UNIUNEA EUROPEANA

Proiect finanat prin Phare

RO 2004/016-941.01.01.06

GUVERNUL
ROMNIEI

Centrul Transfrontalier de tastruire Profesionala

Suport de curs pentru

Horticultura
Proiect implementat de Consiliul
Local Beresti Meria jud. Galati
In parteneriat cu
Asociatia Speranta Danubiana "
Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni
Consiliul Local Baneasa jud. Galati

"Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala"

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru

Horticultura

ntocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de

Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particulariti ecologice ale plantelor legumicole n relaiile cu factorii de mediu i
dirijarea acestora prin tehnologie

2. Particularitile nmulirii plantelor legumicole

3. Producerea rsadurilor de legume
4. Pregtirea i plantarea rsadurilor de legume n cmp
5. Verigi tehnologice n culturile de legume
6. Cultura morcovului
7. Ceapa
8. Varza
9. Conopida
10. Tomate - cultura n cmp
11. Castravete - cultura n cmp
12. Pepenele verde
13. Cartoful
14. Introducere n viticultura
15. Cultura viei de vie n Romnia
16. Caracterele morfologice, particularitile biologice ale viei de vie
17. Amenajarea, organizarea i dotarea sectorului pepinieristic n vederea producerii
materialului sditor

18. Elemente tehnologice privind producerea materialului sditor pomicol

19. nfiinarea plantaiilor pomicole i lucrri de ngrijire dup plantare

PARTICULARITILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR

LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI
DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE

Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de
plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si
dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie .
Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi
-actioneaza in trei mari eategorii , si pot fi: 1. factori climatici -lumina
-temperatura
-apa
-aerul si gazele
2. factori edafici -textura
- structure solului -ph
-ul
- apa freatica
3. factorii biotici -omul si organismele vii II
-Factorii indirecti -altitudinea
-latitudinea -expozitia
-inclinatia terenului
TEMPERATURA
Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe
adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari
amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C
in lunile de vara).
Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura ,diferentiem :
-specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC,
-pot ramane peste iarna in camp fara masuri
speciale,
- exemplu : stevia , hreanul ,tarhonul -specii
rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna
-exemplu : morcov , telina , pastirnac

-specii semi rezistente

- exemplu : cartoful
- specii pretentioase la caldura - exemplu : tomate , ardei, vinete ,
castraveti
- specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti
pepeni).
Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima , o temperatura optima si o
temperatura maxima .
La temperatura minima - procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica; plantele nu
mai cresc ; temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele
biochimice se desfasoara normal,
-are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura
maxima - procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea
temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei, epuizarea plantelor .
Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii:
-exces de caldura - se face prin -alegerea suprafetelor , irigarea ori de cate ori este nevoie ,
aerisirea puternica in spatii protejate , plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului ; deficit de caldura - se face prin : - realizarea perdelelor de protectie , mulcirea solului,evitarea
terenurilor reci cu apa freatica la suprafata , protejarea plantelor cu folie .

Lumina
In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric , spe ciile
legumicole se clasifica in:
-specii de zi lunga - durata maxima a luminii este de 18 ore ; infloresc .bine la o durata a
lumininii de minim 8 ore ( salata , spanac , morcov )
- specii de zi scurta - plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore , -infloresc bine la o
durata a luminii de min 8 ore ( faso le , castraveti , vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi.
legumicole se clasifica astfel :
-plante nepretentioase ( ceapa pt. frunze ) - plante putin
pretentioase ( spanac ,morcov ,ridichi) -plante pretentioase
(tomate , ardei, vinete , castraveti)
Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor
legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii:
- ' de sporire a intensitatii luminii - se faperin iluminarea artificialad e diminuare a intensitatii
luminii - prins tropirea cu emulsi e opaca de praf decreta , var stins, hum a folosind 1gram/m reduce
transparenta sticl ei cu 20%; folosirea de sticla specia la fotosensibila ,mulcirea solului) Impedicarea
accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum +
lumina = solanina ; radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie)

APA

Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemacao r
limitative al cresterii .Preluarea apei se realizeaza prin radacina , iar circulatia apei este facilitata
de forte ca imbibatia ,puterea de absorbtie a radacinii ,presiurnaedai culara ,capilaritatea,
transpiratia.
Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad
corespunzator de turgescenta care este dependent de specie ,fenofaza , virsta .

Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de cele
din cimp.Tulpina are 45-50 % apafrunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au 80-85 %
apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il
au semintele si este de 12-14% . Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in :
- specii cu cerinte mari la umiditate - conopida , castravetele ,dovleacul, varza;
-specii cu cerinte moderate
- tomate ,ceapa, mazarea ,salata;
-sepcii cu cerinte reduse
-fasole ,salata ,spanac;
Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit; -excesiil de apa
duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor;
-deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de
radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea)
AERUL SI GAZELE
Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin
miscarile sale ,vanturile.
Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si
altele cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc
oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.
Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de
fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii
activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita
procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor). Din grupa altor
gaze , fac parte : -amoniacul,
-bioxidul de sulf, -flor
clor
ammoniac
SOLUL SI HRANA
. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a
plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu.
Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de
ridicata si a unui potential de productie corespunzator.
Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este data de
continutul acestuia in argila .Daca argila este in proporie de 50% solul este argilos si impractic
culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii.

Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un
raport favorabil intre aer si apa
Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei.
Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura legumelor se
acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber atentie deosebita
se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii, iar la
culturile protejate se va interveni cu cantitati

mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a
solului .
PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de
oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu
caracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa
se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe
soluri alcaline .
Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si
depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente .
Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu; Microelemente :
fier,zinc,cupru,molibden,mangan Factorul biotic =OMUL
Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de
viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul devine un
factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.

PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE

Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe

cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata)
Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor
insusiri valoroase pe care le are planta mama .Acesta poate fi:
l.-inmultirea prin bulbi - se aplica la ceapa esalot
-bulbul are un- disc pe care se gasesc muguri din care se emit
radacini
-mod de executie - bulbii se despart si se planteaza in camp
toamna sau primavara devreme
2.-inmultirea prin bulbil! - se aplica la usturoi
-mod de executie - se despart bulbilii de pe disc si se planteaza
toamna sau primavara devreme 3. inmultirea prin tuberculi - la cartof
-se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2
muguri
4. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.inmultirea
prin drajoni - la anghinare ,tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se
planteza primavara sau toamna
20.
Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina - la revent, sparanghel,
hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali)
21.
Inmultirea prin butasi - portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in
vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon , batat)
8: Inmultirea prin marcote - la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de
tulpina care inradacineaza , iar toamna se separa de planta mama)
9. Inmultirea prin portiuni de tufa - la leustean , macris ,cimbrisor - se despart portiuni
de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna
22. Inmultirea prin miceliu - la ciuperci
23. Inmultirea prin altoire - o metoda - se practica la pepeni, tomate, ardei ,vinete
-altoirea in despicatura ,sau cu pana laterala
24. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la
extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea
cresterii)

INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor

legumicole - avantaje
-coeficient mare de inmultire
-posibilitate de pastrare pe o perioada mare de
timp in spatiu mic
-executare mecanizata si de mare precizie
-norme reduse de seminte

Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.
Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind : autenticitata ,
puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea culturala, umiditatea
Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi,
normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.
Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de
seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de
temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.
Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 1015% umiditate fara sa fie redusa germinatia .
Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob, mazare,
fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig
it
i
-seminte mijlocii
-seminte mici

-pepene galben, castraveti, sfecla rosie - 10-60seminte/lg

-tomate, ardei, vinete, ceapa, v varza -150-350seminte/lg
-morcov, patrunjel, marar
-350-900seminte/lg
seminte foarte mici -telina, salata a
1000-2000seminte/lg
Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si
cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli. In acest scop se fac
tratamente fizice si chimice ale semintelor
-tratament fizic - cu apa calda la 50C timp de 20 min., dupa care se raceste ,
usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. la telina 10 min).
-tratament chimic cu formalina 0,25% timp de 5min.
-sulfat de cupru 0,50% timp de 10 min.
-permanganat de potasiu 1.0%prin infiltratie
- tiramet 4g/kg- prin prafuire.
-sem n e mar

1---1- - -

C---------7-----------

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME

Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si
solarii incalzite sau reci, - in rasadnite cu
bicombustibil sau incalzite termic , -in camp protejat
sau neprotejat.
PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE
Presupune:
-pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm
-maruntirea solului printr-o lucrare cu freza, -nivelarea manual cu
sapa si grebla, -dezinfectarea pe cale termica sau chimica,
-la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm
intre randuri si 1-1,5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere)
-dupa semanat, se acopera semintele cu pamant, se taseaza usor cu batatoarele, se uda cu
stropitoarea ,dupa care straturile se acopera cu folie .Controlul semanaturilor se executa zilnic ,
incepand din a 4-a zi de la semanat. Cand 50% din plante au rasarit, folia se ridica de pe
semanatura . In cazul solariilor incalzite , pregatirea terenului se face din toamna , urmind ca la
sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea.
Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza
adevarata se executa repicatul. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (20-25C)
pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un
procent mic de radacini .Dupa repicat se uda din ,nou iar in continuare se executa lucrari de
intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat, fertilizare suplimentara,
combatere boli si daunatori, a buruienilor precum si calirea rasadurilor.
La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori
importanti:
-pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor
-faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii
Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de
rasaduri viguroase si calite . Exemplu :
Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C
in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si
12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat
12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C

-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea

-pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea
- cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea

Un regim corespunzator de lumina se asigura prin :

curatirea geamurilor, - folosirea pentru acoperirea
semanaturilor a unor prelate din material plastic
curate,
- vopsirea scheletului constructiei in culori
deschise,
marirea distantei intre ghivece sau cuburi
nutritive pe masura ce plantele cresc ,
- reducerea intensitatii luminii daca este cazul
prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de
creta .
AERISIREA - regleaza regimul de gaze ,temperatura si umiditate,
- se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie , evitind
contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor
pentru plantare, se face aerisirea atit ziua cit si noaptea =CALIREA=
UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer,
- la germinarea semintelor ,umiditatea in patul germinativ este de 90%,
- dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%,
- reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate , cu cantitati
reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat,
excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni,
- in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii
favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor ,
- reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.
FERTILIZAREA SUPLIMENTARA

o atentie suplimentara se acorda .

concentratiei ,care trebuie sa fie de 0.1 -0.5% in
functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit,
doza se administreaza in 2-4 etape, se folosec
ingrasaminte solubile,fie ingrasaminte solubile
fie ingrasaminte complexe NPK

Se pot folosi :
: mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa;
- inainte de repicat
la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa;
-dupa 8-10 zile de
d
p
8
10
il
d
la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa,
- u a z e e
-cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101
apa; MAP 10gr/10

1 apa;ferticare I ;ferticare II; ferticare III

COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Se face prin stropiri la avertizare preventive , stropind plantele cat si substratul Boli: -caderea
plantutelor -Previcur - 0,15%; Folpan -0,1% Benlate -0,15%
- Ciuperci la sol - dupa semanat -Previcur -0,15% Benlate 0,15% Folpan 0,15%
(10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura;
- rasarire - repicare : PREVICUR 0.15%,BENOMIL 0.15%
- repicar^plantare : PREVICUR ENERGI 0.10%- se stropeste solul cu
2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp;
- mana,fainare,patari,patarea unghiulara,putregaiul radacinilor - se poate
combate cu VANDOZEB 0.2%,BRAVO 0.2%,PROTECT 0.1%,SUMILEX
0.1 %,KASUMIN 0.3%
DAUNATORI:
- Coropisnita - SINTOGRIL 2,5grame la mp,momeli cu fosfura de zinc (0,5 kg la 10 kg de
uruiala din seminte de floarea soarelui,porumb,grau sau GR1LOSIL ;
-Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0,1 %,ACTARA Q. 15,ACTILLIC 0.15
%,RELDAN0.1%
-Acarieni: Talstar 0.1 %,Demitan 0.08%,Actilic 0.15%, Nissurun 0.05% ALTE
LUCRARI DE INTRETINERE:

- plivit buruieni
- raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat ,asigurind distanta optima intre plante
de 8/8 cm;
- sortarea rasadurilor pe categorii,inlocuindu-se cele necorespunzatoare ;
- pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.1% folosind 1 1/10
mp;solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante ,o singura data si numai dupa ora 16 sau
pe timp racoros si noros .
Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut, udatul nu
se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREAJn
aceasta perioada planta isi schimba culoarea , frunzele au o culoare verde inchis , aspre la
pipait.
Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.15% ETHREL 0.1 %.ATONIC 0.1
%.
RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: plante viguroase,bine dezvoltate,sanatoase, frunze de culoare verde inchis,sistem
radicular puternic,inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii. (Ex; tomate 14-16
cm,varza 12-15 cm ,ardei 15-17 cm,vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de
frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza, si castraveti; 6- 8 frunze la tomate si vinete ;1012 frunze la ardei.
Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si
porneste greu in crestere .
Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza,50-80 zile la ardei si
vinete,35-40 zile la castraveti
PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA
Presupune : pregatirea biocombustibilului,asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o
saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de
descompuinere a materiei organice.

Pregatirea terenului - se curata terenul de zapada sau gheata ,dvipa care se asterne un strat
de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de
afara.
Asezarea rasadnitei - presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul
lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie ,iar materialul sa fie afinat;
- asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la
marginea superioara a acestuia;

- asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot
folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita
- ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei
tasarea uniforma a biocombustibilului din toe ,
- presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat
subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul
prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar ;
- introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru
semanat si de 10-12 cm pentru repicat,
- acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru
incalzirea substratului.
Semanatul,repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele
din rasadnitele cu incalzire termica.
Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :- efectuarea ultimului tratament cu
substante fitosanitare ;
-eliminarea rasadurilor necorespunzatoare
(vatamate,alungite) -udarea pina la
saturatie a ghivecelor,
- asezarea rasadurilor in ladite
PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE
TERMICA
Pregatirea substratului nutitiv - ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa
lucrarea,
- afinarea si maruntirea pamintului
-nivelarea si tasarea usoara
-marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1,5 cm
pe rind)
- insamintarea( 0.5 cm adincime)
- acoperirea semintelor,tasarea cu
batatorul,udatul;
-inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena. Lurari de ingrijire de
la semanat si pina la rasarirea plantelor :
-verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la
semanat,
-controlul rasaririi din a treia zi de la
semanat,
-asigurarea luminii prin inlaturarea
prelatelor cind 50-60% din plante sunt
rasarite,
-scaderea temperaturii cind plantele au

rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la

semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile
dupa rasarire.
Lucrari in perioada rasarire -repicare :- asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de
curatanie( inlaturarea zapezii,a ghetii),

PREGAIIREASIPLANIAREARASADURILORDELEGUME IN
CAMP
Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . Se considera rasad de
calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- plante viguroase , bine dezvolate , sanatoase , cu frunze de culoare verde inchis cu sistem
radicular puternic , cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm , varza 12-15cm
ardei 15-17cm , vinete 14-16cm , castraveti 10-14)si cu un nr. de frunze bine dezvoltate , de 4-6
frunze la varza castraveti, de 6-8 frunze la tomate ,vinete si de 10-12 frunze la ardei. Sunt
considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la
castraveti, de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .
Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate , 35-40 zile la
castaveti, de 50-80 zile la ardei si vinete , si de 45-50 zile la varza .
Inainte de livrare pentu plantare , rasadul va fi pregatit , in sensul ca se va aplica cu o zi inainte
de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0,2% , folpan 0,2% , vandozeb 0,25 se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate , plantele necorespunzatoare calitativ
. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea
rasadurilor . Daca rasadul a fost scos fara pamint, radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare
si se mocirlesc .
Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite , in scurtarea radacinilor
principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . El se executa la rasadurile de varza , conopida ,
mai putin la tomate . Este obligatoriu la ceapa , praz , telina .
In cazul cuburilor nutritive , acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0,15%
sauPREVICURO, 15%.
Transportul se face in lazi cu pereti inalti, dezinfectate in prealabil. Pana la locul plantarii,
mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie , iar transportul trebuie facut
in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza, separat pe soiuri si specii.
PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean , batat) dar
si la usturoi, cartofi , care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu
eel putin un mugure . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2
muguri.
Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu. La
plantarea rasadurilor se tine seama de :
- epoca de plantare - 1-cerintele speciei,
- 2- durata perioadei de vegetatie
- 3- data livrarii productiei
- distanta de plantare ,
- metodele de plantare ,
- necesar de rasaduri / ha ,
- numar de zile necesar de la semanat la plantat,

- numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat. Distantele de

plantare - se asigura numarul optim de plante / ha ,
- productia convenabila / ha ,
-suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante, - sunt in
functie de specie , soi.
Metode de plantare
- manual - necesita un consum mare de forta de munca,

- reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele

ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu
se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina
la cca 1 m si coborirea lor la loc.Daca temperatura creste , aerisirea se face prin ridicarea ramelor
la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in
functie de temperatura din interior- exterior.
- celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de
producere a rasadurilor in sera .
Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor - ridicarea ramelor ,instalarea
lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea ,
marcarea rindurilor ,scoaterea
rasadurilor,repicatul cind plantele au 1-2
frunze adevarate ,
- distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la
ghivece
- udatul dupa repicat ,inchiderea rasadnitelor si
acoperirea cu prelate ,folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa
dupa repicat pina fa livrare sau plantare :
- asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei,
- mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie ,a umiditatii la nivel
optim,aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea,
- celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii
PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP
Se alege un loc adapostit ,bogat ingrasat din toamna cu balegar,pe care se pregatesc substraturi
late de 1.5 m si lungi dupa nevoie.Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei,se
niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in
rasdanita ( 2 parti mranita , 1 parte turba, 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu
grebla ,se taseaza usor .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri ,la fel
ca in rasadnite. Nu se repica ,iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul,plivitul,raritul ( daca
sunt prea dese ) fertilizarea,combaterea bolilor si daunatorilor.Producerea rasadurilor pe straturi
incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp
PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE
Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea
efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri
de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60%
Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale,avind
forme diferite: tronconica,cub, cu latura de 5 cm pt. salata si de 7 cm pt.
tomate,ardei,vinete,varza,conopida iar de 8-10 cm pentru tomate
timpurii,castraveti,dovlecei,pepeni.

Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad ,irnediat Ce au fost

confectionate sau mai tirziu ,caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune
sunt cuburile tip JIFY

VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME

Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.
- lucrari cu caracter general,
- lucrari cu caracter special. LUCRARILE CU
CARACTER GENERAL SUNT :
- afanarea solului si combaterea crustei -mecanic
- manual, prin prasile ,
- combaterea burienilor ( erbicidare),
-irigarea culturilor prin rigole , picurare sau aspersiune
- prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ,
- fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor
corespunzator fenofazei.
Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor , asigurand umiditatea , temperatura si nutritia de care plantele
au nevoie . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de
rasaritul plantelor ).
- prasile normale 1-2 in vederea
distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .
Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta , intrucat ele concureaza vital
plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon , substante nutritive ,facilitind dezvoltarea
bolilor si dounatorilor . Se realizeaza prin :
- prasile ,plivit, smulgerea buruienilor ,
- erbicidare,
-mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului
este in functie de : - cultura ,
-buruienile existente in cultura ,
- remanenta si selectivitatea erbicidului,
- pret de cost,
- momentul aplicarii, tehnica de aplicare,
- doza , specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe
soluri nisipoase, usoare, cu un continut scazut in
humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai
mici decat pe solurile grele , iar pe terenurile
ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se
vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate).
ERBICIDE :
Cultura - pepeni - BALAN -6-8L/HA
-ardei
- AGIL -1L/HA
- DUAL -3-4L/HA

-TREFLAN - 3-4L/HA
. -castraveti -BALAN
- 6-8L/HA
-tomate
-DUAL
-2-4 L/HA
semanate -TREFLAN - 3-5L/HA
-SENCOR - 0,3-0,4L/HA -tomate
-mecanizat,
- semimecanizat( santuri pentru plantare se fac
mecanizat, iar plantarea se face manual)

SPECIA

EPOCA
PLANTARII

NECESARRASA Nr.ZILESEMANA NR .
ZILEPLANTATDURIMii/ha
T-PLANTAT
RECOLTAT

telina
Salata
Conopida
timpurie
Conopida toamna

15.04-25.06
15-30.03
10-15.03

100
165-192
55-70

45-50
35-40
40-45

135-150
30-35
95-110

20.06-1.07

38-41

40-45

100-115

castraveti

10-15.05

20-22

35-40

35-40

Pepeni galbeni

15-20.05

15

35-40

50-55

vinete

5-10.05

28-30

50-55

55-60

Tomate timp.

20.04-1.05

32-35

45-60

60-65

Tomate vara

25.04-15.05

27-34

45-60

70-75

Ardei gogosar

5-10.05

65-70

60-65

80-85

Ardei gras

25.04.-5.05

70-75

55-60

45-50

Varza
dovlecei

10-15.03
1-10.05

55-70
15-20

40-45
35-40

90-100
40-45

CULTURA MORCOVULUI
CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Calduraare cerinte relativ scazute fata de caldura ;
-temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C;
- rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in
cimp,cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.c.a a solului;
-vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C;
- temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C
productia scade,radacinile sunt de calitate inferioara.
Umiditate - are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.c.a.
solului;
- cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind
radacinile sunt in plin proces de tuberizare;
- excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.
Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor;
- culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe
locuri umbrite dau productii mici.
Hrana - morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol;
- la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2,2-4,7 kg N/T;0,9 -1,5 kg P2O5/t ;6,2 -8
kg K2O /t; 1,5-2 kg Ca O /T si 0,5 kg MgO /t; Solul - se obtin bune rezultate pe soluri
usoare,luto-nisipoase sau nisipdrlutoase ,aluviunile adinci ,cu umiditate suficienta,fertile,bogate
in humus,adinc lucrate si lipsite de buruieni. SOIURI/HIBRIZI - soiuri cu radacina lunga URIAS DE BERLICUM;FLAKEE
- soiuri cu radacina semilunga -NANTES,TOUSON
-soiuri cu radacina semiscurta - CHANTENAY
- soiuri cu radacina scurta - CAROTE DE PARIS
La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani ,preferabil 5-6 ani.
TEHNOLOGIA DE CULTURA
-Fertilizarea de baza :- toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si
potasiu ;
- gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in
doze moderate.
-Aratura adinca - se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele
administrate ,
- daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de
sezonul ploios din toamna .
- Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita
formarea crustei,
- se foloseste grapa cu colti reglabili ,grapa cu discuri sau
cultivatorul,
- odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte
chimice.
- Nivelarea solului - asigura uniformitatea la semanat
- Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se
incorporeaza imediat in sol ,GESAGARD 3-4 1/ha , AFALON 1,5-2 1/ha

- Modelarea solului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane

mari
- Tavalugirea - pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat
INFIINTAREA CULTURII
Este in functie de destinatia productiei;
- pentru consum proaspat ,de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii
aprilie( soiu ca Nantes,Touchon,Favor f 1 ,Predor F1 ,Turbo F1);
- in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes
ameliorat,Nandor Fl,Nanco,Tardia Fl);
- pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu
recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay,Urias de Berlicum,etc) Schema de semanat:
- in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri,
- distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de
protectie la rigola de 12 cm .
- distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii
plante /ha;
- adincimea de semanat - este in functie de epoca si variaza de la 0,7
cm la 1,3 -1,5 cm ;
- norma de saminta este de 2,5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6
kg /ha la saminta obisnuita.
LUCRARI DE INTRETINERE:
-udarea dupa semanat - este foarte necesara cind semanatul se face in perioade
secetoase ;
- se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze
moderate de 80-100m3/ha;
-distrugerea crustei ;
- combaterea buruienilor- prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1,5-2 kg/ha sau prin
prasile repetate de 3-4 ori;
- raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante;
- irigarea culturilor - se fac 4- 6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha;
- fertilizarea faziala - de 2-3 ori ;prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a
doua si a treia dupa 25-30 zile ,administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin
imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile
- combaterea bolilor si daunatorilor - de cite ori este necesar
BOLI: - putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani,
- alternarioza - ROVRAL 0.01 %,RONILAN 0.5%.DITHANE
0.2%,FOLPAN 0.25%,MERPAN 0.2%
- fainarea - AFUGAN 0.05 %,TILT 0.01%, SYSTHANE
0.03%,KARATHANE 0.1 %,SULF MUIABIL 0.4 %
- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%,SUMILEX 0.1% DAUNATORI : - coropisnita
-SINTOGRIL,GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha,
- plosnita umbeliferelor - SUPERSECT0.03 %,FASTAC
0.02%,THIONEX 0.2%
- musca morcovului - SINORATOX 30 KG/HA, DIAZOLO. 15%

RECOLTAREA-manual,mecanizat,semimecanizat
transplantate

-vinete

-FUSILADESENCOR STOMP
-GOAL
-BALAN

-1,2-1,3 L/HA
-0,3L/HA -5
L/HA
-1.6-2L/HA
- 6-8L/HA

-STOMP
- 5L/HA
-TREFLAN
-3-5L/HA
-DUAL
- 3-4L/HA
- Telina
-STOMP
- 5 L/HA
- PROMETREX - 3-4L/HA
- TREFLAN
- 3-5L/HA
Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate
compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Se realizeaza prin: a). masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc)
- soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti
patogeni si daunatori,
- nutritie echilibrata,
- fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul
agentilor patogeni, b). -mijloace fizice - tratament termic al
semintelor
- tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi
dezinfectat cu vapori supraincalziti, timp de o ora la 70-80C , fund combatute: virusul
mozaicului tutunului, bacteriile si ciupercile de sol, insectele , nematozii si semintele de
buruieni.
c). - masuri chimice - prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte
separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).
Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de
prognoza si avertizare .
LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT):
1.- Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de
plante / ha,
2.- Raritul plantelor , in cazul culturilor infinitate prin semanatul direct, in vederea
asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante ,
3.- Bilonatul ( musuroitul) - la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de
evaporare a apei din sol- creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor, rezistenta mare a
plantelor la vant,
4 - Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice ,
de reactia solului, de cultura etc. ( azotatul de amoniu , fosfatii de amoniu , ureea si acidul
fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului, comparativ cu
nitrocalcarul, azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc
alcalinitatea acestuia). Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei
solului, sulfatul de potasiu , clorura de potasiu si sarea potasica .
5,- Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul
tutorilor , sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate,
6- Copilitul - se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor,
intrucat sunt mari consummated de substante minerale , impiedi-cand cresterea si maturarea
(cand lastarul are 2-3 cm)
-varza

7- Ciupitul + carnit - se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale , la carnit

iar prin ciupit, la plantele la care nu se executa copilitul, se indeparteaza atat varful tulpinii cat si
varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate )
8.- Etiolarea - (inalbirea ) - la conopida ( prin acoperirea cu frunze ), la
sparanghel, praz ( prin bilonare ).
9.- Tratamentul cu substante biostimulatoare : - pentru imbunatatirea legarii fructelor se
pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0,03-0,05%, TOMASET - 0,5-0,1%,
TOMATOSTIM -3% , 2,4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura
data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate , seci, incretite , cu rezistenta mica la
transport si pastrare ). Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL
250-500 ppm ,( prin tamponare la codita fructelor , in faza de banut" , sau cand fructele din
prima inflorescenta au diametul de circa 2-2,5 cm)
- pentru polenizarea corespunzatoare a florilor , se folosesc vibratoare electrice pentru
fiecare inflorescenta , sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor , prin baterea sarmelor de la
sistemul de sustinere cu un bat, obtnind sporuri de recolta de circa 14%.
- pentru imbunatatirea fructificarii, se pot folosi produsele SOLEX -1,5-2 % la ardei
RODOLEX vinete - 1,5-2 % ,BOSTIM pentru castraveti, bostanoase -1,5-2 % sau bondari : o
colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de
recolta de 20 % .
10.- Defoliatul - consta in indepartarea frunzelor bolnave , uscate , batririe sau atacate
de virusuri . Frunzele se string si se ard .
11.- Protejarea impotriva brumelor - la culturile de camp prin arderea de frunze ,
cauciucuri uzate , cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea
caderii brumei.
12.- Protejarea impotriva grindinei- la culturile de camp , cu ajutorul
rachetelor antigrindina.

CEAPA
CERINTE:

- Caldura -nu este pretentioasa la caldura ;saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de
vegetatie este 18-20 C;
- la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o
greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza ;
- ceapa este o planta rezistenta la frig.
- Lumina - este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina;in conditii de
lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale ,
- Umiditate - necesita un sol bine aprovizionat cu apa ,
- nevoie mare de apa la germinarea semintelor,iar eel mai mare consum de apa are
loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor ,
- ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici ,gustul lor este iute si dau
rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.
- Hrana - pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus ,de
preferinta la planta premergatoare,200 kg/ ha superfosfat, 100-150 kg/ha sare potasica la care se
adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in
cursul perioadei de vegetatie .
- Solul - prefera soluri cu fertilitate ridicata ,usoare,cu fertilitate ridicata ,cu structura
buna ,suficient de umede.
- TEHNOLOGIA DE CULTURA
Se cunosc trei metode : prin arpagic , prin semanare direct in camp , si rasad .
Cultura cepei prin arpagic - este metoda cea mai raspandita. Necesita doua etape . In primul
se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. Producerea arpagicului .
-Alegerea terenului - sa fie bogat in substante nutritive , lipsite de buruieni, avand ca planta
premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .
-Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat.
- Pregatirea terenului - incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm , astfel ca
sa fie incorporate toate semintele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
-Afanarea de primavara - se face cat mai devreme , se mobilizeaza solul cu grapa cu
discuri, la adancimea de 10-12 cm.
- Fertilizarea de primavara , presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si
erbicidarea cu : Afalon- 1.5-21/ha ,Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha , fusillade super 1 -21/ha ,
Gesagard 2-41/ha .
-Modelarea solului- se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu
inaltimea la coronament de 104cm
-Tavalugirea terenului inainte de semanat - se face cu tavalugul neted in
vederea distribuirii semintelor la adancime egala .
-Epoca de semanat - 15-20 martie .
-Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in
tratarea semintelor timp de 10 min. cu o sol. de sulfat de cupru 0,5%.
-Schema de semanat - 7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie
la rigola de 7 cm;

- productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii, 30-35 kg/ha la soiurile

semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.

- pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.
- Adincimea de semanat - este de 1,5 -2 cm
- Norma de saminta - este de 80-100 kg/ha
- Desimea culturii de arpagic este de 3-3,5 milioane plante /ha

- Tavalugitul dupa semanat - se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma
;semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara .
Lucraride ingrijire:
- plivitul - pentru combaterea buruienilor ,
- erbicidarea - cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in
perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica ; :
- irigarea - se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa ;
- prasitul,
- combatere boli si daunatori:- mana - ALIETE 0.3%,TURDACUPRAL
0.5%,DrTHANE 0.2%
- alternarioza - ROVRAL 0.1% ,VANDOZEB 0.2%
POLYRAM 0.2%
- putregaiul alb - ROVRAL,RONILAN
0.1%,CALIDAN0.2%
- putregaiul cenusiu - ROVRAL 0.1 %,SUMILEX
0.1%,CALIDAN0.15%
- musca cepei -= SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.15%
RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit
pe o lungime de 2-3 cm. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie
sub 4C ,fie peste 18 C, are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti. Inainte de a
fi pus la pastrat, arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii. Productia
sortata este intre 6-10 t/ha .
Cultivarea cepei prin arpagic
Pregatirea solului:

- DiscuituI - pentru desfiintarea culturii anterioare

- Fertilizarea de baza - cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica
- Aratura adinca - la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor
administrate ,
- Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili;
- Fertilizarea de primavara - se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu ; Erbicidarea - cu
TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.
- Modelarea terenului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
Infiintarea culturii:
-Epoca de plantare - primavara cit mai devreme posibil ,chiar in a doua jumatate a lunii martie ;
- Pregatirea arpagicului pentru plantare - prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8
ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in
cantitate de 2 g /kg de arpagic

- Plantarea - se face manual sau mecanic , in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu

latimea benzii de 50 cm ,
- sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm,
- sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm
cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25
cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .

- Adincimea de plantare - sa fie mai mica pe solurile compacte ,adica 2-3 cm si mai mare pe
soluri nisipoase ,respectiv 4-5 cm.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I- a .
Lucrari de intretinere :
- fertilizarea faziala - cu 200 kg /ha azotat de amoniu
- erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau
Afalon 2kg/ha ;
-prasitul - 2-3 prasile mecanice si manuale
- irigarea culturii - 3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR- vezi cultura cepei prin
arpagic.
RECOLTAREA - cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii
august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care
se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. Productia 20-25t/ha. CULTIVAREA
CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii
pentru consum in primul an. Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara .
INF IINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA.
Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic , plus discuitul si grapatul
pentru o cat mai buna maruntire . Cand este prea afanat se tavalugeste.
Epoca de semanat: toamna tarziu , in a doua jumatate a lunii noiembrie , pentru ca plantele sa
rasara numai in primavara.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul
inaltat, la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi, cu zone de protectie la rigole de 1
Ocm. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in randuri echidistante , la distanta de 35cm, sau
in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi.
Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.
Adancimea de semanat: 2-2,5 cm.
INF IINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se
face din toamna , ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna. Pregatirea semintei: tratata cu
solutie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grabi rasarirea.
Epoca de semanat: primavara cat mai devreme , 1-10 martie , cand terenul s-a zvantat si se
poate intra cu agregatul pentru semanat.
Tehnica de semanat: distantele , adancimea, cantitatea de samanta, se executa la fel ca in cazul
semanatului din toamna .
INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT
Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile , folosind la semanat
samanta umectata .

Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren , se aplica 50-75kg /ha

azotat de amoniu /ha.
In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic.
Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori , pe intervalul dintre randuri , dintre benzi
si potecile dintre benzi .
Raritul culturii: se aplica de 2 ori , prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format
2-3 frunze ; al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul , lasand intre plante pe
rand
8-10cm
Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha.

Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit, se aplica doua fertilizari , la interval de 2025zile , administand , de fiecare data , 50kg azotat de amoniu , 60-80kg/ha superfosfat si 60kg
sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune
cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie - mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de
vegetatie . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare .
Combaterea bolilor si daunatorilor - asemanator culturii prin arpagic a cepei .
Recoltarea sfarsitul lunii august - prima decada a lunii septembrie .
Productia - 20-30t/ha .
CULTURA CEPEI PRIN RASAD
-Pregatirea terenului - se face din toamna si se continua in primavara . -Modelarea terenului - ,
se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.
- Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .
- Producerea rasadului - in rasadnite semicalde sau direct in camp , pe straturi reci ,
amenajate in locuri adapostite .Se folosesc 3,5-4kg / seminte pentru un ha cultura ;
-Ingrijirea rasadurilor - dirijarea climatului, udare, fertilizare , tratamente
preventive.
- Pregatirea pentru plantare - se face in prima jumatate alunii mai si consta in :
- tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.5% sau alte
fungicide specifice combaterii manei;
- fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor
- mocirlirea
- Parametrii de calitate - sa prezinte doua trei frunze normale, o grosime la baza de 4-5 mm ,
radacina sanatoasa , sa nu fi inceput formarea bulbilor . -Plantarea se face manual cu plantatorul
sau mecanizat .
Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm
intre randuri si 10cm intre plante pe rand .
-Udarea de prindere - se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz
de seceta se repeat .
- Completarea golurilor - se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel
plantat .
-Prasitul'- se executa superficial ori de cate ori este nevoie
- Fertilizarea faziala - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Combatere daunatorii - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Irigarea culturii - de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha
Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.

VARZA
CERINTE :
- Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C;temperatura optima de germinare este 1518C;
-prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata
- Lumina - este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga
- pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative

- Umiditatea - este pretentioasa la acest factor climatic ;umiditatea in sol sa fie de 7580%
din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si
maturarii capatinei;
- nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in
perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor;
- umiditatea in aer sa fie de 85-95%
-Hrana - se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice
- se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej
soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide ,300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare
potasica
- Solul - are pretentii mari ;prefera soluri cu reactie neutra ,lutoase sau aluvionale ,bine
structurate.Varza timpurie cere soluri usorare,cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la
varza de vara si toamna .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular
slab dezvoltat. SOIURI:- timpurii :VIDRA,DITHMARC;FLAVIUS;VELA;TUCANA
- semitimpurii (de vara ) -GLORIA
- tirzii : DE
BUZAU;BRAUNSCHEIWIGER,LICURISCA,MOCIRA,MAGURA,LARES Se
cunosc mai multe grupe de cultura :
cultura verzei timpurii cultura verzai
de vara cultura verzei de toamna
cultura verzei pentru pastrare
CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI
- Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ]
- Primavara- se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de
plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu
- Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie ,la varza de vara intre
15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu
200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului;
- Completarea golurilor
-Prasile
- Fertilizarea in perioada de vagetatie - de 2 ori ;prima la 10-15 zile de la completarea
golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu
pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna
- Irigarea - se face pe toata perioada de vegetatie
- la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me
apa/ha;
- la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha
- la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha . IrigatuI se
intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .

- Combaterea bolilor si daunatorilor - putregaiul umed al cruciferelor - se va

respecta rotatia culturilor
-mana - RIDOMIL 0.25%;CURZATE
0.25%;BRAVO 0.2%;DITHANE 0.2%MANCOZEB0.2%

- patarea neagra a frunzelor -ROVRAL

0.1%;SUMTLEX 0.1%VANDOZEB0.2%;POLYRAM 0.2%

- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%;SUMILEX

- putregaiul cenusiu - ROVRAL
- plosnita verzei - Onefon 0.15%;Ekalux
- paduchele cenusiu - Thionex 0.2%;Sinoratox
- gargarita tulpinilor - Thionex 0.2%;Decis 0.05%
- fluturele alb al verzei - Sinoratox 0.15%;Diazol
- buha verzei - Fastac 0.02%;Dimilin
- molia verzei - Sinoratox 0.15%;Decis
-musca verzei - Sinoratox 0,15%;Diazol 0.15% hernia radacinilor de varza - benlate 0.1%;topsin
0.1%;bavistin0.1%
0.1%;TOPSIN0.1%
,RONTLAN,SUMTLEX 0.1%;
0.1%Supersect0.03%
0.15%;Diazol0.15% Chiimx 0.05%
0.15%;Dipel0.05% 0.05%;Sinoratox
0.15% 0.05%;Fastac 0.02%
Recoltarea - esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate
Productia - la varza timpurie 25-30 t/ha
- la varza de vara 35-40 t/ha
- la varza de toamna 60-70 t/ha
- la varza rosie 3 0-3 5 t/ha
- la varza create 40-50 t/ha

Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp
Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.2-1.5 kg/ha saminta drajata.

CONOPIDA
CERINTE ;

- Caldura - conopida prefera temperaturi moderate si constante

- rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C
- temparatura optima este de 17- 20C
- Lumina - este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de
vegetatie;dupa formarea capatinei aceasta dauneaza
- Umiditatea-are cerinte deosebite ;nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de
cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85%
- Hrana - toamna se da 20-30
t/ha gunoi de grajd,250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de
vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha -Solul - prefera soluri
fertile,permeabile ,cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: - timpurii :
DUMBRAVA;FORTADOS;TIMPURIE DE BACAU
- semitimpurii: ALTO;CABERA;SERRANO
- tirzii : BATSMAN;LATEMAN;SUPRIMAX;WHITE BALL
TEHNOLOGIA DE CULTURA
Conopida timpurie - se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii. Epoca de
semanat: semanatul se realizeaza intre 20.01- 10.02 si la o adancime de 1,5 -2cm.
. Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate, in ghivece sau
cuburi nutritive de 7x7x7cm.
Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de
ingrasaminte chimice complexe - 2% cate 4-51/m3.
PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.
Infiintarea culturii
Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 1530 martie in zonele nordice .
Schema de plantare - 2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25. Udarea de prindere se
face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se
practica cultura protejata in tuneluri din folie . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui
martie la distante de 70/30cm. Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand
protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .
CULTURA CONOPIDEI DE VARA
Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele
diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie . Lucrarile
de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie . CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA
Se face prin rasad folosind 0,3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura .
Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte
chimice . Epoca de semanat este 1 -10 mai.
PREGATIREA TERENULUI
Aratul-la 15-18 cm
Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu ; 250-300 kg/ha superfosfat; 1 GO-150 kg/ ha
azotat de amoniu Erbicidarea - la fel ca la varza de toamna .
Plantarea rasadului - la 20 iunie - 1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .
Completarea golurilor - cu rasad de aceeasi calitate
Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3
apa / ha Prasile manuale si mecanice

Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii
timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna . A doua fertilizare se face la 10 zile
dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi
doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei - se face prin legarea cu rafie a frunzelor
deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Mai nou au aparut hibrizi care nu
necesita aceasta lucrare
TOMATE- CULTURA IN CIMP

CERINTE :
-CALDURA - au cerinte ridicate la caldura ;temperature minima de germinare este de 12 G
,cea optima de germinare si crestere este de 22 C ;
- temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt
cauzeaza inghetarea plantelor;
- temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a
fructelor 18-24 C ;
- la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza
cresterea.
-LUMINA - intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor
- UMIDITATEA - pretind un sol aprovizionat cu apa ,la nivel de 68-77% din c.c.a. in primele
faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 5565% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii. -HRANA - consumul de elemente
nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60
t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot ;30 g poatasiu;2,8 g fosfor ;25 g calciu ; 3,8 g
magneziu /mp
- SOLUL - prefera soluri cu textura mijlocie,aluvionare,cu pH de 6-6,5 SOIURI : soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA ,CAROLINA ,EXPORT
2.ISALNITA 50,LAURA ,ARLETA ,MARA
- soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE
ROIAL;BUZAU 22,CLUJ 80,PRECOCE SOMESENE,ROXANA ,UNIREA
-soiuri pentru industrializare :Buzau 47,
Dacia,Fachel,Monor,Roma,Romec 554,Vidra 533,Ferma,Pavio,Vipon,Tip-Top
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-Desfiintarea culturii anterioare ,segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea
nivelarii.
-Nivelarea de intretinere - cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii
- Subsolajul - pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele
,argiloase
- Fertilizarea de baza - cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica

Starea de
fertilitate

Gunoi de
grajd t/ha

N KG/HA

P2O5 KG/HA K2O KG/HA

MgO KG/HA

Scazuta
Medie
Buna
Ridicata

40-50
30-40
20-30
0.20

150-200
100-150
60-100
35-60

100-150
70-100
35-70
0-35

35-50
25-35
0-25
0

100-150
75-100
40-70
0-40

-Aratura - toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor

-Grapatul terenului - se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea
solului si distrugerea unor buruieni
-Fertilizarea de primavara - se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si
potasiu precum si ingasamintele cu azot
-Erbicidarea - TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara, GALEX 8
L/HA ;PAARLAN 1,2 L/HA ,SENCOR 5 kg/ha ,BLASER 0.6 l/ha,FUSILADE SUPER 1-21/ha
cu incorporare imediata,LEOPARD 0.75-1.5 L/HA LASSO 4 kg/ha , PANTERA 1.5 kg/ha ,
PIVOT 0.8 1/ha ,SENCOR 0.3kg/ha,TITUS 0.03 l/ha,TARGA 1-21/ha
- Deschiderea rigolelor - pentru modelarea terenului
- Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
PRODUCEREA RASADULUI:
- Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare - tomate timpurii - 25 februarie -1
martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile ;
- tomate de vara -toamna pentru
consum si este 1 martie -20 martie in solari ,rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile
- tomate pentru
industrializare - de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari
,rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile . Semanatul se face la 5 cm distanta
intre rinduri si 1.5-2 cm intre seminte pe rind . Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha
Repicatul rasadurilor - la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de
ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se
refera la dirijarea factorilor de mediu,fertilizare,protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14
zile se calesc rasadurile . Epoca de plantare :- pentru tomate timpurii :20.04-1.05
- pentru tomate de vara : 20.04-15.05
- tomate pentru industrializare : 20.04-25.05
Plantarea se face manual sau mecanic
Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat ,60-70 cm intre rinduri ,30 cm intre plante pe
rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60-70 cm intre rinduri ,40 cm intre plante
pe rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60 cm intre rinduri ,50 cm intre
plante pe rind
Adincimea de plantare - pina la prima frunza adevarata
INI IINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat 5.04-10.05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape
pentru esalonarea productiei Schema de semanat - cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de
104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta - este de 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la
1 kg/ha Adincimea de semanat - este de 2-2.5 cm
LUCRARI DE INTRETINERE:
-Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa ,manual pe
suprafete mici,sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha
-Udarea semanaturii - pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 70-75%;se
poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in
12-15 zile .
-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad - la 2-3 zile dupa plantare

-Raritul tomatelor semanate direct in sol - se face de 1 -2 ori ,manual ,prima data cind plantele
au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate;distanta dintre plante va
fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul - ori de cite ori este nevoie ,de regula de 34 ori
-Irigarea culturii - se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de
formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la
intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in
lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie
-Fertilizarea faziala - se fac 2 fertilizari ,prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg
azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica ,iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de
amoniu, 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha . -Combaterea bolilor si a daunatorilor - patarea si basicarea fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%
- patarea pustulara a fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE
- fainarea-SYSTHANE 0.05%,AFUGAN 0.05%,TILT 0.02%,BAMPER
0.02%,SAPROL0.12%
- alternarioza -ROVRAL
0.05%,DYTHANE0.2%,MANCOZEB0.2%,VANDOZEB 0.2%,MERPAN 0.2%
MELODY 0.3% RIDOMILO.25%
-septorioza - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,BAVISTIN 0.1 %,DYTHANE
0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABlLITE 0.2%,SHAVIT 0.2%,KASUMIN 0.15%
- patarea cafenie - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,B. AVISTIN 0.1
%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABILITE
- putregaiul cenusiu - TELDOR 0.1%,ROVRAL ,RONILAN,KONKER 0.1%
,SUMILEX 0.1 %SUMICO 0.15%
- mana - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA 0.75%,CHAMPION
0.3%,DYTHANE 0.2%,RIDOMIL 0.25%,CURZATE 0'.25%,EUPAREN
0.15%,MELODY 0.2%,MANOX 0.25%,EQUTION PRO 0.04%,PATAFOL 0.2%
fuzarioza - BENLATE
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- VETICILIOZA -tratamente cu :
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- putregaiul radacinilor .tulpinii si fructelor - PREVICUR 0.15%,PROPLANT
0.15%,FOLPAN 0.2%, cite 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ),MANCOZEB
0.2%,VANDOZEB 0.2%
- omida fructelor - SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.155,ACTELIC
0.15%,SUPERSECT 0.15%,FASTAC 0.2 %,BESTSELLER 0.02%
- coropisnita - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA ,MESUROL 3-6 KG/HA musculita alba - LANATE 0.05%, CONFIDOR 0.075%, ACTARA
0.04%,TALSTAR 0.05%,FASTAC '0.02%
- gindacul din Colorado - CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0. 04%,TALSTAR
0..05%,FASTAC 0.02%, SEVIN 0.15%,EKALUX 0.15%,REGENT 0.15%
- viermele suma - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA
- limaxul cenusiu - MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha
LUCRARI SPECIALE :

- Instalarea mijlocului de sustinere - tutori,spalier

- Palisarea plantelor - se repeta pe masura ce plantele cresc

-Copilitul - numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri - cind

copilul are 2-4 cm
- Cirnitul - se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei
inflorescente cu scopul opririi cresterii
-Tratamente cu substante biostimulatoare - stimularea legarii florilor - cu TOMATOSTIM
3.3%,TOMAFIX 0.09%,NO-SEED 0.1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are
2-4 flori deschise,o singura data si se repeat 11 4-5 zile ;
- stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu
ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm,prin
pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.5 cm , sau cind
50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a
aerului sa fie de 18 C,fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului
- Defolierea - indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite,bolnave sau uscat Recoltarea pe masura maturarii fructelor Productia - 40-50 t/ha , la soiurile de vara -toamna ajunge la 4560t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .

CASTRAVETE - CULTURA IN CIMP

CERINTE :

-Caldura - semintele nu germineaza la temperaturii de 11C

- procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C
- la temperaturi mai mici de 12C plantele pier
- temperatura optima este de 18-25C
- LUMINA - castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare ,
prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia , din aceasta cauza in perioadele
de vara geamurile serelor se cretizeaza .
- UMIDIDATEA - castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de
apa duce la asfixierea radacinilor .
- HRANA - eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Se recomanda 3040t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca
se aplica pe rand 30-60kg/ha azot. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in
majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .Insuficienta potasiului duce la
deformarea fructelor .
SOLUL - necesita soluri usoare bine drenate , bogate in materie organica . SOIURI - castraveti
tip cornison : CORNISON DE PARIS , PREMIER , CORNISA , CORVIN , CORIBAC,
LEVINIA , RENATO, ADONIS , MONDIAL.
- castraveti cu fruct semilung : TOPAZ, SELECT, MAGIC
- pt. culturi in spatii protejate : FARBIO, FAMOSA , MUSTANG ,
AMOR, MATILDE.
TEHNOLOGIA DE CULTURA - prin semanare directa in cimp
Desfiintarea culturii anterioare
Fertilizarea de baza
Aratura la 28-30cm adancime
Afanarea superficiala primavara prin grapare
Erbicidarea cu Balan sau Benefex - 6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea
culturii.
Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .
Semanatul - cand la 1 Ocm adancime avem 12C . Norma de
samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .
Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci; la 8-10 brazde cu castraveti se
insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg. Udarea - dupa semanat,
Prasitul
Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .
Fertilizarea faziala
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Patarea unghiulara - KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE -0,25%. Fainarea
- SISTHANE 0.02% . TILT ,0,0% , Karathane 0,1%. Mana - DITHANE 0,2% , Bravo 0,3%
, POLYRAM 0,2% . KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE - 0,25%.
Paduchi: -SINORATOX 0.15%,ACTELIC 0.15%,TALSTAR 0.15% Tripsi -: CONFIDOR
0.2%,EKALUX 0.1%,ACTARA 0.04%,TALSTAR 0.04% Viermele sirma :SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :-SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA
Musculita alba de sera : -confidor 0.1%,actara 0.04%,aplaud 0.1% ,talstar 0.05%fastac
0.02% Recolatrea - pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia ; 8-10
t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari
TEHNOLOGIA DE CULTURA - PRIN RASAD
- Pregatirea terenului este la fel ca la semanat

- Virsta rasadului - 30-35 zile si sa fie bine calite

- Schema de plantare - 50-55 mii plante/ha
- 2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind
-Udarea- dupa plantare
- Intretinerea - vezi cultura prin semanare directa
TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER
Este in curs de extindere in cimp
Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM,LEVINIA,RENATO SI
PREMIER
Sistemul de palisare - spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a
hibrizilor
Materialul biologic - este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in
ghivece cu virsta de 30 zile .
Schema de plantare - in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180
cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind
Norma de saminta - 1,5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se
seamana direct Intretinere : -completarea golurilor
- prasile
- irigarea culturii - se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha
- fertilizarea faziala- cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat
de poatsiu)
- combaterea bolilor si a daunatorilor - la fel ca la cultura nepalisata
- palisarea plantelor
- copilitul plantelor
- ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe
Recoltarea - incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6- 8 saptamini Productia
:30-40 t/ha
Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si
conservarii.
Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie ,prin semanare directa a 5- 6 kg/ha saminta.
Productia este de 10-15 t/ha

PEPENELE VERDE
CERINTE:
-CALDURA - temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura
optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 - 30 C
- LUMINA - planta foarte pretentioasa, chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii
- UMIDITATE - este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea
accentuata a productiei
- HRANA - aplicarea ingrasamintelor organice - 5-10 t/ha,in combinatie cu
ingrasamintele chimice , 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu
contribute la obtinerea unei productii superioare , calitativ si cantitativ ..

- SOLUL - pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc,structurate ,insorite si cu apa
freatica la peste 2 m adincime , cu pH intre 6-7. SOIURI SI HIBRIZI:
- soiuri traditionale romanesti : DE MINIS ,DE DABULENI.DULCE DE
DABULENI,LOVRIN 522,DOCHITA
- sortiment mondial: CHARLESTON GRAY,CRIMSON SWEET,SUGAR
BABY,TIMPURIU DE CANADA ;
- hibrizi :FABIOLA,PARADIS,CRISBY
TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de
toamana la 30 cm adincime ,
- primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la
momentul semanatului
-fertilizarea de primavara
- erbicidarea - cu BALAN 8 1/ha
- semanatul - epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai ,cind la sol se depasesc
12 -14 C ,
- distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0,5 m realizirid o
desime de 10 000 plante /ha ,
- cantitatea de saminta la ha este de 1,5-2 kg in functie de marimea samintei
- adincimea de semanat este de 4-5 cm.
LUCRARI DE INTRETINERE :
- Prasile repetate ,
- Raritul si musuroitul la cuib
- Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe ,
-Irigarea - 2-3 udari cu 200-300 me apa /ha ,
- combatere boli si daunatori:
- mana - DIYTHANE 0.2%,QUADRIS 0.075%,PREVICUR 0.15%,RIDOMIL
0.25%,CHAMPION 0.2%,MELODY 0.3%,POLYRAM 0,2%
- fainarea - TILT 0.05%,TOPAZ 0.025%,SHAVIT 0.2%.KARATHANE 0.1%,
- fuzarioza - BENLATE 0.1 %,FUNDAZOL 0.1%,BAVISTIN 0.1%
- paduchi - SINORATOX 0.3%, ACTARA 0.01%,ACTILIC
0.15%,TALSTAR0.05%
- tripsi - DIAZOL 0.2%,CONFIDOR 0.07%,ACTARA 0.04,FASTAC 0.02%
- viermi sirma - SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN
- paianjen - DEMIT AN 0.05% , NISSURUN 0.05%,OMITE 0. 10 %
Recoltarea - esalonat
Productia - 20-40 t/ha

CARTOFUL

CERINTE :
Temperatura - incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C ; temperatura
optima de rasarire este 13-15C ; formarea tuberculilor are loc la 15-18C Nu rezista la
temperature scazute de -5C , cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii. La
temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea
prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Umiditatea - are cerinte mari.
Solul - prefera soluri luto- nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .

In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile
destinate consumului timpuriu .
Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o
temperatura medie din luna iulie de 18-19C .
LUMINA - are pretentii mari, nu suporta umbra .
Rotatia culturii - este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari
dupa - grau , orz , secara , leguminoase , porumb , in ,sfecla . Este o excelenta planta
premergatoare pentru culturiile de primavara . Hrana - pentru o tona de tuberculi se extrag din
sol: 5,94 kg/ azot, 1,58 kg/ fosfor, 7,16 kg/potasiu , 3,22 kg/ calciu , 1,77 kg/ magneziu .
Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/
tuberculii la 1kg/ azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea tuberculilior
a maturizarii si a depunerii amidonului. Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza
azotul. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1
kg/fosfor .
Potasiul influientiaza rezistenta la seceta , mana si la nanism; mareste procentul de tuberculi
buni pentru samanta . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus .Sporul
de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu
eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Gunoiul de grajd este valoros in
primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are
efect redus asupra productiei, dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si
biologice a acestora .
Lucrarile solului - prefera sol bine afanat si aerat . Aratul se face la 30 cm adancime
Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor
de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu
discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre
ele de 7075cm .
SAMANTA - se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. Pentru obtinerea de culturi
extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina
naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . Se face in incaperii
luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar
tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min. intr- o
solutie de concentratie 0.5% . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.de 45cm inaltime la intuneric la
temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm ; se asaza in
ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3
mm lungime . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Nu marimea
tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230280 mii tulpini principale /ha . La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm , la o densitate
de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. Distanta intre randuri este de
60-70cm , iar pe rand 14-40cm .
LUCRARI DE INGRIJIRE - difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii
cartofului fara bilon ,pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai
importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului,combaterea crustei si a buruienilor in curs
de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de

3- 4 frunze ,din cauza ca sunt inradacinate ,deja..Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare :
prima imediat dupa plantare ,a doua ,imediat ce se observa formarea crustei,iar a treia la inceputul
plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate,starea de imburuienare,de natura solului
si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii
orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau
a coltilor acestora Prasilele - sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului
Bilonarea - incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca
inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare )
cu bilonul mai mare decit la prima executie .Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind
cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare )
PlantatuI cu bilon - exclude grapatul inainte de rasarire,dar necesita o prasila oarba cu
cultivatorul echipat cu cutite speciale ,in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul
rasaritului, cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt
orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind
plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de
vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor
Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele :
Gesagard,Sencor,Afalon,Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha ,in
perioada dintre plantat si rasarit ,concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot
administra si dupa rebilonare .
Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea
stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si
2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm,iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de
3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari
este de 10-12 zile iar apoi de 6 - 8 zile ,in faza a doua .
Mana cartofului - se combate cu : Turdacupral 0.3%,Mancozeb 0.2%,zeama
bordeleza 0.1 %,Ridomil 0.25%,Curzate 0.2'%,Melody 0.2%
Gindacul din Colorado - Regent 0.1%,,Actara0.1% ,Victenon 0.05%,Fastac
0.02%,Decis 0.05%.
Recoltarea - in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor ; cind
tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta . Productia - 40-80 t/ha.

INTRODUCERE IN VITICULTURA

DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII

Termenul de viticulture deriva din limba latinaVitis" = vita de

vie "cultura" = cultivare, ingrijire

Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturiic are studiaza

particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie,

cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o

eficienta economica ridicata
Viticultura cuprinde trei parti distincte:

Partea generala studiaza originea, evolutia si sistematic a vitei de vie,

morfologia si anatomia,e cologia, biologia fi fiziologia vitei de vie
carefundamenteaza tehnologiile de cultura;
Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu
valoare biologica si tehnica ridicata,prin diferite metode , ere sa permita
infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare. Tehnologia
de
infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare,care sa
asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al
soiurilor cultivate, in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate.
IMPORTANTA VITICULTURII

Valorifica superior fondul funciar:

Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta, erodate,
nisipuri si soluri nisipoase, mai putin favorabile sau chiar improprii alter
culturi.Pe plan mondial, 47% din plantatiile vitico le sunt amplasate pe
terenuri in panta, ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania.Prin
cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta, reducerea
eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare.

Sursa de profit
Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea
productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de
culture cerealiere.Pentru populatia din zona de deal, cultura vitei de vie,
reprezintaprincipala, uneori, singura sursa de venit.Venituri importante se obtin
in special pentru struguri de masa, care4 -realizeaza productii mari de struguri,
ce sunt valorificatr rapid, fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si
depozitare, la pretuiavantajoase.
Sursa de hrana importanta
Produsele viti-vinicole, strugurii si vinul in special, au ocontribute insemnata
in alimentatia umana.Strugurii simustul, datorita continutului bogat in zaharuri
simple saruri minerale, vitamine,substante pectice, au

asupra organismului uman un effect energizant, mineralizant

reconfortant si chiar therapeutic. Un kilogram de struguri proaspe ti furnizeaza
organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide p ana la 2600 de
calorii, valoarea alimentara fiind superioara, majoritatii fructelor si se apropie de
cea a unor alimente de baza; un kilogram de struguri echivaleaza cu l,5-2kg. de
mere, 2 kg. de pere, 3-5kg. de tomate, 1,0 kg. cartofi, II de lapte, 0,5-0,8 kg
carne. Vinul, principalul produs rezultat din struguri, este "cea mai sanatoasa si
igienica bautura "(L>Pasteur, 1878), consumat rational (in special vinul rosu),
are un effect benefic asupra organismuluiuman, fiind considerat un aliment si un
medicament.
Asigura locuri de munca
Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.o./ha), asigurand
ocuparea fortei de munca din regiunileviticole, unde o mare parte din populatie
isi castiga existenta diaceasta activitate.
Baza de materii prime pentru economia nationala
Strugurii reprezinta
material prima pentru o gama larga produse viti-vinicole, prelucrate in
industria alimentara: vinuri, compoturi, stafide, dulceturi.
Rol peisagistic
Plantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural, deseori
rustic, in care este cultivate vita de vie.Rolup eisagistic este mult mai accentuat
cand vita de vie estcultivate in gopodariile populatiei, in jurul locuintelor, prin
conducerea in diverse forme , care sa corespunda criteriilor estetice.

SITUAIA VITICULTURII IN ROMNIA

Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief , pe care vita de vie le
intalneste in aproape toate regiunile tarii, audeterminat ca viticulturea si vinificatia
sa reprezinte o ocupatiet raditionala in Romania. Suprafetele ocupate cu vita de vie,
productiile obtinute, tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de
conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse.
Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua
boli criptogamice de origine Americana, mana sfai narea, au determinat o criza
puternica in evolutia viticulturii, crizac are a fost depasita prin altoirea soiurilor
europene pe portaltoi doer igine americana, si modificarea tehnologiilor de
cultura.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii,s uprafata
cultivate cu vita de vie creste treptat ,

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat ,
ajungand. n anul 1990 la 223600 ha.
Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) se constituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor
viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, i n special, pe seama hibrizilor
producatori direct!.
Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare,
terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand
1,7% din suprafata agricola.
Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa
reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri dvin 108400 (87,2%).
Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatip epinierelor viticole,
cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a
suprafetei ocupata cup lantatii tinere de 2151 ha
(0,8%).
Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranirsvidenta Din totalul
plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha7739(23,8%), au varsta de pana la 20
de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani.
Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilorviticole este
necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in j ur
de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica

Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline
si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii.
Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential
pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea
vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni
viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura
Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor
Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului.
Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde
in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei
(Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai
mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate
de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este
regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania.
Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de
100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu
expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10), dar local
sunt mai accentuate (20 - 45) cu procese deluviale mai intense.
Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special
din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10 C (intre 9,5 si 10,5),
durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130
kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de
vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260 C (3120 - 3400
C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in
perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35 C si pun,
in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO).
Solurile cu utilizare viticola sunt cernoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri
brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri.
In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile
Buzaului si Dealu Mare.
Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din
soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian,
Cabernet Sauvignon, Feteasc neagrd, Pinot noir i Merlot. In regiune se produc si cantitati
insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu,
Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarn alba,
Coarn neagrd si Bicane.
Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si
Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinifcatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie
Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA

Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a
Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor
ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie,
conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice:
zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (VD. Cotea si colab., 2000).
Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin
omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse vitivinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus
delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata
prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie
viti-vinicole specifice.
Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se
caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de
cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de
struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare.
Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia,
cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de
clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul
viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria.
Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai
omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATIL E

BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE

Consideratii generale
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le
intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale,
muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta
ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an
operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica
viticola sub denumirea de butuc.

RECUNOATEREA PRTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI

Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme:
sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in
functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

semiinalta, inalta), iar cea a sistemului subteran, in functie de modul de inmultire a vitei de
vie(prin butasi, marcote, vite altoite).

RADACINA (sistemul subteran)

Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite
ale butucului.
Alcatuirea sistemului subteran:
Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in
sol a butucului, absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale, depozitarea unor substante de
rezerva.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene,productia si calitatea
acesteia,constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor.
La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format
din:
- tulpina subterana
- radacina
La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din:
- radacina
- colet
Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota, care a fost ingropata in
pamant la plantarea vitei de vie.Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de
inmultire a vitei de vie (butasi scurti, normali, lungi)obisnuit fiind
de 20-40 cm.

Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm, in raport cu varsta butucului.
Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai.
La vitele provenite din seminte , sistemul radicular este pivotant si isi are originea in
radicula embrionara.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se
adanceste in sol ca un pivot, pe ea se formeaza radacinile secundare.
La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii
subterane si grupate in zona nodurilor, avand un aspect etajat.
Rdcinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale
ale solului pana la adancimea de -10 cm. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt
importante deoarece sunt afectate de inghet, seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci,
care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. Aceste radacini se elimina in primii dupa
plantarea vitelor prin lucrarea de copcit, cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la
nodurile inferioare ale tulpinii subterane."
Rdcinile din etajul mijlociu, care se formeaza in dreptul nodurilor de pe .portiunea de mijloc
a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile

superficiale ,insa mai lungi si mai groase, avand un rol important in hranirea
butucului;
Rdciniledin etjul inferior, care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel
mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea
butucului.
Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini
principale. Pe acestea se formeaza radacini secundare, tertiare, etc., pana la 'ordinele VII-IX de
ramificare .Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase, de schelet, cu rol de fixare a butucului
si depozitarea substantelor de rezerva.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a
sistemului radicular, deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti.
La vitele tinere ,in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70
radacini). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un
volum tot mai mare de sol, de la 4- me. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane.
Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini
subtiri, de ordin superior.
Cea mai mare importanta o au radacinile bazale, care asigura plantei o mai buna
aprovizionare cu apa si substante nutritive, o rezistenta mai mare la seceta.
Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol, la 20-60 cm adancime,
pe o raza de 1,5 - 3 m in jurul butucului.
Functiile radacinii
Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol, in absorbtia si transportul apei si
substantelor hranitoare (nutritive), cresterea in lungime si grosime, inmagazinarea substantelor
de rezerva, respiratie, etc.

Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. 2 ori mai gros
decat radacina principala (fig. 2).

Fig. 2 - Sistem radicular la a it

obtinuta din samanta

PARTEA AERIANA A BUTUCULUI

Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si
verzi.
Din grupa organelor lemnoase fac parte:
- tulpina propriu-zisa
- punctual de altoire
- scaunul butucului
- coroana Din grupa organelor verzi
fac parte:
- lastarii
- mugurii
- frunzele
- carceii
- inflorescentele (cu florile)
- strugurii (cu boabele)
Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului, deasupra
solului.Lungimea tulpinii este diferita, in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii:
- la vitele conduse in formajoasa, tulpina butcului este mentinuta prin taiere la
lungimea de 20-30 cm;
- la vitele conduse informa semiinalta, tulpina are lungimea de 60-80 cm;
- la vitele conduse sub forma inalta, lungima tulpinii este mai mare de 100 cm;

Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite, marcand zona de trecere de la j tulpina
subterana la tulpina aeriana a butucului.
In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste
datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective , sub forma unei galme.
Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau
semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii
aeriene.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie, prin care se opreste
cresterea in lungime a tulpinii.
Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite, aflate pe tulpina.
Ramurilecare se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I, de schelet, pe
care se afla ramurile tinere de 1-2 ani, numite coarde (fig. 7, 8).
Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau
cordoane.
Brajele prezente, de regulS, numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de
ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o

Fig. 7 - Elementele lemnoase ale butucul ui fa forma

clasic ade cultura a - tulpina subteran
b - punctui de altoire; c - scaunul butuc ului; d bratscurt (color); e - bra {lung; f- coarda de doi ani; g coarda de un an

Fig. 8 - Elementele lemnoase la

fonrmele inalte de culture : a
-tulpina subterarba- punctul d e
altoire; c - tulpina; d - cordon ul;
un an

pozitie mai mult sau mi putin verticala. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8
ani sau permanente, cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.
Bratele, in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica
viticola:
* cotoare", cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide;
*

,,corcani", cand sunt mai lungi (80-100 cm), mai subtiri si mai elastice.

Numarul bratelor pe butuc este variabil, de la 1-2, pana la 4-6, rareori mai
multe.
Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie, sunt ramuri
de ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai
mult sau mai putin orizontala.
Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor, de obicei este 1 sau
2, rar mai mare. Cordoanele sunt, de regula, elemente semipermanente ale butucului, ele,
dupa 5-8 ani, sunt inlocuite cu altele mai tinere.
Pe tulpina, brate si cordoane se observa un.ritidom multistratificat, format din straturi
succesive de scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri
dorminzi, cu rol important in regenerarea butucului. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte,
in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie, de aceea se
recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat.
Coardele de dot ani se mai numesc punti de rod" deoarece poarta coardele anuale
roditoare. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei, care incepe sa se exfolieze,
grosimea de 10-20 mm, noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili.
Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului, se recunosc,
usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei, prezentei
mugurilor vizibili, a nodurilor si internodurilor evidente. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3
m lungime. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome).
Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea
formeaza muguri fertili.
Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale
butucului(tulpina, brate, cordoane) si provin din muguri dorminzi. Exceptie de la aceasta
regula fac hibrizii direct producatori, la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent
de vatsta lemnului pe care se formeaza.
S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca),
prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome, insa acestia au, de regula, o fertilitate inferioara
celor de pe coardele roditoare (M. Mustea, 1998).

1959) afirm P.
Huglin (a ca mugurii
de pe coardele lacome
posedS

aceeasi

capacitate de rodire ca
si cei de pe coardele de
rod cu aceeai putere
(vigoare) de crestere".
Elementele
lemnoase
care
rezulta pe butuc la
Fig. 9 - Elementele lemnoase rezultate pe butuc la taiere: A - forma
clasica; B - forma Tnalta; a - cep de rezerva; b - cep de rod; c - cordi A S;
d - calar; e - coarda de rod scurta; f- coarda de rod mijlocie; g - ,
d

Prin taierea
l

.
t

coarda de rod lunaa; h veriaa de rod: i - bici; i ceo de siaurant -e

la care

rodire

>

supusa anual vija

de
vie, o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate, iar alta parte sunt scurtate la
diferite lungimi, rezulta astfel elemente lemnoase noi, care poarta denumiri specifice in
viticultura, atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. 9).
Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa coarda
din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc, cepul poate fi:
* cep de rod, rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3
ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili, respectiv a productiei de struguri;

- cep de nlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei
coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2
ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator;

- cep de sigurana, prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de
conducere, situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata; rezulta prin
scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. Coardele rezultate din
acesta, toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in
cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii, sau de a
completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial.

Pe langa aceste tipuri de cep, la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare,
prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor
(tulpini, bratelor) butucului si cepi de rezervi, plasafi la baza brafelor, au rolul de a forma
lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor.
Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi.
Calarasul prezent, de regula, la forma clasica, este de fapt o cordita (lungimea de 4-7
ochi) situata in spatele unei coarde de rod, ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani.
Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite, cu insuficient
lemn anual. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod.
Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8
ochi. In functie de lungime, coarda poate fi scurta, cand are 8-12 ochi, mijlocie, cand are 1316 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste
20 ochi.
Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc, sau pot forma
asociatii:
Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de
inlocuire cu pozitie inferioara, ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani.
Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In unele situatii, cepul de inlocuire nu poate fi
format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani, ci undeva in apropiere, in acest caz veriga de rod
este denumita disparata. In unele tari (Bulgaria, Republica Moldova) pentru asigurarea
lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi, caz in care veriga este numita
veriga bulgareasca.
Biciul este o asociajie de elemente lemnoase, intalnita numai la forma clasica, formata
dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung, legal de acesta printr-o portiune
scurta de lemn de doi ani. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci, in urma
aparitiei golurilor.
Morfologia coardei. Coarda anuala este formata, din noduri si internoduri (fig.
10).
Nodurilereprezinta portiunile ingrosate, aflate pe lungimea coardei. Nodurile au o grosime mai
mare cu 2,3 chiar 4 mm faja de internod, o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate
mai mare a substanjelor de rezerva). Marimea s i aspectul lor constituie caractere de specie si soi. La
noduri tesuturile sunt mai bine dezvo ltate, mai bogate in substance de rezerva, iar lemnul vaselor de
lumenmulice. ste

In dreptul nodului, in pozitie laterala, se afla ochiul de

iarna, alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat, atunci
cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in
perioada de repaus, iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la
cadere. Opus mugurilor, dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se
intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor
(ramasi dupa recoltare), in partea inferioara.
daca se face o sectiune longitudinals prin rod, se
observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de
un tesut lemnos numit diafragma. Diafragma intrerupe complet
canalul medular la nodurile care prezinta
crcei (putnd avea forma plana, plan-concava
sau plan-convexa), sau partial, cand diafragma
are forma de triunghi dispus cu varful opus
mugurelui (fig. 11).'
Diafragma indeplineste rol
mecanic (atribuie rezistenja coardei), la
nivelul ei se depoziteaza substante de
rezerva (amidon), care sunt
folosite la pornirea in vegetatie, formarea radacinilor adventive sau a
calusului la punctul de altoire.
Diafragma este sensibila la ger, examinarea in primavara a
culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute
din timpul iernii.
Internodurile, campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre
doua noduri.
Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de
vie, conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. In general, internodurile sunt mai lungi si
mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele
roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab
viguroase (ex. Pinot gris), 10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. Cramposie). Pe aceeai
coarda, lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele
formate in conditii climatice favorabile), de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate
de carcei. Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in, este cuprinsa, de regula, intre 8-12 mm.
Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul
de vita de vie. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor, dupa

Fig.10 - Coarda anuala: a - nod: b - internod

Fig. 11 - Prezenta diafragmei in zona nodului: a - diafragma plan-concava,
la nodul cu carcei: b - diafragma triunghiulara, la nodul lipsit de carcei

care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu, ea variaza de la galben-deschis (Riesling

italian) la galben-roscat (Feteasca alba), pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). Aspectul
internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor), neted (Riparia gloire) sau paros
(Riparia tomentosa).
Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala, se observa ca aceasta nu are o
forma circulara, ci asimetrica, prezentand patru parti distincte (fig. 12), aspect cunoscut si sub
numele de dorso-ventralitatea coardei:
Lastarii sunt ramuri tinere, in varsta de pana la un an,
cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable), pana la
lemnoasa (inainte de caderea frunzelor), de culoare verde, cu
diferite nuanje (roscata, vinetie etc.) in functie de soi. Ei sunt
alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig, 13).
La noduri se afla frunzele dispuse solitar, altern 'si
distih, iar in axila acestora se dezvolta mugurii.
La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si
internoduri foarte scurte, acoperite de frunzulite suprapuse.
Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili, la
noduri, opus frunzelor, se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula
2), iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.
Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni,
aspect) sunt asemanatoare coardelor, in care se transforma.

Originea lastarilor poate fi:

Fig. 13 Lstarul tanar Witis vinifem:a - nod;
b - intemod; c - inflorescena; d frunza; e - copil; f - carcei

* generative, cand provin din

gemula embrionului. Pana la paritia
primului carcei (nodul 4-11), lastarul are o forma
pentagonala in sectiune transversala, cu dispunerea
runzelor pe cinci ortostihuri, dupa formula 2/5, dupa
primul carcei lastarul capata forma specifica cu
dispunerea distiha a frunzelor (1/2);
* vegetativa, cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale
butucului. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali,
cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna, secundari (de inlocuire),
formati din mugurii secundari, tertiari, mugurii tertiari ai lacomi din mugurii
dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.

Dupa fertilitate, lastarii pot fi: fertili, cand poarta inflorescente ai provin
de regula din mugurii principali, uneori din mugurii secundari ai sterili, lipsiti de
inflorescence, cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi.

Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula
(dupa ce ating lungimea de 50-60 cm), la unele soiuri poate fi erecta (Columna, Rkatiteli).
Lastarul, la inceput erbaceu, se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza,
iar la sfarsitul toamnei, odata cu aparitia temperaturilor scazute, lastarul pierde parjile erbacei
(frunze, varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda.
Copilii sunt lastari anticipati, formati in timpul vegetatiei, la subsuoara frunzelor, din
mugurii de copil. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului, la
completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba,
Regina viilor etc.).

MUGURII
Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin intermediul
carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au forma conica si sunt
considerau' lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme care prin
diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. i
Toma C., 1985).
Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fi solitari (cu
un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari si mugurii
dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind un complex
mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (Olobeanu M.,
Alexandrescu I. i colab., 1980).
Clasificarea mugurilor se poate face dup a mai multe
criterii:
1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda, mugurii pot
fi: apicali, axilari, coronari i dormin zi (fig. 16)
Mugurii apicali(terminali) sunt muguri simpli, cu un
singur con vegetativ, situati in varful lastarilor si copililor,
asigurand cresterea in lungime a acestora.
Mugurii axilai(ilaterali) se gsesc pe lastari
Fig. 16 - Amplasarea mugurilorsi copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe
lastar (dupa Martin
T., 1988): coardelor de un an. Acesti muguri sunt com plecsi,
esteA - lemn ianual;
. b
B - lastar alcatuiti din2 - 9 muguri simpli si formeaza asapnncrpal; C - muguri coronari;
, ,
numitul"ochi".
D
i " i
Mugurii corona(-unghiulari) sunt mugurii

dispusi de jur imprejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o forma ascutita
(unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat
mugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in

care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si colab,
1974).
Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si tertian
ai ochiului de iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si
semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei,
reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada
nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din anumite
motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul
radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985; Tardea C. si Dejeu L., 1995).

FRUNZA
Frunza este un organ lateral al tulpinii, cu simetrie bilateraia, structura dorsaventraia,
crestere limitata, durata relativ scurta de viata, care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor.
Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii, primordiile
foliare apar acropetal in lungul apexului.
Dispunerea frunzelor pe lastar se face altern, distih (dupa formula 1/2), cu excepjia
lastarilor embrionari, la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa
formula 2/5.
Morfologia frunzei. Frunza la vita de vie este simpla, completa, alcatuita din limb,
petiol si teaca. La baza frunzei exista doua stipele caduce.
Limbul (lamina) este partea latita a frunzei, cea mai importanta, deoarece realizeaza
functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante, folosite in ampelografie. Punctul
de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. Limbul prezinta o nervatiune palmata
formata din cinci nervuri principale (fig. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea
petiolului, doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3), toate
avand ca origine punctul petiolar. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat, cu
formarea nervurilor secundare si tertiare etc., ultimele ramificatii se anastomozeaza, formand o
retea dens.

Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale, care pot
fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului
pefiolar numit sinus petiolar.
Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob, deosebindu-se:
lobul median, delimitat de sinusurile laterale superioare, lobi laterali superiori situati intre
sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori, aflafi intre sinusurile laterale
inferioare si sinusul petiolar.

Limbul prezinta caractere specifice soiului, care fac obiectul ampelografiei, cele mai importante sunt:
marimea, forma, lobia, forma si adancimea sinusurilor, dintatura, culoarea si aspectul, perozitatea etc.
Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime, masurata intre punctul petiolar si varful mucronului), limbul
este mic, cand are sub 10 cm (Traminer, Pinot), mijlociu, cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala,
Chasselas dore), mare, cand are 15-20 cm (Ceaus, Dodrelabi), foarte mare, cand are peste 20 cm (Riparia gloire).
Forma limbului, data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale,
poate fi orbiculara, reniforma, cordiforma, cuneiforma si pentagonala.
In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta, limbul poate fi: intreg (Cramposie),
trilobat (Afuz Ali), pentalobat (Feteasca alba), septalobat (Ceau) si multilobat (Chasselas cioutat).
Forma sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Sinusurile deschise pot avea forma de V
(superficiale), U sau lira, iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale,
avoidale, circulare, triunghiulare.
Marginea limbului poate fi dinjata, cand dintii sunt mici, ascutiti, perpendiculari pe limb (Aligote), serata,
cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata, cand au varful rotunjit situaji
perpendicular pe limb.
Dintii pot avea o succesiune regulata, de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg), sau neregulata
(Cadarca), pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie, mai ales spre varf (soiurile aromate). Dintii
situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari, poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor.
Culoarea limbului este verde cu diferite nuante, mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea
inferioara. Toamna frunzele soiurilor albe" capata o culoare galbena-ruginie, a celor rosii o culoare rosietica cu
diferite intensitati, iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet), atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosuviolaceu intens.
Limbul prezinta, in special pe partea inferioara, peri, in functie de prezenta, desimea, lungimea, rigiditatea
lor, limbul poate fi: glabru, scamos, pufos, catifelat sau pantos.
Petiolul este partea care sustine, asigura legatura intre limb si tulpina, orienteaza limbul spre lumina,
amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori; are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara, cu
o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Petiolul are culoarea verde cu

nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla in
continuarea limbului.
Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului.
Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi. La baza frunzei se afla doua
stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956). C A R C E I

Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand aceeasi origine cu
inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care intalnesc un suport, se infasoara in
jurul acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica, in caz contrar se
usuca si cade.
Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei, dupa
care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform (dupa doua noduri cu
carcei urmeaza un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe
noduri cu carcei, urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis
labrusca.
Carceii pot fi simpli (fara ramificatii), la sectia Muscodinia, sau cu 2, uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera.
INF LO RESC ENTA
Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. Inflorescentele se
intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari), incepand cu nodul 3-5, opus
frunzelor, avand dispozitie si origine similara carceilor. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2)
inflorescence, in functie de soi.
Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori:

% de lastari fertili;

Coeficientul de fertilitate absolute(c.f.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari

fertili >1

Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.a.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1

Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare, coeficientul de fertilitate relativ are valori mai
mici, de multe ori subunitare. C.f.a. constituie un caracter mai stabil, ereditar, in timp ce C.f.r. este influentat de
conditiile naturale si tehnologice.
Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala, dureaza de la formarea mugurelui pana
in primavara anului urmator, in care se formeaza
primordiile de inflorescena (rahisul si ramificaiile acestuia) si a
doua extramugural, dupa pornirea mugurelui in vegetatie, in care se
dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. O
inflorescenta este complet formata inainte de inflorit, fiind alcatuita
din (fig. 24): peduncul, ramificatii de diferite ordine si flori.
Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar
si prima
ramificatie. Pedunculul este mai mult sau mai putin cilindric,

variabil ca
de carcel;
culoareCverde
sau D
rosu
cu diferite de
nuante,
Fig. 24 - Alctuirea inflorescentei: A - peduncul, B - ramificaie
sublungime,
forma de
- rahis;
- ramificaie
ordinul I; E - r
glabru sau pufos. Pe lungimea lui se observa un nod, unde

uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele.
Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Prima ramificatie aparuta pe rahis este
mai lunga, uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. La unele soiuri ai a doua, chiar a treia ramificatie, ia
aspect de aripa. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis, la acelai nivel sau la nivele apropiate;
urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus, dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara.
Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala, uneori in verticil. La unele
soiuri (Selection Carriere, Bakator), ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. La Aramon, dupa primele
ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil.
O inflorescenta contine un numar variabil de flori, in functie de soi, conditiile climatice, tehnologie etc.; in
medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori, numarul acestora putand ajunge pana la 1000, uneori mai mult (D.D.
Oprea, 1965).
Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm), mici (intre 6-10 cm), mijlocii (10-18 cm), mari
(18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm).
Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica, cilindro-conica, conica sau ramuroasa

STRUGURII
Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce
alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.
Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei, este compus din: peduncul, rahis si ramificatiile de diferite
ordine.
Pedunculul are o lungime variabila, de la 2,5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). La maturitatea
deplina a strugurilor, pedunculul poate fi lignificat (Aligote), semilignificat (Coarna neagra), sau erbaceu (Kis Mis).
Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine, pe
care se inserti pedicelele boabelor. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si
mai lungi la soiurile pentru masa), culoarea verde, verde-cafenie sau rosie. In varful pedicelelor se afla bureletul,
rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. Forma, marimea si culoarea bureletului poate fi
caracteristica pentru unele soiuri.
Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza), utilizat in amelografie, datorita caracterelor
morfologice: marimea, forma, densitatea boabelor etc.
Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate, variaza cu soiul, conditiile climatice si
tehnologia aplicata, din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate), mici
(6-10 cm lungime si 50-100 g greutate), mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate), mari (18-24 cm lungime
si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).
Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi
cilindrica, conica, cilindro-conica sau ramuroasa.

Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti), cand boabele se deformeaza,
densi, cand boabele se ating fara a se deforma, rari (lacsi) si foarte rari.
Baca (bobul) prezinta, de asemenea, caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie:
marime, forma, culoare, consistenja pulpei, gustul etc.
Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli), prin greutatea unui bob, respectiv a
100 bobe, sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm;
mici, cele de 6-12 mm mijlocii, cele de 12-18 mm mari; cele de 18-24 mm si foarte mari, cele cu lungimea peste 24
mm.

Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici, cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g, mici
(1,1-1,9 g), mijlocii (2,0-3,5 g), mari (3,6-4,9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. Oprea, 2001).
Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime, precum si de punctul de pe diametral mare,
unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra), sferica (Chasselas dore), elipsoidala
(Muscat de Hamburg), ovoidaia (Coarna neagra), obovoidaia (Muscat de Alexandria), cilindrica (Afuz Ali).
Culoarea boabelor este verde pana la parga, dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea
deplina: alb-galbuie (Plavaie), verde-galbuie (Creata de Banat), galben-verzuie (Feteasca alba), galben-aurie
(Chaselas dore), gri (Pinot gris), robz (Traminer roz), rosie (Cardinal, Rosioara), neagra, cu nuante de violet sau
albastru (Feteasca neagra). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita, de ,unde sunt extrasi prin
fermentarea pe tescovina, lipsind din mezocarp. Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp, soiuri
numite ,,tinctoriale" (Alicante Bouschet), caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori.
Consistenta bobului la maturitate poate fr.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de
masa), semicarnoasa (Chasselas dore), zemoasa (soiurile pentru vin), mucilaginoasa (hibrizii direct producatori).
Gustul boabelor este dulce-acrisor, asociat uneori cu un gust ierbos, tamaios sau ffoxat, caracteristic
anumitor soiuri.

plantatia de arbusti fructif-e pientru recoltarea butasilor, obtinerea drajonilor de zmeur, rasadului de capsun si a
marcotelor de agris si coacaz.
Sectiunea plantatiil(nu lturilor) de inmultire a pomilor cuprinde :
- scoala de puieti;
- scoala de marcote;
- scoala de butasi ;
- scoala de pomi;
Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha., din care cea mai msaee rpzetevata celor doua sectiuni.
Suprafata scolii de pomi este data de numarul si suprafata splelor si de asolamentul acestora.
Asolamentul scolii de pomi este de 8 ani. Pentru 1 Ha. scoala de pomi, se rezerva 1 Ha. livada pentru recoltare;
altoiuri, astfel, pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza;
-plantatii de seminceri
- 5 Ha.
-plantatii pomi pentru altoiuri
- 2 Ha.
-colectie de soiuri
- 10 Ha.
-colectie de arborete (sau teren liber)
- 9 Ha.
-capsunarie
- 2 Ha.
-scoala de puieti
- 4 Ha.
-scoala de marcote
- 2 Ha.
-scoala de butasi
- 3 Ha.
-scoaa de pomi
- 40 Ha.
-specii ornamentale sau forestiere
- 8 Ha.
-rachitarie
- 1 Ha.
-teren pentru stratificat
- 0,5 Ha.
-perdele de protective
- 2 Ha.
-drumuri
- 8,5 Ha.
- constructii si curti
- 3 Ha.
TOTAL
100 Ha.
Parcelarea pepinierei
La delimitarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni, se tine seama dcoansumeratii de ordin tehnic:
Scoala de puieti:
Se alege locul eel mai bun din suprafata destinata pentru sectiunea d ep onmilrrirE l trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
Sa fie in apropierea unei surse de apa, solul sa fie usor si fertin dinaso r Scoala
de butasi:
Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentruuscoia la de Scoala
de marcote:
Se amplaseaza pe sol usor si fertil la marginea pepinierei
Scoala de pomi
Se amplaseaza pe cel mai plan teren. Pe restul terenului se amplaseaza plantatiile mame, de seminceri , livezile pentru
altoi, capsunaria si arbustii fructiferi.
Suprafata unei sole este de 5 Ha. De aici se deduce ca pentrupsomalasdee nevoie de 40 Ha. cand sola e ste de 5
Ha
Pentru a infiinta 5 Ha. scoala.de pomi, in fiecare an este nevoie de 125.000-150.000 puieti de calitatea I. Pentr Ha.
scoala de pomi este nevoie de 0,2-0,25c Haa a de puieti.
Pentru scoala de marcote se rezerva 0,1-0,2 Ha. pentru fiecare hecdta rpsomila

CURSUL Nr. 3

Amenajarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii

materialului saditor
P e p i n i e r a de p o m i
Rolul si important pepinierei
Pepiniera este locul unde se inmultesc speciile si soiurile de pofirii csti ferbusti
Pepiniera are scopul de a produce :
seminte de pomi;
puieti din seminte;
butasi si marcote inradacinate;
pomi altoiti;
arbusti fructiferi;
Dupa felul lor, pepinierele sunt:
-pepiniere de producfie;
-pepiniere experimenta-e care, pe langa producerea materialului saditor selectionat, fac cercetari si experimentari
legate de producerea materiakdui) r si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.
Pomii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un numar de pomi trebuie inlocui Deci, atat pentru
refacerea cat si pentru dezvoltarea pomiculturii, este nevoie de material saditor, pom altoiti cu coroana formata, care sunt
produsi in pepanl eroalul ei este de a produce pomi, iar important ei consta in aceea ca produce material selectionat si in
cantitati corespunzatoare.
Amenjarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic

Amplasarea si organizarea pepinierei

Prin amplasarea pepinierei, se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. Alegerea
locului
La alegerea locului, se va tine seama de :
condipe de mediu ale locului unde va lua fiinta, trebuie sa reprezinte pe cat posibil media conditiilor de c locului pe care il
deserveste;
locul pentru pepiniera, trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie; la alegerea locului trebuie s a se tina s de pretentiile
tinerelor plafata de condole pedo-dimatice evittndu-se localitatile cu o altitudine mai mare de 650-700 m. , sau unde
temperature minima absoluta este de la -20 C pana la -26 C
cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 mm.;
puietii si pomii din pepiniera pretind un sol usor, reavan sunertib so lc urofund;
Sectiunile pepinierei
Partile componente ale pepinierei sunt:
Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde
plantatia de seminceri - necesara pentru extragerea semintelor;
plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase - care servesc pentru recoltarea altoaielor;

CURSUL Nr. 4

Elemente tehnologice privind producerea materialului

saditor pomicol

Materialul saditor pomicol (pomi altoiti, puieti, marcote , butasi, drajoni) se produce in pepinier specializate.
In producerea materialului, sunt obligatorii respectarea sortimentului raionnta ine spective si normele de calitate.
Materialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta, afinitate sjide calitate a fructelor, de asemenea,
inmultirea pomilor prin samanta fnauc es ep rin amestecarea semintelor la intam plare, ci se recolteaza numai des elaminceri
eliti.
Pe langa semincerii salbatici, se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi.
Inmultirea pomilor prin samanta
Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala dec prud este o cultura anuala si fiecare pepiniera
trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. Prin aceasta se inlatura unele probl eme care pot aparea , prin aducerea puiietilor din
alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori inu cepreniera ; si deteriorarea puietilor, cumpararea unui material de
calitate infedecarla r,ea epodi de plantare etc.
Samanta destinata pentru insamantare, se extrage din fructele speciilorcaeepsomiesc ca seminceri . Semincerii pot
fi : pomi altoiti sau franc, pomi nealtoiti ca : meri, peri, ciresi padurete, corcodusi etc.
Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Recoltarea fructelor provenite
de la seminceri nealtoiti ca ; merip pidri reti, ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unsepiecii, deca
se lucreaza cu amestec de samanta .
Fructele provenite da la .seminceri altoiti (portaltoi franc), se .culeg separat pe soiuri iar sa'm mta nu se amesteca". La
gutui se folosesc fructele provenite doi urile romanesti mai bine adaptate.
Uscarea semintelor se face pana la umiditatea de 15-16% aporieseo nadi^ onarea semintelor c are consta in
inlaturarea impuritatilose mintelor seci aipoi sortarea dupa calitate.
Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. Determinarea viabi^etartiiintelor se face organoleptic,
prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica.
Stratificarea seminteloe face in nisip, muschi sau turba , cu scopul peeag ati sammta pentru germinare.
Durata de stratificare, pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile, iar pentru cele care se seamana
primavara perioada este mai mare.
SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face msaauncuua lmaaina. inainte de semanat se face
pichetarea rindurilor, se executa rigole cu sapaliga, semint ma r mpicr, (gutui) se seamana cu nisip cu tot.
Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza mecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care
are 3 rinduri distantate la cm-1 A atncimea de semanat este de 2-3cm pentru seminte le mici (mar, par si gutu4)-5 cm. cirea ,
visin .

O scoala de puiee is te considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiat e si fara goluri, far
puietii sunt rasariti uniform.
Puietii au trei etape de cresterde la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie; este o crestere i ntensa, 15 iulie-1
septembrie - cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie -crestere normala. Cand
puietii4a6 frunze, puietii se raresc la 5 cm. pe rind, se pot iriga si se fertilizeaza cu 150 Kg. ingrasaminte cu N. /Ha. In
permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor
Inmultirea vegetative a pomilor
Se face pe doua cai :
naturala - prin stoloni si drajoni;
artificiala - marcotaj, butasire , altoire ; Inmultirea
prin drajoni
Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). Speciile care se
inmultesobligatoriip rin drajoni, sunt zmeurul si murul; Alte specii : prunul, visinul, migdalul pitic, porumbarul, au insusirea de
a drajona puternic, dar inmultirea lor nu este rentabila.
Inmultirea prin stoloni
Este caracteristica pentru frag si capsuni, care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul
fiecamugur din care se formeaza o rozeta de frunze. asemenea tulpini se numesc stoloni. Inmultirea prin butasire
Butasul este orice parte a tulpinii, radacinii sau frunzei care , fiind separata de planta mama si pus a in conditii
favorabile de crestere se dezvolta ca un indrodependent. In practica pomicola, se deosebesc butasi de tulpina -caulinari sibutasi
de radacina- a diculari.
Orice butas, caolinar sau radicular are doi poliapiua lsau varf si unul azal sau baza butasului.
Varful va emite lastari . in practica pepinierelor, se inmulteste prin butasi numai coacazul, dar se mai pot inmu prin
butasi lemnificati, gutuiul, paradisul, dusalnnul, corcodusul.
Dupa felul lor pot fi :
- simpli - o ramura de 1 an;
- cu calcai - o ramura de 1 an pe lemn de 2 ani, ca un scut;
- cu cartig - o ramura de 1 an, taiata de la planta mama cu o <p rhemine de doi ani de 2-3 cm. lungime.
Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzepormav ara inainte de a incepe vegetatia. Se planteaza
in santuri de 18-2(adam cime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pamant cu sapa in sant,
se calca, se uda apoi se trage si restul de pampan an as annv elul solului si se calca usor . Pe un metru liniar plantam 10-12
butasi, la08cm . In cursul perioadei de vegetatie se praseste, se uda. se combat bolile si daundtorii , se elimina butasii uscati sau
bolnavi
Butasirea in verde
Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si
due la inradacinare mai buna .Butasirea in verde se face in sere, rasadnite si slarii. Inmultirea prin marcotare
Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiraantauatiee sau lastarii de la o planta
se acopera cu pammt partial sau total, fdeaaa afte de planta mama ,pentru a emite radacini .Dupa terminarea perioadei de
vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.Aceste noi plante poarta numele de marcote
.Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu , agrisul, gutuiul, dusenul, paradisul, alunul si mai rar prunul,
corcodusul si unele soiuri de mar.

65

Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera

In pepinierS se aplicS un asola ment la toate culturile de Tnmul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc
de puieti, de butasj sau de drajoni; cultura pre mergStoare colii de puieti, de pomi sau de b utasi, este
for mats din legumi noase perene sau leguminoase anuale;
cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt 4aup asola mentul scolii de pomi trebuie sS fie de 8
ani; se pot alcStui dup5 necesitate asola me nte furajere, legume coae esaeu Asolamentul colii de puieti: Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare
leguminoasd scoala de puieti . Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. anual: luce m S (T n pri mul an
de folosintluc;ernd (Tn al doilea an de folos intd) prSsjtoare leguminoassSo alS de puieti

Lucrarea terenulul Tn peplnterS

LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri pre mergStoare pentru
Tnfiintarea cultliurirdri; de Tntretinere; Lucrarea solului pentru

coafa de puieti
Lucrarea pre mergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tmpotriva vier milor albi.
Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 c m. sigurnpied oPen tru parc ela destinatd
se mintoaselor, se va face o ardturS admcd de pri mSvarS la 30-35 c m. sau chiar desfundat d toa mnS la 50
c m.
Dup rasarirea puietilor, solul se mentine in per manenta stare denaftm asaeu buruieni, p rin
aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate.

Lucrarea solului pentru coa!a de pomi si marcote

Tnfiintarea acestor culuri se face numai Tn teren desfundat din aoaTnnmeaa de 50-60 c m,
lucrarea TncepTnd la mi jlocul parcelei, anturile r5marnTned la
Nivelarea se face pri m5vara, folosindu-se cultivatoare i grape iar Tn perioada de ve getatie se '
mobiliza terenul prin praile me canice si ma nuale.

Altoirea cu ramura detasata

Este aceea la care altoiu! este o portiune de ramura cu 2-3 mugurta lariul o planta Tntreaga sau un
butas..
Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral, TmbinTndu-se dupe tdoder iCteele mai folos ite sisteme in
pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie
Se aplica atunci cmd portaltoiul i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2,5
ori mai lungi decTt grosimea lor.
Cele doua taieturi, egale Tntre ele, se aplica una pe alta TncTt sa <cnene idaambiale, apoi se leaga strins i se ung cu
mastic. Aceasta esteopulatia simpla i se mai cunoate i :
copula{ia englezeascd (ameliorate) - care se deosebete prin fappulcceae doua taieturi oblice , se face ctte o
limba, Tn scopul maririi suprafetei de contact. Dupa executarea limbilor, altoiul se Tmbina cu portaltoiul. Copulatia se poate
aplica la toate speciile, mai putin la nuc.
CTnd diferenta de grosime dintre altoi i portaltoi estte mare, altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr ).
Portaltoiul se taie putin Tnclinat, iar pe partea mai Tnalta i cu scoarta mai neteda, se aplica altoiul. Altoiul se fasoneaza prin
dout5 ieturi, tn doua planuri, sub un unghi de 60-70 astfel TncTt, taieturile i partea rmasS cu scoarta formeazS un triunghi.
Din portaltoi, se scoate din scoarta i lemn, o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. In locas. , se fixeazaltoiul, mai
adtnc cu 1-2 mm. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga i se ung cu mastic.
Altoirea Tn despicatura
Portaltoiul care este mult mai gros decTt altoful se fasoneaza i se nu tezeorul .Daca se aplica un sin gur altoi , retezarea
portaltoiului se face puTtninc linat, iar despicarea se face numai Tn zona mai Tnalta . CTnd se pun doi altoi,despicatura se face
transversal pe toata grosimea portaltoiului. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai
mic. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de -30 , ele nu se Tntretaie
ca sa formeze muchie Tn lemn alb decTt putin Tn partea de jos , restul muchiei interioare , opusa ochiului de jos, este cu
scoarta. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alt de aceea se adTncete putin altapuli se leaga sj se unge cu mastic.
Altoirea subscoarta sauTn coroana
Este recomandata aceasta metoda sa se efectueze dupa ce pomti au pornit sa vegeteze i se poate dezlipi u scoarta. PTna
Tn acel moment, altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5.C astfel TncTt mugurii lor S ; porneasca .
Altoiul, cu doi trei muguri, se fasoneaza sub forma de pan cu taieturT ntr-uca singur plan Tnsa mult mai lunga
decTt la copulatie.
Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn, dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. tn locul dezlipir scoartei,
se introduce altoiul, se leaga sj se unge cu mastic. CTnd scoarta este suficient de elastica, altoii se introduc fa despicarea
prealabiia.

Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara , ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi se
muuroiete pTna la primul ochi al altoiului. Altoirea lateralEste aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de
deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn ve derea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada.

. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea p"daroainia puietilor taindu-se scurt la 18-22
cm. de la colet. Tulpina se scurteaz 1a08cm. de la colet, ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa plantare, fiind
mai bine sa se scurteze dupa plantare
Dupa" fasonare, r5dcina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla fcuta din lut i balega de vac& amestecata cu apa, mocirlorea
putfnd fi fcuta in cad sau Tntr-o groapa". Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederepl
antaYii, Plantarea puietilor
se tnfinge plantatorul Tn pSmTnt drept Tn jos Tn dreptul semnuluicb KT nlaa25 cm. admcime; se scoate
plantatorul din pammt, Tn locul lui ramTnmd o gaura ; se pune puietul Tn gaura, TncTt coletul acestuia sS f nivelul soluluse
Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt, de data aceasta obattcrdirnnspre cablu, fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul
semnului;
se scoate plantatorul din pSmmt si cu piciorul, se astupS gaurrel ascatsata cu "pSmTnt; se trage de varful puietului pentru
a verifica daca" este bine plantat. De mentjonat este c marcotele si butasii Tnradacinati se plantaedTn clamea de 20-22
cm., indiferent daca toata" aceasta portiune este Tmbracatnu acu ra"dacini.
Dup ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri, se tbece n a rea puiefilo rragTndu-se cu sapa pam int de pe
intervale, la baza puietilor facmdu-sbi lom cu Tnaltimea de 10-12 cm., de-a lungul rTndului.
Dupa" bilonare , care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciun ea aerului si vTntuirior calde
de primdvarS, se taie tulpina pusei tstostring la marginea parcelei pe alee, apoi se trece la mobilizarea terenului dpee
'intervale, apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. Se mai pot TnfiinAa scoli de pomi:
semSnare directs- scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecrui
semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare, ISsTndu-se Tn cuib d mpi srinu"ire
puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. Se aplica la speciile repede crescSto are (piersic,
corcodu, zarzSr)
prin repicarea puietilo rs e poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn
rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii, plantarea facmdu-se Tn
mai.
LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I
Deoarece la 20 de zile de la plantare, puietii Tncep sa dea frunze i lastari, bilonul poate fi redus la jumState. S e Tncepe
pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tu lpfnd und va face altoirea, dupa care
se executa" o prDsripa data de 1 august, poate Tncepe altoirea puietilor, TncepTndu-se cu ce care Ttermina" mai repede
perioada de vegetatie, astfel : parul, prunul, ciresul, piersicul, zarzrul, corc odu , visin , mar, gutui.
Echipa de altoire este formata" din trei muncitori - un altoitor si doi TleogtSotdoartia. se face aprovizionarea cu
altoiuri i rafie (sootita 1 Kg. la 1000 puieti).
Altoirea Tncepe la orele 5-6 dimineata si TnceteazS la ora 11 , apoi se reia de la ora 17 , pma seara. Altoii, se
pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Dupa

68

8-10 zile se verifies prinderea altoiului. Altoiul prins, are petiolul verdaetiigsro uoara cu mTna cade, las md o urma
verde sub mugurele altoit, TntrucTctees uber de protectie. In cazul ctnd prtiolul este uscat i nu cade la atingere, atunci
mugurele nu s-a prins, iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.
DupS 14 zile de la prindere , legSturile se sISbesc, tSindu-se cu briceaguTndeus i de pe partea opusa ochiului, legStura
de rafie se TnlSturS de pespueefeagS din nou, fScTnd cite douS Tnf5s.urSri de rafie d easupra si dedesuptuml ugurelui.
AceastS a doua legatura, se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (c ires. , visjn, zarzSr, piersic) sj la 21 de zile
la speciile cu cretere mai lentS (mar dusen , paradis , par, gutui, prun ).
. Referitor la numSrul de puiet,i altoiti i neprinsi, se poate spune cS pierderile reprezint 3-10% la se rnintoase i la
sTmburoase reprezint 1-5% i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc :
pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi i altoi; efectuarea
defectuoasS a altoitului; . - decalarea epocii optime de altoitcoala de pomt ctmpul
II (anul II)
Anul al ll-lea Tncepe efectiv din martie cmd se executa primele lucrari Tn pepinierS. co ala de pomi cTmpul II
este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.
dezvelirea ochilor muurof{f sau mveliti - se face dupS trecenparicolului gerurilor mari ; tierea la cep - este o lucrare simpIS
prin care se TnlSturS cu fodpfnc ap uietului portaltoi la 1015 cm. deasupra altoiului sau a solului i ca uramaae tS portiune de
tulpinS netSiatS poartS numele de cep, el sevind ca un fel deutore pentru tinarul lastar altoi. Se mai practica i metoda fara
cep, Tn scaTancSzurS tulpina imediat deasupra mugurelui altoit. AceastS metodS are avan tdarn cauzata de tAierea completa a
tulpinii se cicatrizeaz repede, mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie, se face economic de for
ta de munca, deoarece la tierea cu cep , acest trebuie Tnlaturat definitiv de la bana Tun ie i de asemenea ar trebui TnlStu rati
i ISstarii care au crescut pe acesta pma atunci.
TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie, cu foarfeci bine ascutite i se execut oblic si
opusa mugurelui, pornindu-se devalul vTrfului mugureluf. TSierea trebuie sS fie cu 0,5 cm. mai TnaltS deci vTrfumugurelui.
altoirea Tn cTmpul II - se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugure le oculat n s-a prins.
Daca se altoiesc Tn primavauetii se reteazS la 10-12 cm. de la sol i se altoiesc cu ramurS detaatS, iar daca se altoiesc Tn
vara , se recepeaza la 2-3 cm. de la sol i se altoiesc Tn lemn nou .
plivirea cepului de lastari - se execute de cTte ori acetia au pornit deoarece ei consuma din hrana
altoiului.
palisarea ISstarilor altoi - se face Tn cazul cmd se lasS de la Tncepput de care acetia se leaga , cu rafie, fire
sintetice, cu scopul de a crdeaept i a TnlStura curbura .
ciupirea lastarilor anticipati - care iau natere din mugurii precociadeubsuoara frunzelor, pentru ca altoiul sS
creascS nestingherit. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze i se repeta pma dupa 15 august, cmd acetia nu mai auutere sa
mai creascS .
tierea cepului - se executa la pomii care au cep, atunci cmd la-aHglnificat , lucrare care se executa de la
Tnceputul lunii august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie , cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul

dintr-o singura miscare fara a lasa dot, fSr a intra In lemn i ferind altoiul de vtmri.
tratamente de combatere - se fac preventive si Tn mod spmcpoltriva afidelor care TmpiedicS
cresterea lstarului.
imprejmuirea cu gard - deoarece odat cu Incetarea vegettateeies p ericolul ca iepurii s roadS
altoii.
formarea coroanei tn ctmpul II - se face la speciile cu crvsgereoasa, piersic si visin. Piersicul trebuie sa elibereze
obligatoriu pepinierad dupSi , deoarece se Tngroasa si creste prea putem ic Tn cTmpul III. El poate parapiepiniera sub formd
de varga fara coroana sau sub forma de pom cuPcorocataae a coroanei se face cind lstarul altoit are Tnaltimea de 100 cm.
scind laeinel tot,i Idstarii pma" la mdltimea de 60 cm. se la sa 4 lastar porniti din muguri succesivi si se suprim S restul de
lastari ce se afla" deasupra ufcimae dampurmi ctmpul III (anul III)
In aceast scoala , care este continuarea cimpului II se proiecteaz coroana, iar pomul paraseste pepiniera etajul I
format. Aici se executa lucrrile :
.verificarea stSrii ISstarilor - se urmaYeste forma din carIeS atdeuit din iarn, fiind al doilea an pe care altoiul
Tl petrece Tn pepinierac ddsna iarna, pomul trebuie s3 ias sub forma de vargS sntoasa . Daca lastarula suferit, dupd
pornirea Tn vegetatie pomii degerati se Tnlatur , iar dacdearefpueereeae recepeaz d la 2-3 ochi deasupra punctului de
altoire si se alege un lAstar care se dirijeaz pentru a forma trunchiul.
proiecterea coroane! si formarea el - sunt douS lucrari princippatl<edcac:tii a de fructe e ste influientat de
forma de coroana. pentru a stabili Tnaltimea si forma de coroand pe care le va avea pomul, trebui' cunoscute:
TnaltJmea trunchiului - viitorului pom depinde de specie, soi si mai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta
Tn cultura pomului. Trunchiul pomului va avea urmtoarele Tnaltimi conform STAS 120-150 cm. - pentru pomii cu talie mare,
trunchi malt si portaltoi vigurosj ; 80-120 cm. - trunchi mijlociu, pentru pomii cultivati Tn livezi si aglrSitinpie portaltoi
vigurosi; 50-60 cm. - trunchi pitic sj semipitic, pentru palmete altoiti pe paradis, gutui, dusen i 30-60 cm.
trunchi pitic.
formele de coroanSAcestea pot fi :
libere;
obligate clasice;
obligate moderne;
Principiul proiectaYii si formrii coroanei este acelasi pentru toate formoro adeS Tnsci tehnica diferS dupa" forma de
coroanei adoptatLucrarea de proiectare decurge astfel:
se face analiza pomului, daca el este apt pentru forma de coroanei;
se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul - portiuunneda edve or lua nastere ramurile coroanei
si cepul - de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. La executarea lucrrii de proiectare se foloseste o sipc
gradatS Tn cm. si un foarfece;
pentru a demonstra cum se executa proiectarea , se foloseste unc mod dxemplu - piramida franceza; - se ia rigla
si se aaza ITnga pom , admi^endau se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0,80-1,20 cm) si ca se fixeazaTnaltimea
trunchiului la 1m . De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei, se numara 6 muguri consecutivi
din care 5 vor da nastere ramurilor de ordinul I al primului etaj, iar al s aselea, axului coroanei. Cel de al saselea mugur trebuie
sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Taierea are

scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a permite cresterea ramurilor din etaju! I

ciupirea lastarilor - lastarii de Tngroare de pe trunchi se ciupesC ap2f(aiunie la 4-5 frunze de cite ori
este nevoie;
palisatul - se face la lstarul de prelungire; tSierea la inel - la ISstarii de Tngroare se face pTna" la tS
indiu- sa la inel cu cosorul dintr-o singura tietura fara a lsa docoala de poml ctmpul IV (anullVA paritia acestui
cTmp este determinate de urma"toarele cauze:
accidente climatice - ger, grinding; lipsa de vTnzari; material de calitate inferioara"; coala spi.tal - este locul unde se planteaz
pomii nevinduti. Ei se planteaz" la distanfa de 1/0,5m. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor stcaulart la 2-3 ochi. ei pot
petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta coaladeoarece pomii TmbStrTnesc i apoi se prind greu TnValodiaf'carea
materialului saditor
evaluarea materialului sdditor - se face Tn luna septembrie pmumarare, numrul probabil de puieti se stabiles.te
folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai
precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mpu Probe laeduna" sj se Tmp arte la numSrul lor rezulttnd numSrul de
puieti la mp. care se Tnmulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productiap robabila".
epoca - la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. Puietii, marcotele si pomii la car nu a cfizut
frunza pTn la data respectivei e sferunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint;
scoaterea materialului sSditor - este o lucrare principals , de modu! se executa depinde calitatea
acestuia.
puietii din scoala de puieti - se scot cu plugul , sunt scoi de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati
de muncitori. Puietii scoi sunt sortati si stratificati;
marcotele - se scot manual prin distrugerea bilonului, se dezvelete baza tufei si cu foarfec se taie fiecare
marcotS de la punctul de insertie cu butucul
pomii - se scot cu pluguri speciale sau manual. La scosul mandcal pe o parte a rTndulul la o distantA de 15-20 cm
un sant de 50 cm. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazmaua la 15 cm. de pom si cu ajutorul salta pomul Tn sus iar Tn
acelasj timp, un alt muncitor trage pomul din pa"mTnt.
productia i calitatea materialului saditor - se exprima numeric si cpal itdti la unitatea de suprafata . Productia de
puieti este de 200000-300000 budSd la specific sTmburoase i de 130000-200000 bucati la speciile semintoase. Puietii trebuie
s5 TntruneascS conditiile prevzute de STAS - sa aib5 autenticitate de 100% , s viguroi, Tn vTrsta de 1 an, sa aiba radacina
sntoasa , tulpina sanfiSr(arv tmSri de ger sj paraziti. Productia de butai este de 80-120000 bucfiti lamharcotele 80-140000
buc. la ha iar productia de pomi altoi'ti - la cais 12-15000 buc. laha, paY 19-21000 buc/ha, prun 11-17000 buc/ha , cire 1820000 buc/ha la mar 20-22000 buc./ha . Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 1 00% , sa fie lipsiti de paraziti declarati
periculoi, sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm , sa fie sntoase fara pete i vtmri. Tulpina sa fie dreapta , fara urme ded
eguecolaJH neteda" .
sortarea materialului saditor - se face la pomi Tn timpul scoaterii pdaimn int , se face pe timp b un afara iar la
puieti, marcote si butasj , dupa ce s-a terminat scosul. Sortarea butasjlor, marcotelor .i puietilor se face cu calibratorul, se

numa'ra si se leag Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cmd se transports, altfel, se stratified fra a fi legati.
stratificarea materialului - se face cu scopul ca rdcinile s fie fdeiteer, uscciune iar tulpina de ger si atac de
iepuri si soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt, Tn santuri. Locul unde se stratifies materialul saditotrebuie s
Tntruneasca" urmdtoarele condiAii :
s fie aproape de sediul pepinierei;
ferit de stagnarea apei rezultat din ploi sau topirea zSpezii;
Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri, s nu fie Tn vecinStatea magszielrdiejlelor de protectie care sunt
gazde pentru soared;
Puietii, marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntmdu-se Tn sant ra'sfirati, cu lcati pe partea unde
s-a pus pSmmtuI scos odat cu sSparea sntului, se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu pm mrunt si se calcd cu
piciorul. Tn continuare se ia pammt de alturi i se pune pTsteTpuae face prin scoaterea pSmmtului un alt sant Tn care se pun
alti puieti peTma na stratificarea lor.
. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe spaamm d eare se "scoate la fac erea sntului. aici,
santurile se fac adTnci, TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregime a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS
gazarea materialului saditor - se face Tn mod obligators de cdtree gatul fito-sanitar care emite si un
buletin privind starea de sdndtate a materialului.
ambalarea, expedierea si transportui materialului - se face astfBe neficiarii din apropiere ridicS materialul
neambalat, iar la distante mari se ambaleaz. Pomii se ambaleaz' cu radacina si tulpina T ntregi. Pentru exteriorub alotului se
foloseste stuf, papurS, coceni de potumb , iar pentru interior, p ada e Piei ca se Tntind la s ol 8 sTrme cu lungimea de 2-2,5 m si
la 40 cm una de alta, ele se leagS la capete de nite tSrusi bStuti Tn pamm t. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie , iar peste
paie si de-a curmeziul srmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz cu rdddcina la mijlocul balotului, apoi se string balotii.
Balotuf se eticheteaz. Pomii Tnainte de a fi ambalati, se leaga Tn pachetede 10 bucSti.

CURSUL Nr. 5

Infiintarea plantatiilor pomicole i lucrari de Tngrijire

dupa plan tare

fnfiinfarea

livezilor

de p o m i

- Un teren plantat cu pomi Tn mod definitiv Tntr-o anumita" ordine sj distantA, cu scopul de a produce fruct nurnete livada
de pomiip urile de livezi: livezi comerdale; livezi pentru consum local; - grSW/familiale;
livezi didactice,
livezi experimentale;
plantatii de pomBe lurile de livezi :
culturi pomicole pure;
culturi agropomicole;
cultura pomilor Tn fineaAle gerea locului
pentru livada
Tntocmirea planului de Tnfiintxam inarea flore i
pomicole i faunei silvice Examinarea solului subsoluAup a freatic5
Expoztyia terenulRelieful terenuluDrganfzarea terenului
Tntocmirea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000
Parcelarea terenului Trasarea drumurilor
drumuri principale;
drumuri centrale;
drumuri secundare Lucrri de amenajar e a
terenuluiTerasarea terenului
terase individuate;
terase continuD renajeInfiinfarea
perdelelor de protecjie
perdele de protectia solului sau antierozionale
perdele de protectia pomilor sau antieoliene Speciile de pomi care intra Tn schema unei
perdele trebuie sa Trourmnedoacae le conditii:
sa fie adaptate la conditiile pedoclimatice ale locului respectiv;
S3 creasc repede, sa"'depeasca Tnaltimea pomilor din lraabb oidssrata mai lunga decTt pomii; sS nu fie
plante gazda" pentru bolile criptogamice i duntorii animali care ataca pomii; sa aduc un venit oarecare ca
fructe, lemn de foe din curatatura, araci

pichetajul in dreptunghi; pichetajul in

evantai;
sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un
rind este situat la jumtatea distantei ddotrep omi situati pe rindul vecin, din aceasta" grupa" fcT nd parte sistemele :
pichetarea in chinconz; pfchetarea in triunghi echilateral; pichetarea
in triunghi isoscel; Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica
pichetajukp aratura necesard:
aparat topometric - (teodolit, echer)
mire;- - jaloane;
balize;
panglici de otel;
strme gradate, fise, picheti, maiuri, scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control. fncadrarea
terenului:
pe un teren organizat, unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita d e plan , se trece
direct la subparcelare;
pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi uno drouma, o cale ferata, o linie de telefo ane, iar aceasta
baza se materializeaz pjrailo ane, borne si picheti. De la linia de baza, din punctele sale extrem e, se ridica doua"
perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. CTnd avem o form a neregulatS, perpendicularele de pe linia de
baza se ridica Tn aa fel nzuTtte ao figura geometries regulata", scoflndu-se' clinurile terenului la marginea acestei figuri,
Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relie ful terenului astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu
lungimea parcelei, iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. Plantarea pomilor
Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaz la locul definitiv stabilit prin pichetare, epoca de
plantare - s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plansdretoamna deoarece: perioada Tn care se pot planta
pomii este de durata" mare(denlo iembrie pma la 20 decembrie) epoca de plantare se poate prelungi practic ipmfe bruarie, deoarece Tn intervalul decembrie-februarie sunt perioade
cTnd pSmTntunu este Tnghetat;
Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere i se pot gusormai
din punct de vedere biologic, rdcina pomului plantat toamnapa^lflta^ara no! radacini c are
devin active;
asigur o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstaIieoIoTm a de vegetateD ezavantaje:
costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva
iepurilor;
Plantatul de primavara - dezavantaje:
perioada de plantare este foarte scurt;
fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara ;
prinderea pomilor la plantare este mai micS ;
pomii prinsi la plantare vegeteaz incet si dau cresteri mici, dcinuzaaIeformarea coroanei i punerea pe
rod TntTrzie;
pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu , mrind astfel costul Tntretinerii;

frunze pentru creterea viermilor de maPaesel elele de

protectie pot fi :
impenetrabile;
penetrabile;
semipenetrabileA mplasarea
constructor Stabilirea speciilor de pomi
Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup, se va adopta
urmatoarea repartizare:
pe trenurile plane sau aproape plane, speciile de pomi rezistente d a tiirets si nuc, se planteaz pe latura sau
laturile expuse vTnturilor dominante, iar restul speciilor Tn continuarea acestora;
pe terenurile Tn panta, speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura ppoemilor -treimea
inferioarsa vor plantmarulaltoit pe dusen , paradis si chiar mar frgncu iul sj parultoiti pe gutui;pe treimea mijlocisee vor
plantmarulaltoit pe mar fran cprunuli nucul; pe treimea superioaaeavor plantc ireul i viinul.
Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual, se reparpkereian ea infejioarS -marul,
gutuiul i prunul; - pe treimea mijlocie - se planteaz parul, piersicul cireul si nucul; iar pe treimea
superioara - se planteaz caisul i visinul.
Alegerea i aezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS
urmStoarele criterii:
alctuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona ; dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult
dou sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou soiuri cu epoca de coacere Tn acelai sezon;
pentru grdini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie, a cror epoci de coacere sunt diferite , soiurile alese
trebuie sa fie bp n eenizatoarT ntre ele, adic sa fieterfertile; asezarea soiurilor pe teren se face astfel:
pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca , astfel se reduc paz si
cheltuielile de recoltare;
din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile, au aceeasj epoca de
coacere si aceeasj valoare comerciala, se planteaz din fiecare soi un numar egal de pomi;
Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egplan,teeiz 4-5 rmduri din soiul cu valoare mare
i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de pLkoidrite; premergatoare plantdrii
pomilor
desfundatul terenului;
pichetarea terenului;
stabilirea distantelor de plantare , care se face diferentiat Tn funcaieade vigoareapomilor ; Tn functie de
portaltoiup e care s-a altoit specia respectiv felul de livada astfel la cea obinuita distantele de plantare vor fi mai mici
decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa mecdini<zon;ditiile dm ediu- acolo unde frecventa i intensitatea vmtului este
mare , distanta de plandafemai mic , pomii fiind mai dei pe rind se pot apar mai usor. Pichetarea
Este lucrarea premergatoare plantarii pomilor si arbutilor fructiferi, prin care se stabileste pe teren loc ul unde se va-planta
fiecare pomSi stemele de pichetare sunt:
sisteme de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine stfagasTncfat . Din aceastS grup fac
parte:
pichetajul in patrat;

SSpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara -cea mai
indicate perioada fiind Tn lsuenpat embrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile ina inte de plantare. Forma
gropilor: rotunpS;trata Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nunsveraceea straturilor; dac pSmTntu! din orizontul B este
nepotrivit, pSmTntuI din Ariz0o-4tulcm) se pune la fundul gropii, urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut
luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-1 zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numestresi ichetare i se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap; -cTnd s-a
fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi
picheticdoen trol, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul u nde a fost pichetul de baz,
dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind pangtrmaese gradate pentru a fixa exact locul unde se va
bate tutoruAl.legerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distantA mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turg escegSeirea pomilor
inainte de plantare fasonarea rSdacinilormocirlirea pomilorTehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect de
plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primlf'u^sraioirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna;
facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat prinT&weraea trunchiului pomilo r Tn aceeasi zi cu
plantarea, Tmpotriva iepdacorplantarea s-a fScut toamna.
Ddata cu venirea primverii se fTcdaturarea muuroiulsi i din pamtntul rezultat se face o copc cu marginile de
15 cm pentru retinerea apei din pldi ns aud ari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
- legarea pomilor de tutoIrne;grijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprasfaaptat;ul cercurilor Tn jurul pomilor cultiva ti pe
terenuri inerbate D; in a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este necvaoluies;area ramurilor pr ea
apropiate de ax,
A:

SpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara -cea mai
indicate perioada fiind Tn lsuenpat embrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile ina inte de plantare. Forma
gropilor: rotundpaS;t rata;Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nUlnveraceea straturilor; dac pSmTntu! din orizontul B este
nepotrivit, pSmTntuI din oAr i(z0o-n4t0u lcm) se pune la fundul gropii, urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de
Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-1 zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numestresi ichetare i se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap; -cTnd s-a
fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobi tura de la sS includS cei doi
picheticdoen trol, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul u nde a fost pichetul de baz,
dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind pangtrmaese gradate pentru a fixa exact locul unde se va
bate tutoruAl.legerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distantA mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turg escegSeirea pomilor
inainte de plantare fasonarea rSdacinilormocirlirea pomilorTehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect de
plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS prifimvanapirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna;
facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat prifT&werdea trunchiului pomilo r Tn aceeasi zi cu
plantarea, Tmpotriva iepdacorplantarea s-a fScut toamna.
Ddata cu venirea primverii se fTcdaturarea muuroiulsi i din pamtntul rezultat se face o copc cu m arginile de
15 cm pentru retinerea apei din plodi ns auud ari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
- legarea pomilor de tutoIrne;grijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprasfaaptat;ul cercurilor Tn jurul pomilor cultiva ti pe
terenuri inerbate D; in a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este necvaoluies;area ramurilor pr ea
apropiate de ax,
:

ciupirea ISstarilor pornii din mugurii lateral! si din cei term &i4l b,cfa>
combaterea bolilor si dSunfitorilor;
completarea golurilor;
apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor;
stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica ;