PORUMBUL

Engl: Maize; Fr: Mais; Germ: Mais

MMDuda 2019
Importanţa
Porumbul e pe locul 2 (după grâu) ca
supr. și în comerţul internaţ. cu prod.
agric. E f. important pt că:
- are o mare capacit. de prod. →cu cca
50% >decât alte cer. (14-20 t/ha!);
- are o plasticit. ecol. mare →arie largă
de răspând.;
- are însuşiri de bună premerg.
(prăşitoare) pt majorit. culturilor;
- suportă bine monocultura;
- are un coef. mare de înmulţire (150-
600, chiar 1000);
- cultura e mecanizabilă 100%;
- recolta nu prezintă pericol de scuturare;
- valorifică f. bine îngrăş. organice, min. şi
apa de irigaţie;
- are posibilităţi f mari de valorific. sup. a
prod. Din 100 kg boabe → 77 kg făină sau
63 kg amidon sau 44 l alcool sau 71 kg
glucoză sau 1,8-2,7 l ulei +3,6 kg turte;

MMDuda 2019
- prin măcinare uscată (din boabele degerm.) → faină de mălai, fulgi, alimente
pentru copii, lapte artificial; În țările dezv., pb este consumat, mai ales, ca produs
de ciclu secundar (carne, ouă și lactate). În țările în curs de dezv., este consumat
direct →bază nutritivă pt aprox. 200 mil. oameni. „Tortilla” = pâinea subțire și
plană din Mexic și alte țări din America Centrală.
- prin măcinare umedă (bobul cu embrion), pe lângă cele anterioare → sirop
bogat în fructoză, bere, paste, glucoză, dextroză, alcool;
- germenii →sursă de ulei comestibil de înaltă calitate;
- pericarpul →sursă de fibre dietetice;
- extragere amidon: fabrici la Ţăndărei şi la Sibiu (Amylon SA)
- în furajare are o val. nutritivă de 1,17-1,3 U.N/kg;
- din coceni →furfurol (solvent pt uleiuri; insecticid), nutreţuri pt rumegătoare,
săpunuri, vitamine;
- pănuşile → împletituri sau furaj;
- pl. întreagă verde →biomasă fermentată →biocomb.: etanol, metanol, biogaz
(cea mai cultivată pl. pt biomasă de pe Terra); se însilozează în faza lapte-ceară
→furaj deosebit de valoros;
- mătasea poate fi folosită în scop fitoterapeutic (diuretic, antiinflamator şi
calmant ș.a.).
Pb = una dintre pl ce utilizează cel mai eficient lumina solară, fiind cea mai
productivă cer.

MMDuda 2019
Compoziţia chimică a boabelor
→apă 13,5%; glucide 68-72% (amidon 61-71,5%); proteină 9-14%; grăsimi 4-5,7%;
săruri 1,4 %; subst. organice acide 0,4%.
Amidonul →format din 72,8% amilopectine şi 21,3% amiloze.
98% în endosperm; 1,3% în embrion şi 0,7% în pericarp.
Proteinele conţin: 45% prolamine (mai ales zeină), 35% glutenine şi 20% globuline.
Singura cer. ce conţ. caroteni (precursori ai vit. A, cu o bună acţ. antioxidantă).
Din total proteine, 73,1% se acumul. în endosperm, 23,9% în embrion și 2,2% în
pericarp. Prin introd. în genomul unor h. de pb a genei “Opaque 2”, con. boabelor în
lizină și triptofan crește, iar gena “Fluor y 2” determină sporirea conț. de metionină.
H. din conv. indurata au un conț. > de proteine decât cei din dentiformis.

MMDuda 2019
 Compoziţia chim. în părțile bobului

% din % în subst. uscată

Partea
întreg Proteină Grăsime Celuloză
bobului Glucide Cenuşă
bobul brută brută brută
Bobul întreg 100 12,6 4,3 79,4 2,0 1,7
Endosperm 84 12,2 1,5 85,0 0,6 0,7
11,
Embrion 10 21,7 29,6 34,7 2,9
1
Înveliş şi
stratul 6 6,6 1,6 74,1 16,4 1,3
aleuronic
după Pârşan, 2003

MMDuda 2019
 Indicele de iod (Ii) al uleiului de pb e 111-130 (semisicativ) cu următorii ac.
graşi: oleic 46%, Iinoleic 41,5%, palmitic 7,8% şi stearic 3,5%.
Vitam. din boabe: B1-B2, E şi PP (B3). Provitam. A (caroten), predomină în
boabele mai galbene. Lipseşte vit. C.

Comp. ch. a boabelor comp. cu alte părţi ale plantei de pb

Extractive
Partea plantei Apă Proteină Grăsimi Celuloză Cenuşă
neazotate
Boabe întregi 8,5-12,9 9,3-14,7 4,3-5,3 68,8-72,3 1,9-2,6 1,3-1,7
Părţi din bob:
- tegument 9,8 6,6-7,4 1,6-2,1 69,2-74,1 10,2-16,4 1,3
- endosperm 12,1 7,5-12,2 0,9-1,5 78,5-85,0 0,4-0,6 0,6-0,7
- embrion 7,2 14,2-21,7 29,6-36,9 32,4-34,1 2,9-11,8 7,3-11,1
Alte părţi:
- tulpini uscate 16,4 3,5 1,0 39,1 35,0 4,9
- frunze 14,2 5,1 0,6 38,8 33,4 7,8
- pl. întreagă
fără ştiulete 15,3 4,4 0,8 39,2 33,6 6,7
- pănuşi verzi. 63,5 1,8 0,4 20,9 11,9 1,5
MMDuda 2019
Răspândire
Pb e cultivat pe cca. 185 mil. ha, cu o prod. medie de cca. 5,6 t/ha, de la nivelul
mării şi până la >4000 m altitudine în Anzii peruani.
Evoluţia supr. şi producţ. de pb a fost, în general, ascendentă.

În figura următoare: supr. cultivată cu pb, la nivel mondial și pe continente, mii

ha.

În perioada 1961 – 2016, randamentul a crescut de la 1,94 t/ha în 1961, la 5,64

t/ha, adică de 2,9 ori în 55 ani (grafic).

În RO, în 2018, s-a obținut cea mai mare producție din istorie, >14,5 mil. t, de pe
2,415 mil. ha, în premieră pe primul loc în Europa (locul 2 F cu 11,8 mil. t).
Randament mediu, aproape 6 t/ha.

MMDuda 2019
În Europa se cultivă în: RO, F, D, sudul Fed. Rusă, Serbia, PL, BG, H, I, F, E, Portugalia
etc. Zona de cultivare e limitată de izoterma lunii iulie de 18oC.

Ţări mari cultivatoare de porumb (2016)

Ţara Suprafaţa (mii ha) Prod. medie (kg/ha) Prod. totală (mii t)
SUA 35.106 10.960 384.778

China 38.980 5.947 231.837

Brazilia 14.959 4.288 64.143
Mexic 7.598 3.718 28.251
India 10.200 2.574 26.260
Argentina 5.347 7.442 39.793
Ucraina 4.252 6.602 28.075
Indonezia 3.793 5.370 20.370
România 2.579 4.167 10.746

Franţa 1.487 8.158 12.131

În SUA, între paralele 40-450 emisf. N (SUA) e „Corn Belt” =cordonul (centura) pb.
MMDuda 2019
Aici plouă cca. 1100 l/an. Aici singura „buruiană” la pb e soia (rotaţia pb/soia)!
 Evoluţia suprafeţelor şi producţiilor de porumb boabe în România
Anul Supr. cultivată (mii ha) Prod. medie (kg/ha) Prod. totală (mii t)
1938 3.878 1.060 4.092
1960 3.572 1.520 5.531
1970 3.084 2.120 6.536
1980 3.288 3.210 10.563
1990 3.467 2.760 9.810
1995 3.109 3.180 9.923
1997 3.038 4.170 12.687
2000 3.049 1.600 4.898
2001 2.974 3.060 9.119
2002 2.895 2.900 8.400
2003 3.120 2.990 9.577
2004 3.274 4.440 14.542
2005 2.629 3.950 10.389
2009 2.339 3.410 7.973
2011 2.613 4.464 11.664
2014 2.513 4.470 11.989
2016 2.581 4.159 10.746
2018 2.371 7.740 18.353

MMDuda 2019
după INS, MADR ș.a. surse.
Sistematica şi hibrizi cultivaţi
Porumbul (Zea mays) €fam. Poaceae (Gramineae), subfam.
Panicoideae, tribul Maydeae, genul Zea (n=10).
Din acelaşi trib →8 genuri d.c. mai import. Euchlena (n=10) şi
Tripsacum (n=18) →flori unisexuate →în inflor. diferite pe aceeaşi pl.
Euchl. mexicana (teosintul) creşte ca bur. comună în cult. de pb din
Mexic şi America Centr. fiind cultivat pt furaj.

MMDuda 2019
După struct. şi consist. endospermului Zea mays → convar.:
Z.m. indurata (Sturt) Bailey sin. vulgaris (Koerva) - pb cu bobul tare, neted,
lucios, zona coronară rotundiformă, endosp. cornos spre exterior şi amidonos
spre interior, bobul alb, galben sau roşu. Vechi soiuri româneşti: Cincantin, Tg.
Frumos, Arieşan.
Z.m. dentiformis Korn sin. indentata Sturt - pb dinte de cal: boabe mari, zona
coronară subţire, adâncitură (mişună) dinte de cal, endosp. amidonos (cornos
numai pe margini). Majoritatea hibr. de pb existenţi la ora actuală în lume,
conţ. mare de amidon→furajare→rand. mare 83-85%, potenţial de prod.
mare.
Z.m. aorista (Sturt) Bailey sin. microsperma Koern – intermediar indurata /
dentiformis.
Z.m. saccharata Koern sin. rugosa Banat – pb pt fiert, boabe fierte, congelate
sau murate → salate şi garnituri.
Z.m. everta (pb pt floricele) – boabe mici, lucioase cu endosp. cornos cu vârful
rostrat sau rotunjit. Prin încălzirea boabelor, vaporii de apă din endosp. se
dilată şi, datorită pereţilor cornoşi, tari are loc o explozie, o expandare a
amidonului →floricelele.
Z.m. amylacea Sturt - pb amidonos, endosp. făinos în cea mai mare parte,
partea cornoasă un strat f subţire, boabe mari, albe (Peru şi Bolivia).

MMDuda 2019
Z.m. amylosaccharata Sturt (Montg) - pb amidonos-zaharat, endosperm cornos,
la partea superioară şi amidonos în partea inf. (Peru şi Bolivia).
Z.m. ceratina Kulesch– endosp. opac cu aspect ceros, consist. cornoasă.
Z.m. tunicata – pb. îmbrăcat.
Z.m. gigas – pb. uriaş, pl. înalte de 8-9 m, ştiulete 70-80 cm. Întâlnit în Mexic.
Z.m. japonica – formă ornamentală, în parcuri, grădini, frunze vărgate albe,
galbene, roşii.
Z.m. gracilina - formă pitică, cu frunze înguste .
În RO pb cultivat face parte din convar. indurata, dentiformis, aorista, rugosa şi
everta.
Vechimea pb det. după polenul găsit în Mexic ar fi de cca 80 mii de ani
→existenţa pl. în formă sălbatică (foto).
Originea pb e în America Centr., din S Mexicului şi până în Columbia.
Filogenetic nu s-a putut stabili sp. de origine, pb neavând forme spontane sau
înrudite apropiate, descoperirile din săpăturile arheologice fiind apropiate cu
cele aflate în cultură.
Pb →alimentul de bază pe care s-a format şi dezv. civilizaţia incaşă.

MMDuda 2019
Hibrizi
H. de pb →introduşi în cultură, în RO din 1957 →cotitură radicală în prod.
acestei pl.
În prezent, în RO se cultivă numai h. de pb din linii consangvinizate.
În cultură se află HS, rezultaţi prin încruciş. a 2 linii consangv., HD ←2 h. simpli
şi HT (hibrizi triliniali) ←încruciş. unui HS cu o linie consangv.
Crearea h. se desf. pe parcursul a mai mulţi ani. Mai întâi se obţin liniile
consangv. prin autofecundări dirijate, repetate timp de cel puţin 5-7 ani.
Prin încruciş. a 2 linii consangv. se ajunge la un HS, iar din încruciş. a 2 HS
rezultă un HD.
De asemenea, din încruciş. unui HS cu o linie consangv. se obţine un HT.
H. de pb s-au generalizat →avantaje comparativ cu vechile soiuri:
- productivit. ridicată →datorită capacit. mai mari de utilizare a apei, hranei şi
energiei solare);
- o adaptare f. bună la condiţiile de cultură;

MMDuda 2019
- suportă desimi mai mari;
- valorifică mai bine îngrăşăm. şi apa de irigaţie;
- sunt mai rezistenţi la secetă, cădere, boli şi dăunători;
- se pretează mai bine la recolt. mecanizată (pl. au o creştere şi o coacere uniformă,
ştiuleţii se desprind mai uşor de pe tulpină şi pănuşile se desfac uşor de pe ştiulete)
etc.
Capacit. de prod. ridicată a h. se manifestă numai în prima generaţie (F1),
→heterozis, de aceea săm. h. de pb se produce în fiecare an, iar cultivatorii trebuie
să o procure în fiecare primăvară. În anul următor scade potenţialul cu 20%, apoi tot
cu câte 10% (eventual la pb siloz un an).
H. cultivaţi în RO au per. de veget. de 110-155 zile.
Clasificarea h. de pb în fcţ de durata veget. se face în lume după sist. internaţ. FAO în
9 grupe, fiecare având ca etalon durata veget. (necesarul termic) a unor h. (tabel)
creaţi şi cultivat în SUA. În RO prezintă importanţă primele 6 grupe:
- 100-200 (h. f. timpurii);
- 200-300 (h. timpurii);
- 300-400 (h. semitimpurii);
- 400-500 (h. semitardivi);
- 500-600 (h. tardivi)
- peste 600 (h. f. tardivi).

MMDuda 2019
 Scara numerică FAO de clasificare a hibrizilor
sub aspectul perioadei de vegetaţie
Clasa Hibridul martor
Pt. fiecare clasă se foloseşte câte un 100–199 W 1600
h. martor cu care se compară noii h. 200–299 W 240
fcţ. de U la recoltare. Dezavantaj: h. 300–399 W 355
clasificat ca f. timpuriu într-o zonă 400–499 W 464
poate fi clasificat ca târziu în altă 500–599 Oh 15
zonă. 600–699 Ia 4316
700–799 Ind. 416
800–899 US 13
900–999 US 523 W

MMDuda 2019
În ultimii ani, prin ing. genetică s-a reuşit introd. de gene de rezistenţă de ex.
la erbicidul Roundup (glifosat) şi Basta (glufosinat) şi de rezistenţă la Ostrinia
nubilalis (gena Bt), ce conferă acestor h. importante avantaje tehnolog. şi
econ.

În RO, h. de pb s-au zonat după constanta termică, adică după Σ0 necesare de

la sem. la maturit. (>100C) pe 3 zone:
- zona I cuprinde zona cu Σ0 biologic active între 1.400-1.600°C;
- zona a II-a ....................între 1.200-1.400°C;
- zona a III-a ..................... între 900-1.200°C.
Structura h. din fiecare zonă va cuprinde într-un anumit procentaj h. ce ajung
la maturit. în fiecare an şi pt a asigura premerg. unor pl. din asolament care se
seamănă timpuriu ca: cer. de t-nă şi borceagurile de t-nă.

MMDuda 2019
 Lista hibrizilor de porumb autorizaţi în România
(peste 300 h.)

Grupa
Denumirea şi tipul hibridului (majoritatea HS) Origine
FAO
Hibrizi extratimpurii (<8000C)
ES Sigma Franţa: Euralis
Kiskun Galja (HS), Kiskun Kristofor (HS) Ungaria: Kiskun
Research Center
100 LBS2346 (HS),LBS1235(HS) Franţa: Pioneer
Genetique SARL
P8805 (HS) Austria: Pioneer Hi-
Breen Services GmbH

MMDuda 2019
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului (majoritatea HS) Origine
FAO
Hibrizi timpurii (800 - 12000C)

Turda 165 1(HT) (2004), Turda 200 1(HD), Turda RO: INCDA Fundulea,
2011 (HT) (2004) SCDA Turda1, Procera
Turda Mold 1881 (HT), Turda SU 1821, Cedra Agrochemicals
2702(HS), Ciclon (HD) Romania2

ES Astrakan, ES Kristelle (HT), ES Ninfea (HT) ,

Eurostar, LG 2244, Nexxos (HS), Fidoxxi3, DKC 34094 F:Limagrain Verneuil
(HS), DKC 34204 (HS), DKC 40144 (HS), DKC 4968YG4 Holding, Euralis
200 (HS),ES Diademe 2(HT), ES Kongress2(HT), LBS12835 Semences2 , R.A.G.T.
(HS),LBS 2364 5 (HS), Lidonia4 (HS), MAS09P6 (HT) 2n3, Monsanto SAS4
,MAS27L (HS) 6, Premiia 190Mv 6(HS), Prollix6 (HT), Pioneer Genetique
PR38A765 (HS), PR38B125(HS), PR38Y345(HS), SARL5, Maisadour
PR38B765(HS), PR39D815(HS), Shirkan6(HT), DKC Semence6
34094(HS), DKC 34154.
Gavot(HS), Losc (HT), Clemenso(HS), D: KWS SAAT, DOW
Karnevalis(HS), Krabas (HS), KWS2370 (HS), AgroSciences2
MMDuda 2019
Suanito2 (HT), Suarez2 (HS),
 Eszter(HS), Kiskun Aliz(HS), Kiskun Dori(HS), Ungaria: Kiskun
Kiskun Gitta(HS), Kiskun Kristof(HS), Kiskun Olika Research Center-
(HT), Kiskun Piros(HS), Kiskun Roy(HS), Kiskun Ungaria
Vanda(HS), Kiskun Vivien(HS), Kiskun Xintia(HS),
Krisztina(HS), Laurina (HT), Szoliani(HS), Kiskun
Emma(HS),
Kalina(HS), Zlatar 21(HS), ZP1612(HT), ZP2802(HT) Serbia: Agrimax d.o.o,
PKB INI Agroekonomik1
200 Maize Research
Institute Zemun Polje2
P0865(HS), P7535(HS), P8003(HS), P8019(HS), Austria: Pioneer Hi-
P8021(HS) P8400 (HS), P8476(HS), P8659(HS), Breed Services GmbH
P8567, P8688(HT),P8745(HS) P8816(HS), P8925
(HT), P9074(HS), P9135(HT), P9213(HS),
P9261(HS), P9324(HS), P9549(HS), 39D81SV (HS) ,
PR38B12(HS), PR39B76 (HS) PR39D81(HS),
Severo (HT)* KWS

* Calitate superioară (bun în alimentaţie), conţ. mai mare în proteine şi ulei

MMDuda 2019
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi mijlocii (semitimpurii) (1200-14000C)
RO: INCDA
Andreea1 LV(HS), F 425 M (HS), Fundulea 475 M (HS),
Fundulea, SCDA
Milcov(HS), Mostistea (HS),Neptun FD(HS), Oituz (HS),
Lovrin1, SCDA
Olimpius (HS), Turda Favorit2 (HS) (2010), Turda Star2 (HT),
Turda2 , Procera
Turda 2481 (HS), Turda 3321 (2014), Marius TD2(HS), Cera
Agrochem.
2903(HS), Cera 3103(HS), Cera 3203(HS)
Romania3
Anjou 2922(HS), Elixxir4(HS), Inagua (HT), Juxxin4(HS),
Laxxot4(HS), LG 23.052(HS), LG 23.062(HT), LG 33502(HS), LG
30315 (HS), LG 303602(HT), MAS 36A6(HS), MAS 37H6(HS), F: Euralis, Limagrain
MAS 38D6(HS), MAS 39T6(HS), MAS 40F6(HS), MAS 41B6(HS), Verneuil2 Caussade
300
MAS 44A6(HS), MAS 45N6(HS), ES Garant (HT), ES Sensor Semences3,
(HT), Cadurci CS 3(HS), DK 3124(HS), DKC 35115(HS), DKC R.A.G.T.4 ,
38115(HS), DKC 3939. DKC 40055(HS), DKC 44905(HS), DKC Monsanto SAS5 ,
47955(HS), DKC 49955(HS),Fructis(HS), Jodie2(HT), Kruh340 Maisadour
VC 6(HS), Kuxxar4 (HS), Neffel5 (HS), Renfort5 (HS), Sangria6 Semences6
(HS), Splav MS2906 (HS), Taranis (HS), Veritis (HT)

Clarica (HS), Monalisa(HS), P0023(HS), P0247(HS), P9025, A: Pioneer Hi-Bred

P9400(HS) P9578(HS), P9606(HS), PR27Y12(HS), PR38A24 Services GmbH
(HS), PR38B85(HS), PR38R92(HS), MMDuda 2019
 Bonito1 (HT), Kaifus2 (HT), Kaifus YG2 (HT), Kamelias2
(HS), Kassius2 (HS), Kerberos2 (HS), Kinemas 2(HS)
Kladdus2 (HS), Kodeks2 (HS), Konfirmas2 (HS),
D: Saaten Union, Dow
Kornelius2(HS), Krabas YG2 (HS), KWS 23602 (HT), KWS
2 2 2 2 AgroScience1, KWS SAAT2 ,
3479 (HS), KWS 6471 (HS), Laureat (HS), Sinatra (HS),
SUM 02431(HS), Subianca1(HS) Garbure2(HS), Sumberto1
(HS), Sumer1 (HS), Sunergy1 (HT), Superbia1 (HS)
Serbia: PKB INI , Agrimax
ZP 2783 (HS), Zeros 2 (HS), d.o.o2Maize Research
Institute Zemun Polje3
300
H: Kiskun Research Center,
Blako, Gina (HT), Hella(HS), Irina(HS), Kiskun TC 4255 Centre of Agricultural
(HT), Kiskun, Cilike (HS) , Kiskun Galja (HS), Lencsi(HS), Research Hungarian
Marianna (HS), Mv TC 277 2(HT), Norika(HS), Szegedi SC Academy of Sciences2 Cereal
3523(HS), Zsuzsanna(HS), Szegedi ,3873(HS) research non-profit company
Szeged 3
Croaţia: Agricultural Institute
OS378(HS), Ossk396(HS)
Osijek

MMDuda 2019
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi tardivi (1400-16000C)
Brateş (HS), Crisana (HS), Danubian(HS), Fundulea 322 (HS), F423 RO: INCDA Fundulea,
(HS), Olt(HS), Paltin (HS), Panciu (HS), Partizan (HS), Rapid (HS), Procera
Rapsodia (HS), Cera 3802 (HS), Cera 3902 (HS), Cera 391Qutek2 Agrochemicals
(HS), Cera 3952 (HT), Cera 4402 (HT), Cera 4502 (HS), Romania2

Amandha2 (HD), Fiacre 2(HS), Kapsus2 (HS), Kiwas2 (HS), KWS D: DOW Agrosciences
23762 (HS), KWS 24822 (HS), KWS 33812 (HT), Stanza2 (HT), KWS SAAT2
Galicio2(HS), Kaligulas2 (HS), Kalimnos2 (HS), Kamparis2 (HS),
Karmas2 (HS), Kithas2 (HS), Kolibris2 (HT) Konfites2 (HS) Kursus2
400 (HS), Suzuka (HS)
F: Euralis,Syngenta
Celest1 (HS), DKC 46263 (HS), DKC 49643 (HS), Leonis( HS) , LG
Seeds1; Caussade
33306 (HS), LG 3330 YG6 (HS), LG 33626 (HS), LG 34756 HS), LG
Semences2 Monsanto
303896 (HS), LG 33956 (HS), LG 304306 (HS) LG 304306 (HS) LG
SAS3
3475 YG6 (HS) ES Cortes (HS), Bozel2 (HS), Clischi3(HS), Copernic3
Maisadour
(HS), DK3153 (HS), DKC51903 (HS) DMS Adapter4 (HS), LBS38825
Semences4 , Pioneer
(HS) ,LBS41485 (HS), Loubazi CS2 (HS), Luxxus7 (HS), MAS40CR4
Genetique5,
(HS), MAS 47P4 (HS), MAS 52K4 (HS), Priso YG3 (HS), PR36V78
5(HS), PR37N02(HS), Ranki CS2 (HS), Texxil YG3 (HS), Traci CS2 (HS) Limagrain Verneuil
MMDuda 2019
holding6R.A.G.T.7,
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi tardivi (1400-16000C)
Felike(HS), Kiskun Nora (HS), Kiskun SC 297(HS), Leila (HS)
Ungaria: Kiskun
Szandra (HS), Szegedi TC 377 (HT), Szegedi 475(HT), Szilvia (HS),
Research Center
Tilda (HS), Serina (HS)
Serbia: Maize
Research Inst. Zemun
Polje,LTC Semena
Ceda (HS) NS 3004(HS) NSSC 420YU4 (HS), ZP 335 (HS), ZP 488 d.o.o2 PKB INI
(HS), Katia2 (HS), Klara2(HS), Kondor3(HS) Stanisa 3(HS) Zona5 (HS), Agroekonomik3Institu
te of field and
vegetable crops Novi
400 Sad4 Agrimax5
Croaţia:Agricultural
Drava404 (HS), Os430 (HS),
Institute Osijek
Danella (HS), Evelina SB (HS), LBS44145 (HS), P0017 (HT), P0105
(HS), P0222 (HS), P0412 (HS), P0439 (HS), P0531 (HS), P0573
(HS), P0746 (HS), P9721 (HS), P9718E(HS), P9811 (HS), P9838
Austria: Pioneer Hi-
(HS), PR35P12 (HS), PR35T06 (HS), PR35T11(HS), PR36D79 (HS),
Bred Service
PR36N70 (HS), PR37D22 (HS), PR37D25 (HS), PR37F73 (HS),
Ribera (HS), PR37N01(HS), PR37W05(HS), Stira (HS), Stira SB (HS),
MMDuda 2019
37M34SS (HS)
Gru
pa Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi tardivi (1400-16000C)
Bărăgan 481(HS) , Campion FD (HS) , Faur (HS) , Fundulea RO: INCDA Fundulea;
376 (HS) , Fundulea 540(HS) , Generos (HS), Star(HS), Procera Agroch. 1
Octavian(HS),Lovrin 400(HS), Iezer (HS), SCDA Lovrin2,
P0216 (HS), P0326 (HS), P0377 (HS), P0423 (HS), Austria: Pioneer Hi-
PR33W82 (HS), PR35P12 (HS), PR35Y54 (HS), PR36B08 Breead Service
(HS), PR36K67(HS), PR36R10(HS), 36R10SV (HS)
Aacienda1(HS) , Acarro1(HS) , Ademio1 (HT), Alinea2(HS) ,
F: Caussade semences,
500 DKC51433 (HS) , DKC 57833(HS) , DKC 55873(HS) , DKC
Limagrain Verneuil1,
57113(HS), CSM1879 (HS) DK 4713(HS), LG30535Waxy1
Maisadour Semeneces2,
(HS), LG35401 (HS), MAS 55F2 (HS), MAS 62YG2
Monsanto SAS3, Pioneer
(HS),Mikado2 (HS), Oneli CS (HS), PR36B094 (HS), PR36K64
4(HS), Puymauri CS (HS), Genetique4,

Croaţia:Agricultural
Os 5717 (HS), Ossk 515 (HS) Institute Osijek

MMDuda 2019
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO

Hibrizi tardivi (1400-16000C)

Cronus(HS) , Kaliffo(HS), Kalvados (HS), Mikado(HS),
Sumbra (HS), Kerbanis2 (HS), Kitty2 (HS) Krassus2 (HS),
Germania: DOW
Krebs 2(HS) KWS13932 (HS), KWS13942 (HS),
Agroscience, KWS SAAT2

Hima(HS) , Kiskun SC 4390(HS), Kiskun 4427(SC), Kiskun

Ungaria: Kiskun Research
SC 4444(HS), Larissza (HS), Petra(HS), Rasa (HS),
500 Center
Tanjuska(HS), Tavasz (HS)
Serbia:Maize Research
Institute Zemun Polje,LTC
Dalmac (HS) , Mirirom 1(HS), NS5403 (HS), ZP 409(HT), Semena d.o.o1 Institute
NS5403 (HS), Rabina4 (HS) of field and vegetable
crops Novi Sad3
Agrimax4,

MMDuda 2019
Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi tardivi (1400-16000C)

RO: INCDA Fundulea, Procera

Fundulea 365 (HS), Cera5401 (HS)
Agrochemicals1,

Florencia (HS), P1517W (HS) Austria: Pioneer Hi-Bred Services

SNH1617 (HS) Italia:Coopsementi Scarl

600 Coventry (HS), LG 2533 (HS),

F: 2111=1Limagrain Verneuil,
LG 3562 (HS), LG 3607 (HS)

Germania: KWS SAAT, DOW

Klausen(HS),Surco 1(HS)
Agrosciences

Serbia: PBK INI Agroeconomika,

Boris 5(HS), Bukur1 (HS), Erriko2 (HS) LTC Semena1, Maize Research
Institute Zemun Polje2,

Piroska (HT) MMDuda 2019 Ungaria:Kiskun Research Center

Grupa
Denumirea şi tipul hibridului Origine
FAO
Hibrizi tardivi ( peste 16000C)

SNH1714 (HS)
Italia:Coopsementi Scarl
700
Ambizioso (HS)
F: Limagrain Verneuil,

MMDuda 2019
 Hibrizi de porumb zaharat
Anul Grupa de
Hibridul Menţinătorul Tip hibrid
înregistrării maturitate
Dacia FD INCDA Fundulea 2000 HD timpuriu
Deliciul verii SCDA Turda 2004 HS semitimpuriu
Deliciosul SCDL Bacău 2015 tardiv
Desert FD INCDA Fundulea 1991 HS semitimpuriu
Diamant FD INCDA Fundulea 1995 HD semitârziu
Dulce de Bacău SCDL Bacău 2004 semitimpuriu
Gina FD INCDA Fundulea 2003 HD extratimp.
Prima TU SCDA Turda 1991 HS extratimp.
Sweet Sprint Abbott & Cobb INC SUA 2014 HS timpuriu
Sweet Thing Abbott & Cobb INC SUA 2014 HS timpuriu
Union VP Sc Superior Seed Srl Dolj 2014 HS timpuriu
SC Summit
ZP504SU 2014 HS semitimpuriu
AgroRomania SRL

MMDuda 2019
 Fazele creşterii şi dezvoltării
Pb. e o pl. anuală cu durata per. de veget. f. variabilă.
Există diferenţe mari între h. şi soiurile cultivate, amplitud.: 100 la >150 de zile.
Holm şi colab., 2006, consideră că faza vegetativă are 2 cicluri:
-în ciclul 1 au loc: form. primelor fr., creşterea în înălţime și diferenț. tisulară a
organelor de reprod. După ap. fr. a 3-a încep procesele de organogeneză.
-în ciclu 2 se dezv. fr. și organele de reprod., finalizându-se cu emisia stigmatelor.
Faza generativă începe cu fertiliz. stigmatelor. Faza inițială a acestei etape se
caracteriz. printr-o creștere a masei fr. și a altor părți ale florii. În faza 2, masa
boabelor crește rapid.
Raportul între fazele veget. / generat. = 1:1 la formele precoce şi de circa 3:2 la cele
tardive.
În cursul creşt. şi dezv. pb se disting următ. fenofaze:
semănat – răsărire, 8-18 zile; răsărire – ap. fr. a treia, 8-10 zile; ap. fr. a treia – form.
primului internod, 12-15 zile; form. primului internod – ap. paniculului, 15-20 zile;
ap. paniculului – ap. stigmatelor, 2-10 zile; ap. stigmatelor - coacerea în lapte, 30-
40 zile; coacerea în lapte - coacerea în galben (pârgă), 10-15 zile; coacerea în
galben (pârgă) - coacerea deplină, 15-20 zile. TOTAL: 102-148 zile.

MMDuda 2019
Ciclul ontogenetic al pb a fost delimitat în 11 faze numerotate după sist. zecimal,
cu 0-5 etape veget. şi 6-10 etape generat. Criteriile de delimit. sunt nr. de fr. în
etapa veget. şi evoluţia creşterii şi maturării bobului în etapa generat.
Creşterea rădăcinii
 8-90C germinează;
 la 5 zile ap. răd. embrionară, apoi la 1-2 zile plumula;
 răd. primare 3-7 care cresc până la 150 cm şi şi rămân viabile până la
maturizare;
 4-10 răd. coronare, pe etaje, ad. 2-3 m şi lateral 60-80 cm;
 temp. optimă pentru creşt. răd. de pb aprox. 150C, dezv. max. într-un sol cu
textură mijlocie, afânat şi bine aproviz.;

MMDuda 2019
Creşterea tulpinii
 la 8-10 zile după răsărire primele 3 fr., iar la intervale de 3,5-4,5 zile apar
succesiv restul fr.;
 creşterile au loc ziua şi noaptea (50%);
 creşterile max.→la form. ultim. internod →aprox. 7 cm/zi;
 nr. total de fr. se corelează cu per. de veget. a h.
 de la baza tulpinii pot apărea lăstari (copili) (foto)

MMDuda 2019
Frunzele
Pe fața superioara a limbului →celule buliforme care. în cond. de secetă,
pierd apa şi det. răsucirea limbului foliar, reducând astfel pierdierile de apă
prin transpiraţie. Indicele supr. foliare la care se obțin recolte bune are valori
de 4-5 în culturile neirigate și de 5-6 în cele irigate.
Nr. de frunze/planta este corelat cu per. de veget.
Astfel, h. cultivaţi în ţara noastră, au sistemul foliar compus dintr-un nr. diferit
de frunze (Muntean, 1995):
- <13 fr. -extratimpurii (grupa 90);
- 13-15 fr. -timpurii (grupa 100);
- 15-17 fr. -semitimpurii (grupa 200);
- 17-19 fr. -semitârzii (grupa 300);
- >19 fr. -târzii şi f. târzii (grupa 400).
Supr. foliară este în medie de 40.000-50.000 m2/ha, iar în cond. de irigare de
50.000-60.000 m2/ha.

MMDuda 2019
Prin ameliorare s-au obţ. h. cu unghiul de inserţie al fr. f. mic, poziţia
fr. fiind aproape verticală, ceea ce face posibilă creşt. densităţii pl. fără ca
acestea să se umbrească reciproc.
Supr. foliară e maximă după înflorit, apoi se reduce prin pierderea fr. de la
baza pl.
Menț. fr. verzi până la maturitate mărește recolta de boabe și valorificarea
furajera a prod. secundare.
Factorii ce pot infl. supr. totală, supr. activă a sist. foliar al pl și covorului verde
al unui lan de pb și implicit a productivit. acestora sunt (după Sin Gh., 2005):
densitatea pl.; fertilit. solului; insuficienţa apei; atacul de boli și dăunători;
distrug. parțială sau totală a sist. foliar de către grindină; vântul puternic
purtător de particule de nisip.
Dacă conul de creșt. al pl. este deja deasupra solului și sunt inițiate infloresc.
mascula și femelă, iar grindina și intensitatea ei sunt mari, aceasta poate
distruge conul și astfel cultura este în totalitate compromisă. Supr. foliară
poate fi distrusă în diferite proporții și o dată cu aceasta este diminuată
capacit. de asimilare și producție.

MMDuda 2019
Înflorirea
Paniculul apare cu 2-4 zile mai devreme decât stigmatele
(protandrie) (7-10 zile pe secetă), f. rar apar stigmatele
(mătăsire) mai repede →protoginie.
Polenul e viabil 5-7 zile, mai puţin pe timp de arşiţă.
Receptivitatea stigmatelor 8-10 (20) zile, pe arşiţă →1-2 zile.
Polenizarea
Anemofilă, →1000 m, autogamia nefiind exclusă. În decurs de
câteva min. până la 2-4 ore grăunciorii emit tubul polinic,
poleniz. având loc în 16-25 ore.
Fructul se dezv. în 20-30 de zile, iar coacerea în trei faze în 25-
35 zile:
 U=40-50% (în lapte);
 U=32-35% (în pârgă);
 U=15-16% (deplină).

„dinţii babei” ←
polenizare şi fecund.
defectuoasă.

MMDuda 2019
Paniculul are 15-20 cm lungime şi un diametru de 10-20 cm. Pe axul central se
gasesc 10-40 ramificaţii laterale. Spiculeţele sunt biflore şi sunt aşezate pe
două rânduri, pe ramificaţii şi de jur împrejurul axului central în porţiunea de
deasupra ramificaţiilor. Un panicul poate produce aprox. 25 mil. grăunciori de
polen!
Florile mascule au 3 antere, fiecare producând 2.000 - 2.500 grăunciori de
polen. Într-un lan revin în medie 20.000 grăunciori de polen la fiecare ovul.
Polenul apare cu câteva zile înaintea maturării ovulelor (3-7 zile), fenomenul
fiind cunoscut sub numele de „protandrie”. Seceta duce la creşt. decalajului la
7-12 zile, ce det. creşt. nr. de pl. sterile sau parţial sterile.
Viabilitatea polenului e de 1-2 zile, iar receptivitatea stigmatelor pt polen e de
8-10 zile, reducându-se în condiţii de secetă.
Pe știuleți se pot forma 450-675 boabe, pe 14-16 rânduri.

MMDuda 2019
Seceta și arșița în timpul înfloririi și fecundării (iulie-înc. august) pot fi f.
păgubitoare: →princ. simptome se pot obs. înainte de înflor. – prin răsucirea
fr., la înflorire, întârzie ap. mătăsii și fecundarea e deficitară, iar după înflorire
pot avorta florile.

Hibrizii creați pt. toleranță la secetă și arșiță au:

• sist. radicular mai viguros –important pt absorbț. apei și elem. nutr. din sol;
• unghi mic de inserție al ap. foliar (expunere mai redusă la soare a foliajului
reducându-se evapotransp.);
• Capacit. de a reține apa →pl. rămâne verde până la maturitate (efectul
”stay green”).

Efectele secetei pot fi diminuate prin:

• Sistem minim de lucr. ale solului, pe solurile uscate.
• Semănatul în per. optimă, pt a evita ca polenizarea să aibă loc în per.
secetoasă.
• Contr. bur.

MMDuda 2019
 Elementele de productivitate

Nr. plante/mp: 5-9.

Nr. mediu de ştiuleţi/plantă: 1-2.
Nr. rânduri boabe/știulete: 18-22.
Nr. boabe/știulete: 480-630.
MMB: 220-400.

Nr. frunze/plantă: 14-17.

Talia pl.: 240-270 cm.
Înălţimea de inserţie a ştiuletelui: 85-115 cm.
MH: 66-80.
Randamentul de boabe: 80-82%.

MMDuda 2019
Cerinţe climatice
Originară din climatul tropical, sp. termofilă, pb are cerinţe ridicate faţă de temp.
Datorită plasticităţii sale ridicate, det. genetic şi diversităţii sale mari de soiuri şi h.,
cerinţele termice sunt f. diferite.
Pb se cultivă pe toate continentele, în toate zonele agric. de pe glob.
În emisfera N pb se cultivă până la paralela de 590 (Rusia, pt furaj) şi până la paral.
de 420 lat. S în Noua Zeelandă.
Pb pt boabe se încadr. în zona viţei de vie, resp. între 530 lat.N şi 420 lat.S.
În altit. pb până la 3.880 m în Mexic sau 4.200 în Bolivia.
La noi altit. max. e de 700-800 m pt h. extratimpurii.

Temperatura
→cerinţe ridicate pe tot parcursul per. de veget.
Sem. germ. la 8-100C (5°C se „laudă” unele firme). La temp. mai scăzute poate avea
loc “clocirea” →putrezirea boabelor datorită ciupercilor saprofite pe prod. de
hidroliză a amidonului din boabe datorită osmozei. În cond. de câmp la temp.
solului de 10-120C, pl. răsar după 12-15 zile, la 15-180C după 8-10 zile, la 210C după
5-6 zile.
Cu cât temp. se apropie de optim →răsărirea pl. are loc mai repede.

MMDuda 2019
După răsărire creşt. încetează la 4-50C, se degradează clorofila şi plantele mor,
brumele târzii distrug pl. prin îngheţ.
Creşt. decurge normal dacă în luna mai temp. medii nu scad sub 130C, iar în
iunie-august sub 180C.
Cea mai ridicată viteză de creşt. se realizează când temp. sunt de 24-300C.
Optima de creşt. a pl. trebuie să fie 20-220C. Sub 100C pl. îngălbenesc, creşt.
încetează →infloresc. nefertile.
Σ pt întreaga per. de veget. a pb →1700-37000C, fcţ de precocitatea h.
La zonarea h. de pb se ţine seama de Σ0 >100C ce se pot realiza în per. de
veget.
Aceasta rezultă din însumarea temp. medii zilnice ≥100C (pragul biologic al
pb).

Temperatura de creșt. a pb e cuprinsa între 10-30⁰C. Astfel, temp. mai

coborâte se echivaleaza cu 10⁰C, iar cele mai ridicate se egalează cu 30⁰C.

MMDuda 2019
Umiditatea

→cerinţe ridicate.
O pl. de pb la creşt. maximă (înflorire) pierde zilnic prin transpiraţie 1,8 l de apă
la o temp. de 210C, iar la 26,50C pierde cca circa 3,5 l apă.
Totuşi, datorită consum. specific de apă redus, 233-445, a sist. radicular f. bine
dezv. şi a posibilit. de red. a supr. de transp, pe timp de secetă, prin răsucirea fr.
(celule buliforme), pb suportă relativ bine seceta de scurtă durată, cu exc. fazelor
de ap. paniculului, înfloritului şi fecundaţiei care corespunde şi cu fazele critice a
pb pt apă, faze critice care se prelungesc până la maturizarea în
lapte când consumul de apă se ridică la
68-74% din totalul necesar pe per.
de veget. Pt întreaga per. de veget. cant.
min. de precipit. e de 250-300 mm.
Pt RO cant. optimă de precipit. e de
300-380 mm repartizate astfel:
- 60-80 mm în luna mai;
- 100-120 mm în iunie;
- 100-120 mm în iulie;
- 40-60 mm în august.

MMDuda 2019
Partea aeriană are un caracter xerofitic (capacit. de reduc. a supr. foliare prin
uscarea fr. bazale şi răsuc. limbului foliar).
Pentru a germina, boabele de pb absorb 27-34% apă raportat la masa lor.
Per. critică pt apă e între 10-20 iunie şi 10-20 august, respectiv înaintea ap.
paniculelor şi pâna la maturitatea în lapte. În aceastp per., solul trebuie să
aibă 60-80% apă din capacit. de câmp.
În cond. din ţara noastră, prod. de pb sunt peste medie atunci când precipit.
>40 mm în luna mai, 60 mm în iunie, 60 mm în iulie şi <80 mm în august.
Repartizarea optimă a precipit. e următoarea: 60-80 mm în mai, 100-120 mm
în iunie, 100-120 mm în iulie şi 20-60 mm în august.
Pb găseşte cele mai bune cond. de veget. atunci când precipit. anuale sunt
>500 mm, cele căzute între 1 ian. şi 31 aug. sunt >350 mm sau precipit. căzute
între 1 mai şi 31 aug. sunt >250 mm.

MMDuda 2019
Lumina
Faţă de lumină pb se comportă ca o pl de zi scurtă →originea tropic. Cu
toate acestea există h. cultivaţi în zone nordice care dau prod. bune.
O deosebită importanţă are intensitatea luminii (radiaţia solară).
Un factor climatic f. dăunător e grindina, când aceasta cade în fazele
mai avansate de veget.
Solul
Pb poate fi cultivat pe cele mai diferite tipuri de sol. Valorifică bine şi
solurile mai slab fertile ca: brunul de pădure, podzolurile şi solurile
nisipoase dacă acestea sunt bine fertiliz. şi aproviz. cu apă.
Cele mai bune cond. de veget. pt pb se întâlnesc pe solurile cu textură
mijlocie, profunde şi bine aproviz. cu elem. nutr. de tipul
cernoziomurilor şi a solurilor de luncă.
Pb poate fi cultivat pe soluri cu pH 5-8, iar la irigat şi până la pH 8,5.
Cele mai bune cond. pe soluri neutre cu pH 6,5-7,5.

MMDuda 2019
ASAS a stabilit 3 zone de cultură a pb:
Zona I: temp. utile (biologic active) între 1400-17000C →h. tardivi gr. 300-400 şi
mijlocii din gr. 200 (premergători grâului).
Cuprinde Câmpia de S, Dobrogea şi Câmpia de V cu soluri fertile, cernoziomice,
brun roşcate de pădure şi aluvionare. Deficitul de apă prin →irigare.
Zona II: supr. cu resurse termice între 1.200-1.4000C →Pod. Moldovei, N Câmpiei
Ro şi Câmpia din NV ţării (h. tardivi 20%, h. mijlocii 50%, h. timpurii 30%).
Zona III. Σ°= 800-1.2000C →zonele subcolinare ale Carpaţilor Meriodinali şi
Răsăriteni, pod. Transilvaniei, iar la N – depr. Maramureşului (h. timpurii 75% şi
h. mijlocii 25%).
În fiecare zonă se cultivă cca 1 mil. ha.

În ciclul ontogenetic al pb au fost delimitate 11 faze, numerotate după sistemul

zecimal, cu 0 - 5 în etapa vegetativă şi 6 - 10 în etapa generativă. Criteriile de
delimitare în etapa 17 vegetativă sunt nr. de fr., iar în etapa generativă evoluţia
creşt. şi maturării bobului.

MMDuda 2019