Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe

Scris de Lumea Satului

La porumb, ca și la alte specii de cultură, obținerea producțiilor optime
economic este influențată de alegerea celor mai potriviți hibrizi pentru
fiecare areal de cultură.

Zonarea hibrizilor de porumb

La alegerea celui mai adecvat hibrid se va ține seama de:

 particularitățile specifice ale hibridului (producție ridicată și stabilă,

capacitate de adaptare, rezistență la cădere și frângere, la boli și
dăunători)
  cerinţele faţă de resursele termice existente în arealul de cultură
(lungimea perioadei de vegetaţie, pentru a ajunge la maturitate în
zona în care se cultivă);
 condiţiile naturale ale zonei (fertilitatea solului, aportul freatic,
frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă);
 tehnologia aplicată și asolamentul, modul de recoltare;
 în funcție de suma unităților termice utile (UTU), în țara noastră au
fost stabilite 6 zone de cultură a porumbului (800-1750 UTU);
 în țara noastră sunt înregistrați hibrizi de porumb românești și străini,
din diferite grupe de precocitate, fermierii având astfel posibilitatea
de a alege hibrizii potriviți pentru zona unde este amplasată ferma;
 se recomandă ca în fermele cu suprafețe mari de porumb să se cultive
2-3 hibrizi din grupe de precocitate diferită;
 hibrizii de porumb creaţi la INCDA Fundulea, în condiţiile
pedoclimatice ale Câmpiei Bărăganului, se caracterizează prin
consum specific de apă redus, rezistenţă bună la frângere şi cădere,
toleranţă la secetă și arșiță, boli şi dăunători, capacitate de a realiza
producţii ridicate şi stabile în condiţii diferite de mediu;
 programul de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea a creat,
înregistrat și extins în cultură, de-a lungul timpului, un număr
important de hibrizi din grupele de maturitate 300-500, care au
ocupat suprafețe importante în toate zonele de cultură din România,
dar mai ales din sudul și vestul țării, unde, până în anii ’90 ocupau cea
mai mare cotă de piață;
 INCDA Fundulea recomandă hibrizii simpli de porumb: Oituz (FAO 301-
400), Paltin (FAO 401-500), F376 (FAO 500), Olt (500-550), Iezer (FAO
401-500), F423 (FAO 401-500) și Felix (FAO 460).

Rotația culturii

 premergătoare valoroase pentru porumb sunt leguminoasele:

mazărea, fasolea, soia, borceagurile, trifoi, lucernă;
  grâul de toamnă este principala plantă premergătoare, dar în rotația
repetată grâu-porumb este favorizată dezvoltarea fuzariozei, boală
comună ambelor plante;
 producții ridicate dă porumbul și după orz și secară de toamnă,
cereale păioase de primăvară, cartof, sfeclă, floarea-soarelui, in și alte
plante;
 nu se cultivă după sorg şi Iarba de Sudan;
 monocultura porumbului nu se recomandă pentru că duce la
înmulţirea unor buruieni specifice (costreiul), la apariţia de boli şi
dăunători, la deteriorarea însuşirilor fizice ale solului;

Fertilizarea

 consumul specific în principalele elemente nutritive, pentru realizarea

producţiei principale şi a producţiei secundare aferente, este în
funcţie de mărimea producţiei şi de hibridul folosit.
 îngrăşămintele cu azot se aplică în doze de 80-100 kg N/ha la neirigat
şi 180-300 kg N/ha la irigat în funcție de hibridul cultivat, planta
premergătoare, fertilitatea naturală a solului, aprovizionarea cu apă;
doza de azot se fracţionează astfel: ½ - 2/3 din doză se aplică
primăvara, la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu
semănatul, iar restul se administrează în vegetaţie, odată cu lucrarea
de prășit mecanic;
 îngrăşămintele cu fosfor se administrează împreună cu azotul, dozele
folosite fiind de 40-120 kg P2O5/ha, în funcţie de conţinutul solului în
fosfor mobil, de aprovizionarea solului cu azot şi de producţiile
planificate; fosforul se administrează toamna, înainte de efectuarea
arăturii, sub formă de superfosfat sau de îngrăşăminte complexe, sau
primăvara, la pregătirea patului germinativ (îngrăşăminte complexe).
 îngrăşămintele cu potasiu se încorporează sub arătura de bază,
toamna, administrându-se sub formă de sare potasică sau
îngrăşăminte complexe; dozele folosite sunt de 40-100 kg K2O/ha, în
funcţie de aprovizionarea solului cu potasiu;
  gunoiul de grajd asigură elementele nutritive pe toată perioada de
vegetaţie şi contribuie la îmbogăţirea unor însuşiri hidrofizice şi
biologice ale solului; se administrează în cantităţi de cca 40 t/ha sau
chiar mai mult, încorporându-se sub arătura de bază;
 dintre microelemente, zincul are o influenţă mai mare asupra
producţiei de porumb. Insuficienţa lui poate să apară dacă s-au folosit
doze excesiv de mari de fosfor şi azot sau în condiţii de monocultură;
insuficienţa zincului apare pe solurile erodate din Moldova şi Bărăgan.
Pentru contracararea insuficienţei de zinc se aplică 1-2 stropiri cu 0,4-
0,6% sulfat de zinc, când porumbul are 7-8 frunze.
 folosirea amendamentelor este necesară pe solurile acide, cu pH sub
5,8 sau pe solurile sărăturate, cu pH peste 8; se folosesc carbonatul de
calciu pe solurile acide şi fosfogipsul pe solurile bazice.

Lucrările solului

 pregătirea solului trebuie să înceapă imediat după recoltarea plantei

premergătoare, asigurând astfel acumularea şi reţinerea apei în sol,
acumularea de nitriţi prin activitatea microorganismelor; trebuie să se
obţină o mobilizare profundă, o bună mărunţire şi nivelare a
suprafeţei solului;
 după plantele care eliberează terenul devreme, se efectuează o
arătură la 20-25 cm;
 după premergătoarele care eliberează terenul toamna, se face arătura
la 25-30 cm;
 pe solurile grele şi cu exces temporar de umiditate se fac lucrări de
scarificare o dată la 3-4 ani;
 înaintea semănatului se fac lucrările de pregătire a patului germinativ,
în preziua sau ziua semănatului, printr-o lucrare cu combinatorul sau
cu grapa cu discuri; acestea se corelează și cu administrarea
erbicidelor aplicate înainte de semănat;
 în primăverile secetoase, când este deficit de apă în sol, trebuie
evitată mobilizarea repetată şi adâncă a solului;
  pentru micşorarea numărului de treceri pe teren se recomandă
folosirea agregatelor complexe cu care se fac mai multe lucrări la o
singură trecere: pregătirea terenului şi erbicidare; pregătirea terenului
şi administrarea îngrăşămintelor lichide etc.;
 odată cu răspândirea conceptului agriculturii durabile sunt
promovate tehnologiile care presupun intervenția minimă asupra
solului; prin sistemul de lucrări minime se urmărește efectuarea la
timpul optim numai a lucrărilor solului strict necesare, evitând
distrugerea structurii și tasarea solului prin înlăturarea trecerilor
repetate cu mașinile pe teren.

Sămânța și semănatul

 sămânţa trebuie să aibă germinaţia mai mare de 90%, iar valoarea

cold-testului 85%;
 trebuie să provină din loturi de hibridare certificate, să fie calibrată şi
tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor (cu produse avizate în acest
sens);
 trebuie respectată cu stricteţe zonarea hibrizilor pentru a se evita
folosirea unor hibrizi care nu pot ajunge la maturitate într-o anumită
zonă de cultură;
 epoca optimă de semănat este atunci când în sol, la adâncimea de 10
cm, se realizează o temperatură de 8-10°C dimineaţa, iar vremea este
în curs de încălzire;
 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi
sudul Moldovei;
 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării;
 densitatea optimă de semănat este în funcţie de asigurarea
elementelor nutritive la nivelul optim de aprovizionare a solului cu
apă şi aportul freatic, de însuşirile morfologice şi biologice ale
hibridului folosit;
  în condiţiile în care se asigură o bună fertilizare, densitatea optimă la
semănat este de 65-70 mii pl/ha pentru hibrizii mijlocii şi de 70-85 mii
pl./ha la hibrizii timpurii;
 distanţa între rânduri la semănat este de 70 cm, astfel se obține cea
mai bună distribuire a plantelor pe suprafaţa cultivată;
 adâncimea de semănat este de 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie
din zona de stepă, care se usucă mai repede sau de 5-6 cm pe solurile
argiloase, în zonele umede; foarte important este să se semene la
adâncime uniformă, pentru a se asigura o răsărire uniformă;
 semănatul se face cu semănătorile pneumatice de precizie.

Combaterea chimică a buruienilor

 plantele de porumb nu pot concura cu buruienile în primele 4-6

săptămâni de vegetaţie datorită creşterii mai lente şi a densităţii
reduse/m2, comparativ cu numărul mare de buruieni/m2 care sunt
mult mai rapace în competiţia pentru lumină, hrană şi apă, putând
provoca pagube foarte mari (între 30-80% pierderi de producţie), în
funcţie de nivelul de infestare şi speciile de buruieni existente;
 la stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor din cultura
porumbului este necesar să se ţină seama de următoarele: gradul de
infestare cu buruieni, speciile de buruieni dominante, tipul de sol
(conţinutul în humus, argilă), reacţia soluţiei solului, condiţiile
climatice şi rotaţia culturilor;
 combaterea chimică a buruienilor se va face conform cu exigenţele
asolamentului practicat şi cu specificul îmburuienării (nivel de
infestare, raportul buruieni monodicotiledonate, dominanţa speciilor,
precum şi faza buruienilor la tratament), folosind diferite strategii de
tratament cu erbicide avizate, aplicate înainte de semănat (ppi 3-4
cm), preemergent (imediat după semănat) și postemergent (în timpul
vegetației);
 aplicarea erbicidelor înainte de semănat se recomandă pentru zonele
secetoase, iar aplicarea preemergentă în zonele cu umiditate sau cu
irigaţii; dozele de aplicare sunt stabilite în funcţie de tipul de sol;
  erbicide antigramineice și parțial dico preemergente: Dual Gold 1,0-
1,5 l/ha, Frontier forte 0,8-1,4 l/ha, Stomp 4,0-5,0 l/ha, Successor pro
1,5-2,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
 erbicide preemergente pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate:Merlin Flex 0,300-0,420 l/ha, Calisto 480 EC 0,250 -0,350
l/ha ș.a. erbicide avizate;
 erbicide preemergente combinate: Adengo 0,35-0,4 l/ha, Merlin Duo
2,25-2,5 l/ha, Akris 2,5-3,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
 erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale și perene: Mustang 0,4-0,6 l/ha, Buctril D 0,8-1
l/ha, Dicopur Top 1l/ha, Lontrel 300 0,3-0,5 l/ha, Lancelot Super
0,33g/ha, DMA 6 1l/ha, ș.a.; se aplică când porumbul are 4-6 frunze și
buruienile sunt în faza de rozetă;
 erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate și monocotiledonate: Titus plus + Trend 307 g + 0,1%,
Principal Plus + Trend 0,440 g/ha + 0,25 l/ha ș.a. (porumb 4-6 frunze;
buruieni mono 2-4 frunze, Cirsium , max.10 cm);
 erbicide postemergente selective pentru combaterea buruienilor
monocotile în special costreiul din rizomi: Mistral 40 + Atplus (Adj)1,0-
1,5 l/ha, Mistral 6 OD 0,75-1,0 l/ha, Equip + Mero (Adj) 1,75-2,5 l/ha,
Innovate 240, 0,175-0,250 l/ha, ș.a.(porumb 4-6 frunze, costrei 15-20
cm max.) ș.a. erbicide avizate.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor:

 Porumbul este o plantă gazdă pentru un număr mare de patogeni,

peste 50; de asemenea, este atacat încă din primele faze de vegetaţie
de foarte mulţi dăunători: gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis)
şi larvele gândacilor pocnitori (Agriotes spp.), atac deosebit de
periculos, care poate determina reducerea producţiilor şi, uneori,
chiar compromiterea culturilor pe anumite suprafeţe. Din această
cauză, în special în sudul ţării, se consideră ca necesar tratamentul
generalizat al seminţelor de porumb.
 În condiţii de umezeală şi temperaturi scăzute, sub 13ºC, germinarea
seminţelor are loc încet şi acestea pot fi colonizate de patogenii din
sol, adaptaţi la aceste condiţii, în principal de specii ale genurilor
Fusarium și Pythium.
 Pentru prevenirea apariției și manifestării acestor boli se recomandă
tratarea seminţelor cu fungicide avizate în acest sens - Kinto Duo (2,5
l/t), Maxim XL 035 FS (1,0 l/t), Feuver (15 ml/50.000 semințe), Vibrance
(15 ml/50.000 semințe).
 pentru evitarea pierderilor produse de gărgăriţa frunzelor (Tanymecus
dilaticollis), la înfiinţarea culturilor trebuie să se aibă în vedere
următoarele:
o pentru solele în care plantele premergătoare au fost cerealele
păioase de toamnă, borceagul, fasolea, soia, mazărea sau inul,
nu se avertizează executarea tratamentelor chimice întrucât, în
general, densitatea dăunătorului înregistrează valori scăzute, de
până la 3 exemplare/m²;
o dacă planta premergătoare a fost porumbul, floarea-soarelui,
sfecla de zahăr se recomandă tratarea seminţei de porumb cu
unul dintre insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au
utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare
aprobate de MADR.
 În cazul viermilor sârmă, pe lângă recomandările agrofitotehnice, de
evitare a terenurilor cu păşuni, fâneţe, leguminoase perene, culturi
foarte dese, sole care menţin stratul de la suprafaţa solului într-o
anumită stare de umiditate, trebuie să se asigure tratarea seminţelor
de porumb cu insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au
utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare,
aprobate de MADR, precum și cu insecticidele Force 20 CS (50
ml/50.000 semințe), Signal 300 ES (2 l/t), Trika Expert (10-15 kg/ha).
 Devenit recent un dăunător de importanţă economică, viermele vestic
al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) necesită o
atenţie deosebită, în special în aria de răspândire; principalul factor
care favorizează dezvoltarea şi înmulţirea excesivă este dat de
monocultura porumbului; având în vedere faptul că, în etapa actuală,
 dăunătorul dezvoltă populaţii reduse numeric şi doar izolat se apropie
de pragul economic de dăunare, se recomandă a se acorda o
deosebită atenţie rotaţiei culturilor. Prin evitarea monoculturii de
porumb se asigură o protecţie eficientă deoarece dăunătorul depune
ouăle aproape în exclusivitate în culturile de porumb, iar larvele nou
apărute în anul următor se hrănesc pe rădăcinile de porumb din noua
cultură.
 În ceea ce privește atacul de Fusarium (contaminare cu fumonisine) și
a atacului larvelor de Ostrinia nubilalis la hibrizii de porumb, singura
metodă de prevenire este rezistenţa genetică a hibrizilor.

Irigarea culturii

 consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi

zona de cultură, fiind cuprins între 4.800-5.800 m3/ha.
 perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de
apariţia paniculului şi durează toată perioada formării şi umplerii
boabelor.
 necesarul zilnic de apă al culturilor de porumb este de: 1,5-2,5 mm
(15-25 m3/ha) în luna mai; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna iunie; 5,0-
6,0 mm (50-60m3/ha) în luna iulie; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna
august. La rezerve de umiditate a solului de sub 50 % din plafonul
minim în faza de 6-8 frunze se reduce producţia cu 50-60%, iar în faza
de înspicare-fecundare se poate reduce cu 50-70%, îndeosebi când
temperatura aerului depăşeşte 30°C.

Recoltarea

Porumbul se recoltează în 2 variante:

 în ştiuleţi depănuşaţi – începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-

32% şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%;
 sub formă de boabe, când umiditatea boabelor este sub 25%. După
recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%).
Pentru a diminua cheltuielile cu uscarea boabelor, se recomandă
cultivarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii, cu capacitate de pierdere
rapidă a apei din bob în faza de maturare.

Cercetător științific Daniela HORHOCEA,

Colectiv Ameliorarea porumbului INCDA Fundulea

Etichetat cu: 
 cultura porumbului
 
 porumb pentru boabe
 
 porumb
 
 cultivarea porumbului
 
 productii de porumb
Vizualizari 9741
Evaluaţi acest articol

 1

 2

 3

 4

 5

(1 Vot)
Lasă un comentariu
Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*).
Codul HTML nu este permis.