1.

Precizaţi cauzele care au impus apariţia şi dezvoltarea filierelor alimentare:

a) Creşterile demografice.
b) Diversificarea activităţilor umane şi diviziunea muncii.
c) Dezvoltarea producţiei agricole şi a productivităţii muncii.
2. Dintre concenţiile şi metodele noi care au apărut în ultimele decenii pe filierele agro-alimentare, în domeniul condiţionării
şi păstrării produselor agricole, se înscriu: Sistemul HACCP.

3. Precizaţi care a fost principalul obiectiv al rezervelor colective de produse agricole: Aşteptarea unei conjuncturi
favorabile pe piaţă
4. Ce se înţelege prin trasabilitate: Cunoaşterea provenienţei produselor şi a drumului pe care acestea l-au urmat de la
producător la consumatorul final
5. Creşterea producţiei de cereale a stimulat comerţul intern şi extern, şi a impus construirea primelor mari silozuri (Brăila,
Galaţi, Constanţa), în perioada: Sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX
6. Metode tradiţionale de condiţionare şi păstrare a produselor agricole care corespund principiilor alimentaţiei moderne
sunt: Uscarea naturală (solarizare sau prin vânt) şi păstrarea în stare uscată sau la temperaturi scăzute
7. Rezervele strategice de produse agricole sunt constituite îndeosebi din: Cereale

8. În ce perioadă au fost construite silozurile regionale şi ce capacităţi de depozitare au avut acestea, corespunzător cu
dezvoltarea producţiei şi comerţului cu cereale: Perioada 1938 - 1941, 4.000 - 6.000 tone.

9. Cele mai bune condiţii pentru păstrarea în cantităţi mari a legumelor şi fructelor, se realizează în: Depozite speciale,
amplasate în clădiri compacte, compartimentate.

10. Higroscopicitatea masei de produse agricole depozitate depinde de:

b) Temperatura şi umiditatea mediului ambiant.
d) Compoziţia chimică a produselor

11. Transmiterea căldurii prin masa de produse agricole depozitate are loc, în principal, prin:

c)Conductibilitate termică.

d)Conducţie

12. Procresul de încingere a produselor agricole depozitate este consecinţa: Intensificării procesului de respiraţie.

13. Oxigările neenzimatice afectează cu precădere o anumită categorie de substanţe din compoziţia produselor agricole
depozitate: Lipide şi acizi graşi liberi.

14. Precizaţi care sunt motivele pentru care masa hectolitrică (MH) este considerată un criteriu de
compartimentare secundară: Valorile MH sunt influenţate de conţinuturile în apă şi corpuri străine, care se
modifică în urma condiţionării.

15. La compartimentarea produselor agricole în funcţie de umiditate se ţine cont de:Toate criteriile menţionate sunt
corecte.

16 Precizaţi care dintre metodele de păstrare a produselor agricole menţionate mai jos corespund cel mai bine
principiilor moderne ale alimentaţiei:

b) Păstrarea prin refrigerare.

c) Păstrarea în stare uscată.

17. Toate metodele de păstrare a produselor agro-alimentare urmăresc:

a) Reducerea ritmului proceselor vitale din masa de produse depozitate.

b) Eliminarea insectelor şi acarienilor din masa de produse.

c) Eliminarea microorganismelor din masa de propduse.

18. Temperatura maximă la uscarea artificială a seminţelor de floarea-soarelui cu 16% umiditate trebuie să fie de: 70oC la
agentul de uscare şi 35oC la seminţele de floarea-soarelui.

19. Separarea seminţelor de cuscută (buruiană parazită extrem de dăunătoare din culturile de in, lucernă, trifoi ş.a.) se
realizează prin: Cu ajutorul echipamentelor electromagnetice, pe baza stării suprafeţei seminţelor.

20. Terminalele de cereale - destinate marelui comerţ internaţional sunt amplasate în România În porturile Constanţa şi
Agigea

21. Pătulele - construcţii tradiţionale pentru păstrarea porumbului ştiuleţi se bazează în conservare pe Aerarea naturală
prin curenţii de aerb

22. Cele mai grave consecinţe pe care le poate avea pentru calitatea produselor existenţa microorganismelor în
componenţa masei de produse agricole depozitate sunt: Formarea de micotoxine

23. Dintre produsele agricole boabe caracterizate printr-o foarte bună capacitate de curgere se menţionează (ţinând cont
de forma seminţelor şi starea suprafeţei acestora): Seminţele de in, soia, fasole

24. Autosortarea maximă se produce în timpul: Transportului rutier al produselor

25. Porozitatea masei de produse agricole are importanţă deoarece: Reprezintă rezerva de oxigen pentru respiraţia
componentelor masei de produse

26. Procesul de sorbţiune devine ireversibil atunci când are loc: Chemosorbţia

27. Umiditatea de echilibru, la care produsele agricole pot fi păstrate fără pericolul deprecierii calităţii depinde, printre
altele, de:Raportul dintre substanţele higroscopice şi cele nehigroscopice din compoziţia produsului c

28. Iradierea calorică are importanţă practică pentru:Uscarea prin solarizare b

29. Între alterările de origine mecanică şi fizică se încadrează: Dezvoltarea microorganismelor a

30. Dintre consecinţele dramatice pe care le poate avea formarea depozitelor de pulberi (praf organic) dacă nu se iau
măsuri corespunzătoare fac parte: Toate fenomenele menţionate d

31. Una dintre reacţiile enzimatice menţionate mai jos, ilustrate prin substanţele implicate şi Pectina insolubilă-
pectina solubilă – înmuierea Ţesuturilor a

32. Una din categoriile de substanţe menţionate mai jos suferă procese de alterare sub acţiunea α şi β-amilazelor:
Celuloza a

33. În urma accelerării procesului de respiraţie a componentelor vii din masa de produse agricole rezultă o serie de
compuşi care pot contribui la alterarea produselor agricole: Oxigen, apă şi reducerea temperaturii a

34. Dintre micotoxinele – substanţe foarte toxice rezultate în urma contaminării cu anumite specii de microorganisme,
atacul de Fusarium graminearum poate conduce la apariţia de:

Deoxinivalenol (DON) a

Zearalenone b

35. Dintre insectele care pot provoca daune importante în depozitele de produse agricole boabe, unele pot proveni din
câmp: Molia cerealelor, gărgăriţele mazării şi fasolei c

36. Creșterea populației de insecte din depozitele de cereale este inhibată la temperaturi de: Sub 10oC b
37. Precizaţi la care dintre produsele agricole boabe de mai jos corespund analizele specifice recomandate la
recepţionare: Grâu - sticlozitatea, indicele glutenic a

38. Dintre substanţele utilizate pentru păstrarea produselor agricole, pentru porumbul boabe există recomandări
îndeosebi în cazul: Acidului propionic a

39. La una dintre metodele de păstrare a produselor agricole menţionate mai jos este obligatorie precizarea pe eticheta
produsului a metodei prin care acestea au fost păstrate: Păstrarea prin iradiere c

40. Reducerea umidităţii produselor într-o zi de solarizare poate ajunge la: 5-10% c

41. Draierarea a fost utilizată ca metodă de condiţionare cu foarte bune rezultate pentru început la: Porumb boabe

42. Calibrarea produselor prioritate la: este un agricole procedeu de sortare boabe recomandat a cu

Produsele agricole boabe destinate semănatuluic

43. Trioarele sunt utilaje destinate curăţirii produselor agricole boabe pe baza unei caracteristici a boabelor: Lungime

44. Compoziţia aerului din staţiul intergranular se modifică pe durata păstrării produselor în depozite astfel:

Scade concentraţia în oxigen şi creşte concentraţia în dioxid de carbon şi vaporide apă b

45. Dintre microorganismele edafice existente în masa de produse agricole depozitate, cele mai dăunătoare pentru
calitatea produselor sunt: Ciupercile de mucegai a

46. O bună friabilitate a masei de produse agricole boabe depozitate reflectă: O foarte bună stare de conservare

47. Conductibilitatea termică scăzută (inerţia termică) a masei de produse agricole depozitate are importanţă practică
deoarece: Starea bună de conservare a produselor răcite se menţine timp îndelungat c

48. Precizaţi care dintre produsele agricole boabe de mai jos sunt recomandate pentru depozitare în celule de siloz:
Seminţe de grâu, secară, triticale, orz, cu umiditatea de 14-15% d

49. Dintre metodele de păstrare moderne, care facilitează comerţul cu cereale, inclusiv comerţul internaţional, face
parte: Păstrarea în containere.

50. Diagrama conservării cerealelor, în funcţie de umiditatea şi temperatura boabelor de cereale, delimitează 4 zone
distincte, dintre care în zona de risc maxim există pericolele: Dezvoltării microorganismelor, insectelor şi germinaţiei.

51. Condiţii bune pentru păstrarea seminţelor de rapiţă se întrunesc la umidităţi de: 9-10%.

52. Gazarea seminţelor înainte de depozitare pentru prevenirea atacului de gărgăriţe este recomandată la:Mazăre şi
fasole.

53. Analizele pentru determinarea pierderilor de greutate şi zahăr la depozitarea rădăcinilor de sfeclă pentru zahăr includ:

b) Conţinutul în apă, zahăr şi substanţă uscată.

d) Conţinutul în zahăr invertit, rafinoză şi azot vătămător.

54. Până la ce umiditate trebuie uscate tulpinile de in sau cânepă topite, pentru a-şi păstra calitate:6 - 7%.

55. Pentru a nu afecta calitatea materialului vegetal, temperaturile maxime la uscarea plantelor medicinale şi aromatice
conţinând uleiuri volatile (Lavandula, Achillea, Tagetes ş.a.) nu trebuie să depăşească: 30-35oC.

56. Operaţiunea de bonitare (clasare) a conurilor de hamei ţine cont de următoarele caracteristici:Caracteriticile
conurilor (culoare, aromă, mărime, construcţie, integritate).

57. Precizaţi care este principalul obiectiv al curăţirii preliminare a boabelor de cereale (precurăţirea): Reducerea
conţinutului în corpuri străine uşor separabile (resturi vegetale, impurităţi minerale) c
58. Dintre consecinţele negative ale uscării forţate a boabelor de cereale menţionate mai jos, există una care nu se
încadrează în aceste categorii: Compactarea straturilor exterioare ale boabelor b

59. Agregatul Granifrigor, existent în dotarea unor unităţi economice implicate în condiţionarea şi păstrarea produselor
agricole boabe, este destinat, în principal, pentru: Răcirea produselor agricole boabe, cu deosebire a celor recoltate vara

60. Aerarea activă este o metodă de: Condiţionare şi păstrare a cerealelor c

61. Sub astectul consumurilor de energie, şi pentru diminuarea risurilor de depreciere a calităţii, cea mai eficientă metodă
de uscare a cerealelor se consideră că este:Uscarea naturală prin solarizare şi lopătare c

62. La stabilirea umidităţii de păstrare a seminţelor oleaginoase se ţine cont, în principal, deConţinutul în ulei (lipide)

63. Ordinea descrescândă corectă în funcţie de umiditatea de păstrare a speciilor oleaginoase sau leguminoase de mai jos
este: Ricin, floarea-soarelui, soia a

64. Un obiectiv specific al condiţionării şi păstrării seminţelor de floarea-soarelui este eliminarea: Impurităţilor organice
şi a seminţelor decojite sau vătămate (fisurate) a

65. Sensibilitatea la fisurare şi spargere, care trebuie avută în vedere la recoltarea şi manipularea mecanică a seminţelor este
o caracteristică a: Atât a seminţelor de oleaginoase cât şi a celor de leguminoase c

66. Dintre procesele care se intensifică în rădăcinile de sfeclă pentru zahăr după îndepărtarea la recoltare a fruzelor şi
coletelor fac parte: Vestejirea şi pierderea turgescenţei rădăcinilor a

67. Dintre metodele de depozitare a rădăcinilor de sfeclă, cea mai eficientă metodă sub aspectul protejării calităţii este:
Depozitarea în câmp a

68. În tehnologiile moderne, butaşii de sfeclă, pentru cultura semincerilor, se păstrează în: Silozuri îngropate b

69. Uscarea la soare a materialului vegetal cu utilizare aromatică şi medicinală este recomandată doar pentru:

Materialul vegetal conţinând alcaloizi, substanţe tanante, precum şi organele de plantă cu ţesuturi dure (rădăcini, rizomi ş.a.)

70. Temperatura de uscare în masa de seminţe de cereale destinate însămânţării nu trebuie să depăşească: 10-15oC

71. La aerarea produselor agricole boabe depozitate în celule de siloz, cantitatea de aer se exprimă prin:Alimentarea
specifica

72. „Front de răcire” este denumit: Zona intermediară, de tranziţie, în care produsul este în curs de răcire şi uscare, la
aerarea activă a

73. Sensibilitatea seminţelor de soia la manipulări mecanice este mai accentuată la: Seminţele calde şi umede

74. La unităţile economice de prelucrare primară a inului pentru fibre ajung plantele recoltate prin smulgere şi la care
lungimea tehnică reprezintă: Lungimea de la colet până la prima ramificaţie c

75. Bonitarea chimică a conurilor de hamei ţine cont de: Mărimea, culoarea şi construcţia conurilor b

76. Dospirea este un proces de condiţionare a frunzelor de tutun în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, prin
care se realizează: Îngălbenirea şi îmbunătăţirea calităţii frunzelor c

77. Calibrarea tuberculilor de cartof contribuie la: Prevenirea accelerării îmbolnăvirii tuberculilor.

78. Temperatura optimă pentru păstrarea tuberculilor destinaţi pentru plantat este de: 8 - 10 oC.

79. Dintre caracteristicile de calitate care sunt luate în consideraţie la aprecierea calităţii strugurilor fac parte: Pruina,
consistenţa şi suculenţa pulpei, gustul.

80. Legumele şi fructele la care nu este recomandată o durată de transport mai mare de 3 zile sunt: Pepeni galbeni,
castraveţi de salată, struguri
81. Precizaţi care este mărimea optimă a tuberculilor de cartof destinaţi pentru plantat (sămânţă): Între 25 şi 55 mm
diametru d

82. Spălarea tubeculilor este o operaţiune de condiţionare specifică practicată la tuberculii cartofului destinat:
Consumului sau prelucrării industriale a

83. Păstrarea tuberculilor de cartof trebuie să fie realizată la întuneric pentru a: Grăbi încolţitul şi a se acumula solanină
în tuberculi a

84. „Îndulcirea” tuberculilor de cartof (transformarea amidonului în glucide mai simple), care are loc la temperaturi de:
0-1oC a

85. Prelungirea repausului germinativ la tuberculii de cartof poate fi realizată prin tratarea cu inhibitori de încolţire,
recomandaţi pentru: Nu există precizări şi restricţii în acest sens d

86. Cele mai bune condiţii de mediu pentru păstrarea tuberculilor de cartof se prezintă astfel:

85-93% umiditatea relativă a aerului; 3-5oC temperatura aerului; 3% concentraţia în CO2; întuneric a

87. Ceruirea este o operaţiune de condiţionare a fructelor care are ca obiectiv:

Reducerea pierderilor de apă şi protecţia împotriva microorganismelor b

88. La anumite specii de legume şi fructe nu este recomandat transportul pe durate mai mari de 3 zile: Castraveţi de
salată, pepene galben, pere d

89. Dintre analizele de calitate pentru care se acordă puncte la aprecierea calităţii, specifice pentru struguri sunt:

Consistenţa pulpei, suculenţa pulpei, gustul d

90. Fermitatea fructelor şi legumelor, foarte importantă pentru calitate şi aspectul comercial, este în legătură directă cu
transformarea anumitor substanţe:

Acizii organici a