pergamentos
-Pastaile pot fi de culoare: verde, galbena, violacee, rosietice
- forma- cilindrica, lata

Cerintele fata de factorii de mediu

D.p.d.v ecologic la fasolea comuna sunt cunoscute 2 forme ecologice:


-forma de climat racoros si secetos
-forma de climat calduros si umed

Temperatura- pretentii mari, germineaza la peste 12 gr C, optim 25


-la temp < 10 gr C pl isi opresc cresterea
- temp >35 gr C si seceta determina caderea florilor sau avortarea fl legate.

Apa- excesul de apa determina imbolnavirea pl

Sol- pretentii moderate,sol mijlociu, usoare, bine structurate, aerate


La fasolea pitica nu se recomanda fertilizarea organica.
Lumina- nu manifesta cerinte foarte mari putand fi cultivate asociat sau intercalate cu alte
culture.

a. Tehnologia de cultivare a fasolei pitice de gradina

Pt fasolea de gradina sunt cunoscute mai multe sisteme de cultivare :


- cultura in ogor
- cultura sucesiva X dubla
- cultura succesiva de fasole pitica sau urcatoare
- cultura pt pastai, pt pastai si boabe, cultura pt boabe uscate

Cea mai importanta este cultura de fasole pitica pt pastai verzi, cultura in ogor propriu

Alegerea si preg terenului


-se face din toamna si se continua in primavera
- terenul se mentine curat de buruieni si fara crusta prin 2-3 lucrari cu GD
- cu 2 sapt inainte de infiintarea culturii sunt effectuate lucrari de pregatire a culturii; 2 lucrari
cu GD transversal, ultima trecere permendicular pe directia viitoarelor randuri.
- intre cele 2 lucrari cu GD sunt administrate insectofungicide, ing starter (azotat de aamoniu
150kg/ha) si un erbicid ppi Treflan,Dual.

-epoca de infiintare- cand in camp se realizeaza o temp de 10-12 gr C (15 aprilie)


- schema de infiintare: pe teren modelat 2-4 randuri cu 5-7 cm intre plante pe rand,
-pe teren nemodelat in randuri echidistante 40-50 cm cu 5-7 cm intre
plante pe rand

Densitate 400 mii pl/ha

Semantul se face cu SPC-21, SPC-6 , norma 80-120 kg/ha samanta

Lucrari de ingrijire

Irigarea: - 3-4 udari in faza de inflorit daca este seceta


Fertilizarea faziala- 1-3 fertilizari
Combaterea b si d: musca plantelor, afidele, gargarita fasolei
-boli: patarea bacteriana, antracnoza

Recoltarea- manual pt nevoi personale


-se face in momentul maturarii tehnologice ale pastailor, sunt fragede fara ate si
seminte incomplete dezvoltate.
-recoltarea mecanizata cand 60-70% din primele pastai sunt bune pt consum

P-6-8 t/ha

b. Tehnologia de cultivare a fasolei de gradina urcatoare

Acest tip de cultur n cmp se realizeaz numai n ogor propriu, datorit


perioadei lungi de vegetaie.

Alegerea i pregtirea terenului se efectueaz n mod asemntor culturii


de fasole oloag. n mod deosebit se va face fertilizarea de baz, care trebuie s
asigure o cantitate mai mare de elemente nutritive.
n primvar, terenul se mobilizeaz prin dou lucrri cu grapa cu discuri
sau alte utilaje, cu care ocazie se ncorporeaz n sol ngrmintele starter (100-
150 kg/ha azotat de amoniu, eventual, o parte din ngrmintele potasice dac n
toamn nu s-a administrat ntreaga cantitate), un insecticid cu remanen mai mare
contra mutei seminelor (plntuelor) i un erbicid ppi (de exemplu Treflan).

nfiinarea culturii

Cultura se nfiineaz tot prin semnat direct. Epoca de nfiinare


a culturii este asemntoare cu cea a fasolei oloage sau chiar puin mai timpurie,

Schema de nfiinare

Dac palisarea se va face pe araci, cultura se nfiineaz n cuiburi de 4-6


plante, aranjate n rnduri paralele la 80-100 cm ntre ele; distana dintre cuiburi pe
rnd este de 50-60 cm. n acest fel se realizeaz o densitate de 17-25 mii cuiburi/ha
sau 70-150 mii plante/ha.

n mod obinuit, spalierul const dintr-un rnd de bulumaci (stlpi) de 200 cm


nlime, dispui pe mijlocul stratului la distana de 8-10 m ntre ei; la captul de sus
al stlpilor se prinde o srm galvanizat de 2-3 mm grosime . De o parte i de alta
a spalierului se amplaseaz cte un rnd de cuiburi de 3-5 semine fiecare, la distan
de 40-80 cm; distana dintre cuiburi este de 40-60 cm

Densitatea ce se poate realiza variaz ntre 18 i 36 mii cuiburi/ha

Norma de semnat este de 30-40 kg/ha, n funcie de densitate i de masa a


o mie de boabe (MMB).
Adncimea de semnat este de 3-4 cm; rsrirea se produce mai uor,
datorit semnrii n cuiburi.

Lucrrile de ngrijire
-se prete de 3-5 ori, mai ales pentru a combate buruienile dintre benzile de
plante; irigatul se efectueaz asemntor fasolei oloage pn la formarea primelor
psti, dup care udrile se repet la 10-15 zile cu norme de 300-400 m 3 /ha.
Dac fertilizarea fazial la fasolea oloag poate fi considerat ca o lucrare facultativ,
la fasolea urctoare se recomand 2-3 fertilizri faziale, ncepnd cu apariia primelor
psti. Urmtoarele reprize de fertilizare se efectueaz la circa 20 de zile una fa de
alta. Ca fertilizani se recomand ngrmintele complexe (NP), n cantitate de 150-
200 kg/ha sau cele foliare (5-10 l/ha)

n cazul fasolei urctoare sunt cunoscute i cteva lucrri speciale, eseniale


pentru realizarea i reuita culturii.
Acestea sunt: palisarea, ciupitul i crnitul.

Palisarea se efectueaz, aa cum s-a mai artat, pe araci sau pe diferite


tipuri de spalieri. n cazul spalierului, plantele sunt dirijate pe sfori, cte o sfoar
pentru fiecare cuib. n locul sforii se pot folosi i araci mai subiri (n unele ri se
folosesc tulpini de bambus, care sunt rezistente i foarte ieftine), care, dup ce se
nfing n sol, sunt prini cte doi la nivelul srmei spalierului cu rafie sau sfoar.

Ciupitul i crnitul nu sunt lucrri obligatorii, dar mai ales la unele soiuri
rapid cresctoare, lucrarea de ciupit asigur o bun ramificare a tulpinilor i un
spor de recolt remarcabil (Munteanu N. i colab., 1989). Ciupitul se efectueaz
prin ruperea vrfurilor tulpinilor, cnd acestea ajung la 60-80 cm, apoi la 100-120
cm i dup ce au ajuns la nivelul srmei spalierului. Crnitul este recomandat, ca
i la tomate, pentru a stopa creterea tulpinii i a grbi maturarea pstilor
formate.

Recoltarea se efectueaz exclusiv manual, ealonat, ncepnd din prima


decad a lunii iulie pn la cderea primei brume. De regul, se realizeaz 10-15
recoltri la un interval de 6-10 zile. Producia variaz n funcie de soi, densitate,
zona de cultur i tehnologie; n medie se obin 25-40 t/ha.

MAZREA DE GRDIN
(Pisum sativum L.- Familia Papilionaceae)

Importana culturii
Importana alimentar. Mazrea de grdin se cultiv pentru boabele sale
imature (verzi), care se folosesc n stare proaspt sau conservat pentru a
obine diferite preparate culinare: garnituri, salate fierte,

Importana agrotehnic a mazrii de grdin rezult din faptul c are


-pretenii modeste fa de factorii de mediu (mai ales sol i temperatur)
i se ncadreaz bine n asolament, fiind o bun premergtoare ca i fasolea.
-are o tehnologie din cele mai simple, comparativ cu celelalte specii
legumicole,

Importana economic. Mazrea de grdin este o cultur rentabil, uor de


optimizat economic, dac sunt asigurate condiiile tehnologice corespunztoare.

Factorii de risc.

- epoca de nfiinare, dac este prea ntrziat, pune cultura sub incidena secetelor
puternice de la nceputul verii i, de asemenea, sub incidena multor duntori (afide,
grgri i chiar fluturi).
-Lipsa apei n perioada nfloritului reprezint un factor de risc de prim
importan, deoarece determin cderea florilor, legarea slab a pstilor i
maturarea rapid (prin amidonare) a boabelor n perioada de recoltare.

Originea i aria de rspndire


Asia Central i Orientul Apropiat;
La noi n ar, mazrea de grdin este cunoscut, mai nti, n Transilvania,
unde a fost adus de cultivatorii sai n secolul al XVII-lea.

Particulariti botanice i biologice

Mazrea este o specie anual, ierboas

Rdcina principal este pivotant, puternic dezvoltat, putnd ptrunde n sol pn la


adncimea de peste 100 cm. Sistemul radicular cuprinde i numeroase rdcini
laterale, abundent ramificate, care se dezvolt pe o raz de 30-50 cm, la adncimea de
20-30 cm.
Pe ramificaiile tinere ale rdcinii se dezvolt un mare numr de nodoziti
cu bacterii fixatoare de azot atmosferic n simbioz cu planta (Rhizobium
leguminosarum).

Tulpina este fistuloas, uor muchiat, ramificat sau simpl, glabr, de


culoare verde pn la verde-albastr, cu lungime de 25-250 cm.

Frunzele normale, sunt paripenat compuse, cu o alctuire specific, aezate


altern i distih.

Florile sunt zigomorfe, hermafrodite, pentamere, dispuse de regul cte 2-3


n raceme axilare sau umbelat apropiate.

Fructul este o pstaie dehiscent la maturitatea fiziologic, care se


deschide de-a lungul liniei de sudur a marginilor carpelei i pe nervura median a
carpelei.
Pstaia poate fi dreapt sau curbat, turtit pn la cilindric, cu un apex bont sau
ascuit, lung de 3-12 cm i lat de 1,2-2,5 cm. ntr-un fruct se formeaz, de regul, 3-
9 semine.

Smna este de form sferic, ovoidal, unghiular, turtit sau cubic, cu


suprafaa neted sau zbrcit. Culoarea, la maturitatea tehnic, este verde de
diferite nuane, care, dup fierbere, devine galben-verzuie.

Relaiile cu factorii de mediu

-cerine moderate fa de factorii de mediu.

Temperatura- cerine modeste.


Temperatura minim de germinaie 2-3 gr C, iar cea optim este de 15-17 gr C.
Plantele tinere suport temperaturi sczute de pn la minus 510 gr C, n funcie de
soi.
Temperatura minim de cretere este de 4-5 gr C, iar cea optim este cuprins
n intervalul 15-19 gr C.
Temperaturile maxime favorabile ajung pn la 21-24 0 C.

Apa. Mazrea este o specie cu cerine moderate fa de ap. Umiditatea din sol este
optim pentru valoarea de 70-80% din capacitatea de cmp.
Excesul de ap din sol este duntor.

Lumina nu este un factor cu importan major pentru mazre, n condiiile


de cultur de la noi din ar. Din punct de vedere al fotoperioadei, mazrea este o
plant de zi lung.

Solul. Mazrea se dezvolt pe aproape orice tip de sol, dar producii mari,
eficiente nu se pot obine dect pe soluri cu o bun capacitate de reinere a apei,
un bun drenaj i posibilitatea de zvntare rapid la suprafa.

Mazrea nu suport fertilizarea cu ngrminte organice, mai ales datorit


excesului de azot. Acestea determin o cretere vegetativ luxuriant, ntrzie
formarea recoltei, sensibilizeaz plantele la boli etc.

Tehnologia de cultivare
- se cultiv exclusiv n cmp neprotejat.
- se poate realiza n urmtoarele variante: pentru boabe verzi sau pentru
psti verzi (formele urctoare) i de primvar sau de toamn.

Alegerea terenului
- plane sau cu o pant uoar

Pregtirea terenului cuprinde o serie de lucrri, care se desfoar toamna


i primvara.
-din toamn, prima lucrare care se efectueaz este desfiinarea culturii
anterioare, folosind maina de tocat resturi vegetale i/sau grapa cu discuri.
-Fertilizarea de baz este o lucrare obligatorie i se realizeaz cu superfosfat i sare
potasic

- Artura de baz : devreme (de exemplu, n luna octombrie) la adncimea de 28-30


cm. Artura se las n brazd nelucrat

-primvara se efectueaz mobilizarea superficial a terenului n vederea


pregtirii patului germinativ. Lucrarea este realizat cu grapa cu discuri sau, dup
caz, cu alte grape ori cu combinatorul.

nfiinarea culturii se realizeaz prin semnat ct mai devreme, pentru a


valorifica mai bine rezerva de ap din sol.

Epoca de nfiinare
- martie, pentru zonele sudice i sud-vestice sau de la nceputul lunii aprilie, n
celelalte zone.

Norma de semnat este de 180-240 kg/ha,

Schema de semnat prevede, pe teren modelat sau nemodelat, rnduri


echidistante la 12,5-20 cm sau benzi cu rnduri echidistante,

Tehnica de semnat se asigur prin mecanizarea lucrrii. Se folosesc, de


regul, semntori universale de tip SUP-21, Saxonia

- , se recomand un tvlugit cu tvlugul neted sau se efectueaz chiar o udare cu o


norm de circa 200 m 2 /ha, pentru a asigura o rsrire uniform

Lucrrile de ngrijire.
Cultura de mazre nu necesit prea multe lucrri: irigarea, distrugerea buruienilor
(i, eventual, a crustei), combaterea bolilor i duntorilor.

Recoltarea se efectueaz la maturitatea tehnologic, ealonat sau simultan,


manual sau mecanizat.

Seminele bune pentru consum (la maturitatea tehnologic) trebuie s fie


fragede, suculente, cu gust dulce plcut i culoare specific soiului.

Producia de psti variaz ntre 6-10 t/ha, ceea ce corespunde cu 2,5-3 t/ha
boabe la soiurile timpurii i 5-6 t/ha boabe la soiurile tardive.
12. Cultura pl legumicole la care se consuma frunzele

SALATA Lactuca sativa L.-Familia Compositae

Sub denumirea de salat se cunosc trei varieti:


- salat de cpn - Lactuca sativa L., convar. incocta Helm.var. capitata L.
- marula- Lactuca sativa L. convar. sativa, var. longifolia Lam. (var.romana Carsault)
formeaz cpni mult alungite;
- salata de foi - Lactuca sativa L. convar. incocta Helm. var. crispa L. (var.
secalina Alef.) nu formeaz cpni.
Toate aceste varieti sunt puin pretenioase fa de cldur.
Importana culturii
Importana alimentar i economic. Se cultiv pentru cpnile sale, mult
cerute de populaie, care sunt consumate, mai ales n stare proaspt, sub form de
diferite salate.
Avnd o perioad scurt de vegetaie i fiind rezistent la frig, se cultiv mai
ales primvara devreme i toamna trziu, n sistemul culturilor succesive, micornd
astfel deficitul de aprovizionare cu legume din aceast perioad i aducnd venituri
mari cultivatorilor.

Originea i aria de rspndire

Salata cultivat provine din specia slbatic Lactuca scariola, care crete i acum
spontan n partea central a Rusiei, Europa central i de sud, Asia de sudvest, Asia
Mic, insulele Canare i Madera
Particulariti botanice i biologice
Salata este o plant anual cu perioad scurt de vegetaie, 45-50 zile pn la
recoltarea pentru consum i circa 120 zile pn la recoltarea seminelor.
Rdcina este pivotant i ptrunde n sol pn la adncimea de 60-70 cm, iar
lateral formeaz ramificaii numeroase, care se ntind pe o raz de 10-15 cm. n cazul
n care se cultiv prin rsad, rdcinile se dezvolt superficial.
Frunzele au culoare, form i mrime caracteristice soiului. Acestea sunt scurt
peiolote, cu suprafaa gofrat, marginile netede sau dinate, de culoare verde de
diferite nuane. Dup un anumit timp, planta formeaz o cpn de form, mrime i
culoare specifice soiului.
Tulpina floral apare dup 45-65 zile de la semnat i poate atinge nlimea
de 1-1,2 m. Este puternic ramificat i poart n vrf cte o inflorescen (capitul) cu
flori de culoare galben.
Florile sunt hermafrodite, cu polenizare autogam, dar se ntlnesc i cazuri
de polenizare alogam (2-6%).
Fructul este o pseudoachen mic, de culoare alb-argintie, cafenie sau neagr
i este prevzut cu un papus. ntr-un gram intr 900-1000 semine.
Facultatea germinativ este de 65-85% i se pstreaz 3-4 ani.

Relaiile cu factorii de mediu


Cldura. Salata este puin pretenioas fa de cldur. Seminele rsar la
temperatura de 2-30C. La temperatura de 5-100C seminele germineaz i
plantelersar n 6-10 zile de la semnat. La temperatura de peste 250C seminele unor
soiuri de salat nu mai rsar. n faza de rozet cu 5-6 frunze rezist la temperaturi de
-5, -6 C fr a pieri. n faza de formare a cpnilor i de emitere a tulpinilor florale
chiar temperaturile de -2, -30C sunt duntoare. Temperatura optim de cretere a
frunzelor i formare a cpnilor este n jur de 160C, iar pentru formarea tulpinilor
florale i a florilor - de 20-220C. n condiii de temperatur mai ridicat i insuficien
a luminii, frunzele se etioleaz, nu formeaz cpn
sau sunt foarte afnate.
Lumina. Salata este o plant de zi lung. n aceste condiii are o perioad
scurt de vegetaie i formeaz tulpini florale nainte de a forma cpni normale. n
condiii de zi scurt, formeaz un aparat foliar bogat i cpni mari, care nu trec
repede n faza de tulpini florale.
Pentru creterea vegetativ, salata are nevoie de o intensitate a luminii de 4- 5 mii
luci, putnd suporta la nceputul vegetaiei chiar umbrirea de scurt durat
Umiditatea. Salata este pretenoias fa de umiditate, mai ales n timpul
rsririi i formrii cpnilor, nivelul optim fiind 70-80% din capacitatea de cmp a
solului pentru ap. Insuficiena umiditii din sol, nsoit i de temperaturi ridicate, duce la
obinerea de producii mici i apariia mai devreme a tulpinilor florale. Excesul de umiditate
este duntor, deoarece duce la mbolnvirea plantelor, putrezirea i pieirea lor.
Solul. Fa de sol salata este pretenioas. Cere soluri mijlocii, bogate n humus i
cu pH 6-7,2. Salata nu d rezultate bune pe soluri srace, u oare sau prea grele i nici pe cele
acide.

Tehnologia de cultivare
n cmp, salata se cultiv prin rsad sau prin sem nat direct. La noi n ar se
cultiv pentru a asigura consumul n timpul primverii (plantat sau sem nat din toamn sau
primvara ct mai timpuriu), n timpul verii (sem nat sau plantat din aprilie pn n ultima
decad a lunii iunie) i n timpul toamnei (semnat la sfr itul verii)

Pregtirea terenului. Pentru cultura de salat terenul trebuie s fie bine


mrunit i nivelat.
naintea executrii lucrrilor de nivelare, se nltur toate resturile vegetale de
la cultura anterioar i se mobilizeaz solul pe o adncime de 8-10 cm, se execut
nivelarea de exploatare, dup care se face fertilizarea de baz, la 1 ha administrndu-
se: 50-60 t gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 i 75 kg K2O (sol cu
fertilitate mijlocie). n paralel cu fertilizarea sau imediat dup terminarea ei (n funcie
de tractoarele disponibile i agregatul folosit), se efectueaz artura de baz la 28-32
cm adncime. Dac modelatul terenului se face toamna, pentru nsmnrile sau
plantrile din toamn sau primvara devreme o dat cu artura se face i mrunirea
solului.
nainte de nfiinarea culturilor cu 10-12 zile, se aplic erbicidarea cu Balan 6-
8 l/ha n amestec cu 450 l ap, care se ncorporeaz imediat n sol printr-o frezare (se
mai pot folosi produsele: Kreb, 2-3 kg/ha n 300 l ap, aplicat preemergent sau
postemergent, cnd plantele au 2-3 frunze, sau Prefar, 8-10 l/ha n 300 l ap, aplicat
odat cu pregtirea patului germinativ).
Modelarea solului se face toamna pentru culturile care urmeaz s se nfiineze
primvara devreme sau cu cteva zile naintea semnatului sau plantatului pentru
culturile care urmeaz s se nfiineze primvara mai trziu, vara sau toamna, astfel ca
solul s fie bine mrunit i aezat. Modelarea solului se efectueaz sub form de
straturi nlate cu limea de coronament de 104 cm. Salata se cultiv prin rsad sau
prin semnat direct n cmp.
Producerea rsadurilor. Pentru cultura salatei prin rsad se folosete un
rsad viguros, n vrst de 25-30 zile, uniform dezvoltat i sntos, eliminndu-se la
plantare rsadurile alungite, bolnave sau slab dezvoltate. n acest scop rsadurile se
produc prin semnare n sere nmulitor, solarii cu substratul nclzit pe cale biologic,
rsadnie sau pe brazde amenajate n cmp deschis, n funcie de momentul
semnatului i epoca de plantat
Plantarea rsadurilor n cmp. n vederea plantrii, rsadurile se
pregtesc n mod obinuit, ca i rsadurile altor specii legumicole ale cror organe
comestibile nu sunt fructele. Epoca de plantare variaz cu destinaia culturilor i
perioada de semnat.
Se plantez 4 rnduri pe fiecare strat nlat lat de 104 cm, l sndu-se ntre plante pe
rnd distana de 13 cm sau 18 cm
Rsadurile de salat se planteaz cu plantatorul,cnd sunt nerepicate, ori cu lingura
de plantat sau
cu spliga, cnd sunt produse n cuburi nutritive. Se planteaz la aceea i adncime la care
rsadul a fost n rsadni.
Lucrari de ingrijire

COMPLETAREA GOLURILOR
PRASIT
IRIGRAEA
FERTILIZAREA FAZIALA
COMBATEREA BOLILOR SI A DAUNATORILOR

Recoltarea. Salata se recolteaz manual prin tierea cpnilor la circa 1 cm


sub colet, cnd aceastea au ajuns la m rimea i ndesarea specific soiului sau chiar mai
devreme, cnd cerinele consumatorilor sunt mari. Salata trebuie recoltat pe timp r coros
dar uscat, deoarece dac frunzele sunt umede acestea se altereaz u or.
Producia medie este de 25-30 t/ha, dar aceasta poate fi dep it , ajungnd pn la
35-40 t/ha.

SPANACUL Spinacea oleracea L.-Familia Chenopodiaceae

Din grupa legumelor de la care se consum frunzele face parte i spanacul. Frunzele
de spanac se consum n stare proaspt sau deshidratate, fierte sau op rite, preg tite sub
form de diferite mncruri
Originea i aria de rspndire
Spanacul este originar din Asia central. Spanacul slbatic ( Spinaceatetranda Roxb.)
crete spontan n Afganistan i Iran, n cultur fiind cunoscut abia n secolul al IV-lea. n
Europa spanacul a fost adus din Persia de ctre arabi, mai nti n Spania, de unde s-a
rspndit i n celelalte ri ale continentului.
Spanacul este o plant anual, cu perioad scurt de vegetaie. Are o rdcin
pivotant, care ptrunde n sol pn la 1 m adncime, iar lateral aceasta formeaz ramificaii
pn la 30 cm lungime. n prima parte a perioadei de vegetaie spanacul formeaz o rozet
de 8-12 frunze, care difer de la soi la soi n ceea ce privete mrimea, forma i culoarea, iar
mai trziu emite tulpini florale. Apariia tulpinilor florale este gr bit de condi iile de zi
lung, temperatur ridicat i umiditate sczut. n ultimul timp au fost create soiuri, care
chiar n astfel de condiii emit mai trziu tulpini florale. Tulpina floral este
erbacee, cilindric, slab ramificat i nalt de 60-80 cm.
Plantele de spanac sunt dioice cu flori unisexuate, dar se ntlnesc i unele exemplare
cu flori hermafrodite. Proporia de plante femele i mascule este de 1:1, dar aceasta poate fi
modificat de condiiile de mediu. Plantele mascule sunt mai slab dezvoltate, au frunze mai
puine i mai mici i nfloresc mai devreme dect cele femele. Plantele femele formeaz un
numr mai mare de frunze n
rozet, acestea sunt mai mari i mai crnoase. De asemenea, frunzele sunt mai fragede, iar
tulpinile florale, dei apar mai trziu, au un ritm mai intens de cre tere, astfel c florile
femele ajung la maturitate odat cu cele mascule. Florile femele sunt grupate mai multe la
subsuara frunzelor. Polenizarea este alogam , anemofil .
Fructul este o pseudoachen, de form rotund

Relaiile cu factorii de mediu.


Cldura. Spanacul este o plant rezistent la temperaturi sc zute. Semin ele
germineaz la circa 2-30C. Temperatura optim de cretere este de circa 15-17 0C. Spanacul
semnat din toamn, cu 3-4 frunze formate pn la venirea frigului, suport temperaturi de
80C pn la 100C. n regiunile cu ierni aspre i lipsite de z pad , sem n turile efectuate
toamna sufer de nghe. De asemenea, solurile excesiv de bogate n azot fac ca plantele s
fie mai sensibile la frig n timpul iernii. n astfel de condi ii este mai recomandabil s se
semene primvara devreme. Temperaturile ridicate, peste 25 0C, influeneaz negativ
creterea plantelor; acestea au frunze mici, fibroase i emit repede tulpini florale.
Lumina. Acest factor de vegetaie are importan deosebit pentru culturile de
spanac, n sensul c majoritatea soiurilor n condi ii de zi lung emit repede tulpini florale,
nainte de formarea normal a rozetei de frunze. Prim vara i toamna se ob in produc ii
bune de spanac, deoarece n aceaste perioade ziua este mai scurt i temperatura aerului
moderat. Pentru culturile de var se preteaz un num r restrns de soiuri. Acestea trebuie
semnate n locuri ferite de prea mult
lumin,.
Umiditatea idem salata
Solul idem salata

Recoltarea. Spanacul se recolteaz cnd rozeta de frunze a ajuns la m rimea


normal, specific soiului cultivat. La culturile de prim var , recoltarea se efectueaz din
aprilie pn n prima jumtate a lunii iunie, iar la cele de toamn ncepnd cu a doua decad
a lunii octombrie pn la sfritul lunii noiembrie.
Recoltarea se face mecanizat cu maina de recoltat frunzoase, M.R.M.-2, prev zut
cu un elevator care transport plantele recoltate direct ntr-o remorc sau autocamion, care se
deplaseaz paralel cu maina de recoltat

13. Cultura Mararului


Importana culturii
Cimbrul este utilizat att ca plant condimentar , ct i ca plant aromatic i medicinal . Att partea
aerian, ct i fructele conin ulei eteric. Coninutul n ulei eteric n partea aerian este de circa 0,1% iar n
fructe 1-2%. Uleiul eteric obinut din cimbru conine carvacrol pn la 36-42 % i cimol pn la 20 %.Pe
lng uleiul eteric, frunzele i lstarii tineri mai con in: 87,68 % ap ,12,32 % substan uscat , 0,83 %
glucide solubile, 0,18 % aciditate total titrabil, 60,4 mg % vitamina C, 0,042 % polifenoli i 2,25 %
sruri minerale Datorit gustului i aromei plcute pe care le imprim mnc rurilor, frunzele i l starii
tineri de cimbru se utilizeaz (n stare proaspt sau uscat ) la preg tirea supelor, salatelor, a mnc rurilor
din carne, pete, ciuperci, a omletelor, marinatelor, sosurilor de tomate, a conservelor de carne i legume
sau a murturilor. Fructele se utilizeaz i ele pentru aromatizarea diferitelor mnc ruri in timpul iernii.

Particulariti botanice i biologice


Cimbrul este o plant erbacee anual. Rdcina este pivotant , bine dezvoltat , cu numeroase ramifica ii,
masa principal a rdcinilor gsindu-se n stratul fertil de la suprafa a solului.Tulpina este bogat
ramificat, formnd o tuf de 40-60 cm nlime, cu ramurile patru-muchiate, erecte, fin i scurt alipit
proase. Frunzele sunt sesile sau foarte scurt pe iolate, opuse i decusate, cu limbul linear-lanceolat sau
linear, de circa 1-3 cm lungime i 2-4 mm lime, glabre, rareori scurt p roase, cu pu ini peri glandulari, cu
marginile ntregi. Florile sunt mici, zigomorfe, hermafrodite, pentamere, de culoare liliachie, rozee sau alb ,
cu pete purpurii pe partea interioar a petalelor, foarte aromate, dispuse n cime axilare de forma unor
verticile. Fructele (tetraachene) sunt mici (circa 1.500 la 1 g), de culoare brun sau cenu iu - verzuie,
ovoidale, trimuchiate, netede i lucioase. Au facultate germinativ de circa 70 %, care se p streaz 2-3 ani.
Relaiile cu factorii de mediu
Este o plant mai puin pretenioas fa de factorii de mediu. Este iubitoare de c ldur , dar are cerin e
moderate fa de umiditatea din sol i atmosfer, manifest sensibilitate fa de lumin .Reu e te bine pe
toate tipurile de sol, cu condiia s fie ct mai curate de buruieni. Cultivat pe soluri bogate i expuse la
soare asigur producii ridicate, cu coninut ridicat n uleiuri eterice. Nu sunt indicate solurile grele i reci.
Tehnologia culturii n camp
Se poate cultiva prin semnat direct n cmp sau prin producere n prealabil a r sadurilor. Se cultiv , de
obicei, asociat cu alte culturi sau mai rar n cultur pur . Constituind, de obicei, o cultur secundar ,
terenul se alege i se pregtete corespunztor cerinelor culturii de baz . Cnd se cultiv n cultur pur
se aleg terenuri uoare (nisipo-lutoase sau luto-nisipoase), plane sau u or nclinate, cu expozi ie sudic i
posibiliti de irigare, lipsit de buruieni, cu pH 6,0 - 7,5. n
acest caz, bune premergtoare sunt culturile pr itoare, care las terenul curat de buruieni, leguminoasele
i cerealele pioase. Toamna, terenul se discuie te pentru desfiin area culturii anterioare i afnarea solului
n vederea nivelrii, se niveleaz, se fertilizeaz cu fosfor 50-70s.a. kg/ha, potasiu 60-80 s.a. kg/ha i gunoi
de grajd 40 t/ha, care se ncorporeaz printr-o artur la 28-30 cm adncime. Prim vara, se fertilizeaz
azot 50-80 s.a. kg/ha, se execut mobilizarea solului cu combinatorul la 8-10 cm adncime, dup care se
face modelarea acestuia n straturi nl ate, cu l imea la coronament de 104 cm. Pe suprafe e mici i teren
nemodelat, distana ntre rnduri este de 50 cm, iar ntre plante pe rand 20-25 cm. Sem natul direct n cmp
se face la nceputul lunii aprilie (cnd n sol se nregistreaz temperatura de 5-6 0C), la adncimea de 1,5-2
cm, folosind 3-4 kg smn la ha. Se seamn mecanizat cu SUP-21 sau SUP-29, dou r nduri pe stratul
nlat cu limea la coronament de 104 cm.
Lucrri de ngrijire. Cultura se ntreine curat de buruieni prin praile mecanice pe intervalele dintre
rnduri i dou praile manuale pe rnd. La culturile obinute prin sem nat direct n cmp, cnd plantele au 4-5
perechi de frunze, se face rritul, lsndu-se ntre acestea circa 18-19 cm. Dup r rirea plantelor se face o
fertilizare cu azot (din azotat de amoniu) 35-50 kg/ha, se pr e te i se irig . Pentru men inerea n sol a unei
umiditi de 70% din IUA, n timpul perioadei de vegetaie, de obicei, se aplic dou ud ri cu cte 200-250 m 3
ap la ha. La nevoie se fac tratamente pentru combaterea bolilor i d un torilor
Recoltarea cimbrului ncepe o dat cu declanarea nfloritului, cnd se deta eaz vrfurile l starilor sau
frunzelor verzi. Pentru consum n timpul iernii se recolteaz plantele nflorite, prin t iere de la baz (cosire) sau
prin smulgere; se fac legturi i se usuc n ncperi bine aerisite sau n usc torii la 35 0C. Producia este de
10-14 t/ha plante verzi sau 3-4 t/ha plante uscate.

14. Cultura pl legumicole: sparanghel si leustean

SPARANGHELUL Asparagus officinalis L. Familia Liliaceae

Importana culturii
- legum peren, cultivat pentru lstarii tineri, anuali, care se consum n stare
etiolat sau verzi, preparai sub diferite forme: supe, ciorbe, pane, cu sos de maionez,
sos alb, budinci etc.

Originea i aria de rspndire


- originar din Extremul Orient (Taivan), ns acesta crete spontan n luncile rurilor
din Europa central i de sud, Africa, Asia Mic, vestul Siberiei. Planta este cunoscut
i cultivat din timpuri ndeprtate, fiind amintit n numeroasele scrieri ale romanilor.

Particulariti botanice i biologice


- specie peren, care poate dura n cultur 10-30 de ani.
- Rdcina embrionar are o durat limitat i este substituit apoi de un rizom
puternic dezvoltat, pe care se formeaz numeroase rdcini adventive i tulpini
aeriene .
- . Dac nu sunt recoltai (la cca 30 cm), evolueaz i dau tulpini aeriene, nalte de
1,20 - 1,50 m, flexibile i puternic ramificate.

Relaiile cu factorii de mediu


- rezist la temperaturi sczute,suportnd bine gerurile din timpul iernii. Mai mult,
este necesar o perioad ndelungat cu temperaturi sczute, n care plantele s intre
n repaus, pentru aproduce lstari viguroi. Temperatura optim pentru germinarea
seminelor estede 20-250C ncolind n 12-15 zile.
Fa de umiditate, sparanghelul are pretenii moderate. Se irig numai nprimverile
excesiv de secetoase, deoarece insuficiena umiditii duce lastagnarea vegetaiei.
Prefer soluri uoare sau mijlocii, bogate n substanenutritive, fertilizate cu
ngrminte organice, bine drenate, cu reacie neutr (pH= 6,5 7,8, netolernd
aciditatea extrem), care s permit dezvoltarea complet ardcinilor i activitatea de
nmagazinare; s nu fie compact i s se nclzeasc uor.

Tehnologia de cultivare
n cultura sparanghelului se distind mai multe faze, dintre care mai importante sunt
producerea materialului sditor i nfiinarea plantaiilor propriuzise.
Producerea materialului sditor, respectiv obinerea puieilor desparanghel, se fac
ntr-o pepinier nfiinat pe teren bine adpostit, cu textur,structur i fertilitate
bune. Terenul se niveleaz i se fertilizeaz cu 60-70 t/ha gunoi de grajd i 300 kg/ha
superfosfat. ncorporarea ngrmntului are loc o
dat cu artura de toamn, la adncimea de 30 cm.
nsmnarea se face cu semntoarea de precizie, cte 4 rnduri pe brazd, distanate
la 25 cm. n cazul suprafeelor mici de cultur sau n rsadnie semnatul se face
manual. Se recomand semnatul rar pe rnd, bob cu bob, la 6- 10 cm, pentru a
elimina operaia de rrit. Adncimea de semnat depinde de tipul
de sol i de condiiile de umiditate.
Norma de smn este de 6-10 kg/ha, la care se adaug o cantitate de 10% smn
de ridichi sau salat, ca plant indicatoare pentru executarea prailelor oarbe.
Mulcirea solului cu mrani sau nisip deasupra rndurilor de semntur, aplicabil pe
suprafee mai mici, asigur meninerea umiditii n solul din jurul seminelor.
Combaterea buruienilor prin erbicidare se face imediat dup semnat folosind erbicide
ca: Amiben (Vegiben) 10-12 l/ha n 400-600 l ap; Monuron (Telvar) 2-3 kg/ha n
300-600 l ap sau Tok E 26-8 kg/ha n 600 l ap.
Rritul se aplic numai atunci cnd semnatul nu s-a fcut cu semntoarea de
precizie, la 10 cm ntre plante, atunci cnd acestea au cca 7-15 cm nlime, dar nu
mai trziu.
Irigarea se aplic ori de cte ori este necesar (cu 250-300 m3/ha), iar fertilizarea
fazial se face cu azotat de sodiu cca. 100 kg/ha n cursul lunii iulie. Se iau, de
asemenea, msuri pentru prevenirea i combaterea bolilor i duntorilor. Toamna se
efectueaz cosirea tulpinilor dup ce acestea se nglbenesc (octombrie), la cca 3-4 cm
deasupra solului.
Scoaterea puieilor din pepinier se face toamna sau primvara, dar numai naintea
plantrii, deoarece efectul vtmtor al uscrii rdcinilor se rsfrnge asupra
produciilor obinute. Dac totui este necesar inerea puieilor o perioad de timp
nainte de a-i planta, acetia trebuie depozitai ntr-un loc uscat, protejat, n nisip
reavn i fin, la o temperatur de 4-50C. Nu se vor depozita puieii ngropai deoarece
se pot deteriora prin nclzire. Vrsta optim pentru plantare este 1 an.
Plantele cu flori femeieti produc lstari mai mari dect plantele cu flori brbteti,
ns la cele din urm numrul total al lstarilor i deci greutatea total, sunt mai mari.
Scoaterea puieilor din pepinier se face mecanic cu dislocatorul sau manual (cu
cazmaua sau furca de scos sfecl). Lucrarea trebuie executat cumult grij, pentru a
se evita rnirea rdcinilor sau ruperea mugurilor.
Dup sortare, puieii sunt transportai la beneficiar, n lzi sau legturi de 25 buci.
Trebuie avut n vedere ca ambalajele s fie etichetate i s cuprind numai puiei
uniformi i de aceeai calitate.
nfiinarea plantaiei. Pentru nfiinarea culturilor de sparanghel se aleg terenurile
uoare i nsorite, care primvara se nclzesc uor, grbind creterea lstarilor. Se vor
evita terenurile grele i reci sau cele cu apa freatic la suprafa, pe care se obin
producii sczute, trzii i de calitate inferioar.
Pregtirea terenului trebuie fcut cu deosebit atenie, avnd n vedere c este vorba
de o plant peren ce rmne pe teren 10-15 ani. Toamna se face desfundarea
terenului la 40-50 cm adncime, cu careocazie se ncorporeaz i ngrmintele
administrate pentru fertilizarea de baz: gunoi de grajd 68-80 t/ha; superfosfat 400
kg/ha; sare potasic 200 kg/ha. Dac este cazul, se corecteaz aciditatea solului cu
gips, n doze diferite, n funcie de valoarea pH-ului.
Primvara devreme terenul se grpeaz sau se discuiete, apoi se deschidanurile
pentru plantare. Lucrarea se execut mecanizat cu cultivatorul echipat cuorgane active
de tip rarie sau cu plugul special pentru deschis canale. Dup mobilizarea fundului
anurilor pe adncimea de 15 cm, cu scarificatorul sau
manual, i aternerea unui strat de mrani gros de 10 cm, se face marcarea distanei
dintre plante pe rnd, folosind pichei. Distanele dintre rnduri i pe rnd, deci
desimea plantelor la hectar, precum i adncimea anurilor, sunt diferite, n funcie de
condiiile de cultur din diferitele ri productoare de sparanghel. n ara noastr,
pentru cultura sparanghelului etiolat sunt indicate anuri late de 35 cm sau 40 cm i
adnci de 30-35 cm. Distana dintre anuri este de 1,40 1,50 m, iar pe rnd 0,50 m,
ceea ce corespunde unui numr de 13.000 15.000 plante la hectar.
Plantarea se face pe muuroaie de 8-10 cm nlime executate din pmntul mrunit
de pe fundul anurilor, n dreptul picheilor.
Rdcinile puieilor se aaz cu atenie pe aceste mici muuroaie, astfel nct s nu fie
ndoite i s aib poziie ct mai normal, apoi se acoper cu un strat de 2-3 cm de
pmnt, care se taseaz bine.
Lucrrile de ntreinere
-n anul I, la 3-4 sptmni dup plantare, se completeaz golurile, folosind rezerva de
puiei pstrai n pepinier n acest scop.
Pentru distrugerea buruienilor i meninerea solului ct mai afnat se execut pritul
superficial de cteva ori n cursul perioadei de vegetaie.
Prevenirea bolilor se face prin stropiri cu zeam bordelez 1%,
Tulpinile se cosesc toamna la nlimea de 5 cm deasupra solului, se adun i se ard.
n anul al II-lea de cultur, primvara de timpuriu se umplu anurile cu pmnt pn
la 2/3, care pn toamna, vor fi complet umplute.
-Lucrrile de ngrijire sunt aceleai ca n anul I de cultur, ns suplimentar se
depoziteaz (toamna dup cosirea tulpinilor) pe intervalele dintre rnduri 15 - 20 t/ha
gunoi de grajd. n anul al III-lea se ncepe prin mprtierea uniform a gunoiului de
grajd, depozitat n cultur din toamna precedent.
-Bilonarea se execut mecanizat, cu ajutorul plugului special sau acultivatorului
echipat cu organe active tip rari. Se face apoi o netezire i bttorire uoar a
biloanelor cu dosul lopeii sau cu o scnduric, pentru a se observa mai uor locurile
unde lstarii tind s ias din bilon.
-n al treilea an de cultur pot ncepe recoltrile, acestea efectundu-se n funcie de
gradul de cretere a plantelor. Pentru a nu reduce potenialul productive al plantelor i
spre a le da posibilitatea s se fortifice, recoltrile n anul al III-lea se fac pe o
perioad de numai 15-20 zile (doar pn la a doua jumtate a lunii
mai). n acest scop, se recolteaz numai un numr redus de lstari, 5-7 buci/plant,
realizndu-se o producie de 2-3 t/ha.
-n anii urmtori de cultur, lucrrile de ntreinere sunt aceleai ca n anul al treilea.
Combaterea bolilor i duntorilor trebuie fcut n fiecare an de cultur cu mare
atenie, deoarece atacurile puternice diminueaz producia i provoac slbirea
plantelor.
Recoltarea - lstarii nu trebuie recoltai dect ncepnd din anul al treilea de cultur,
cnd sezonul de recoltare se limiteaz la 2-3 sptmni.
Dup recoltare, lstarii de sparanghel trebuie manevrai rapid n vederea valorificrii,
deoarece i pierd calitile gustative n timp scurt.
Sortarea pe caliti se face n funcie de: prospeimea lstarilor, dimensiuni, culoare,
grad de vtmare.
Ambalarea se face n lzi de lemn capitonate sau n cutii de carton.
Transportul se face la nceputul sezonului de recoltare n autocamioane fr
refrigerare. n vederea transportului la distane mai mari, lzile de ambalare se
cptuesc cu hrtie special, care pstreaz umiditatea, sau cu un strat de muchi
umed.
Depozitarea sparanghelului poate fi temporar, n perioadele cnd piaa este supra
aprovizionat, sau de durat mai mare. Pstrarea temporar se face n depozite
frigorifice la 00C i umiditate de 90-95 % timp de 5-7 zile. Pstrarea mai ndelungat
(3-4 sptmni) se face la temperatura de 20C.

Cultura sparanghelului verde


Cultura se deosebete prin faptul c nu se mai amenajeaz biloane; plantarea puieilor
se face numai la 5-8 cm adncime, la distane mai mici ntre rnduri (100 cm) i ntre
plante pe rnd (5-10 cm); se aplic frecvent mulcirea plantelor (sporind precocitatea
cu cca 10 zile) sau chiar protejarea cu tunele
mobile din mase plastice (poliesteri), transparente sau opace; recoltarea se face mai
uor i rapid .a. S-a ncercat chiar i recoltarea mecanizat, ns pierderile ajung la
20-30 %.

LEUTEANUL
Importana culturii
- Frunzele sale sunt utilizate la condimentarea unor ciorbe i fripturi. Rdcina are cutare
ca plant medicinal.
Particulariti botanice i biologice
- plant peren, viguroas, cu portul nalt, rdcina pivotant, care porne te n vegeta ie
primvara foarte devreme.
- Tulpina floral ajunge la nlimea de 100125 cm, este dreapt , fistuloas , cu
numeroase muchii longitudinale, glabr i ramificat n partea superioar .
- Frunzele rozetei sunt glabre, dublu penat sectate, iar cele de pe tulpin sunt simplu
sectate. Toate prile plantei, inclusiv seminele, sunt puternic aromate.
- Florile, care se formeaz la nceputul verii (iunie iulie), sunt de culoare galben , mici
i grupate n umbele compuse.
- Fructele sunt pseudoachene de form eliptic, cu lungimea de cca 5 mm, se folosesc ca
material de nmulire, ntrnd cca 800 buci de 1 g,
Tehnologia culturii
Cultura se nfiineaz prin dou metode: prin semine i vegetativ, prin desp r irea
tufelor. Desprirea tufelor se face toamna sau primvara devreme i este obi nuit
urmat de plantarea imediat n teren profund afnat i fertilizat cu cca 40 t/ha gunoi de
grajd.
Distanele de plantare sunt 5070 cm ntre rnduri i 2540 cm pe rnd, aceasta n
funcie de schema adoptat pentru mecanizare.
La nmulirea prin semine se seamn toamna sau primvara devreme, n
rnduri la distana de 5070 cm. Pe lng lucrrile generale de pr it, pentru combaterea
buruienilor i afnarea solului, ngrarea fazial , udare etc., la culturile din sem n tur se
aplic rritul plantelor pe rnd la cca 30 cm. ncepnd cu cel de al doilea an; pentru a stimula
creterea frunzelor se aplic ndeprtarea tulpinilor florale. Recoltarea frunzelor de leu tean
se face prin rupere manual sau cosirea plantelor de mai multe ori n cursul prim verii.
Producia ajunge la 3050 t la ha

S-ar putea să vă placă și