1.

Importanta graului

Importan Nici un aliment nu satisface att de economic cerinele omului n

principii nutritive i active ca pinea de gru. Coninutul mare n proteine (7
22%) i structura diversificat a acestora: gliadina 35 45%, glutenina 35 40%,
globulina 15 20% i albumina 2 5%, confer grului un rol plastic, biocatalitic
i energetic foarte important pentru organismul uman.

De asemenea, coninutul foarte mare n glucide 65 70% i n special zaharurile

fermentescibile (maltoza, zaharoza etc.) determin ca pinea de gru s fie i o
valoroas surs energetic. La acestea trebuie s adugm i coninutul n
grsimi al embrionului de gru (2 4%) precum i n vitamina E (4 7 mg%).
Fina integral de gru (boabele de gru) conine complexul de vitamine B1
(tiamina 0,5 0,8mg%), B2 (riboflavina 0,2 0,4mg%), B5 (acidul pantotenic 3
5mg%), B6 (piridoxina 3 6mg%), vitamina PP (niacina 2 5mg%), grupul de
vitamine K1 (filochinona), K2 (farnochinona), K3 (menadiona) i vitamina H
(biotina) n cantiti mai modeste.

n acelai timp, boabele de gru sunt srace n vitamina A (retinolul) i au lips

total a vitaminelor C i D. Srurile minerale ce se gsesc n boabele de gru
sunt: fosfor (300400mg%), potasiu (200350mg%), magneziu (100150mg%),
fier i fluor. Pinea de gru, prin nsuirile de panificaie conferite de gluten,
asigur alimentaiei umane aproape ntreaga serie de acizi aminici eseniali:
leucina, valina, fenilalanina n cantiti mai mari i lizina, izoleucina, metionina,
triptofanul, treonina i tirozina n cantiti mici sau foarte mici.

n furajarea animalelor grul este mai valoros fa de porumb prin: - coninutul

dublu n proteine total (8 9% la porumb : 16 18% la gru);- valoarea nutritiv
a proteinelor datorat echilibrului aminoacizilor, lipsei substanelor antinutritive i
antivitaminice precum i n coninutul ridicat al acizilor aminici eseniali; - nivelul
produciilor medii ridicate i tehnologia de cultivare mecanizabil integral; -
preul de cost al unui kilogram de gru este mai redus fa de porumb; - volumul
redus la jumtate al cantitilor de furaje administrate pentru a se nregistra, la
minimum, acelai spor de greutate; - timpul disponibil de care beneficiaz
cultivatorii de gru ce poate fi folosit pentru educaie, sport, divertisment.
2.Genealogia graului-

Grul are o structur poligenomic i cuprinde genomurile AA, BB, DD ce

aparin la trei specii diploide cu 14 cromozomi (2n = 14): Triticum
monococcumssp. boeoticum(2n = 14, genomul AA) Aegilops speltoides(2n = 14,
genomul BB) Aegilops squarossa(2n = 14, genomul DD) Genului Triticum posed
trei grupe naturale alopoliploide: grupa diploid -AA (Triticum monococcum);
grupa tetraploid -AABB (Triticum dicoccoides) grupa hexaploid -AABBDD
(Triticum aestivumssp. vulgaris).

3.Corelatii existente la grau-.

Productia de boabe: Numarul fratilor fertili, lungimea spicului, densitatea

spicului, numarul spiculetelor fertile, numarul boabelorin spiculet, greutatea
boabelorin spic , calitatea boabelor: Continutulin gluten, calitatea glutenului,
continutul bobuluiin substante biochimice, sticlozitatea bobului, MMB,
randamentul fainii. Calitatea fainii: Puterea fainii, consistenta aluatului,
elasticitatea si intinderea aluatului, panificabilitatea, deformarea glutenuluietc .
rezistenta la ger: Adncimea noduluide infratire, sistemul radicular dezvoltat,
primul stadiu de dezvoltare lung, continut ridicat de substante uscate si zahar,
puterea osmotica mare, continutul ridicatin sulfhidril. Rezistenta la seceta: Forma
anatomo-morfologica specifica (numar mare de stomate, marimea stomatelor
mica, prezenta a cuticulei, frunzeinguste, ceroase), suprafata de evaporatiee
,mica, sistemul radiculardezvoltat, insusiri fiziologicespecifice (densitatea sucului
celular mare, puterea osmotica mare, continutin zaharuri). Rezistenta la cadere:
Paiul scurt, ingrosat, internodiilebazale scurte, groase, densitate mare la
fasciculele liberolemnoase, elasticitate mare a paiului, sistemul radicular
dezvoltat, continut ridicat in glucide.
4.Soiuri romanesti de grau- dacia,excelsior,favorit,iulia,ceres ileana ,diana
,doina,,fundulea 29,flamura 80,fundulea 133,rapid,dropia,ardeal,faur,glosa,gruia.
5,Obiectivele ameliorarii la graul comun:- Obiectivele ameliorrii grului
comun Cerinele unui soi nou de gru, pentru condiiile rii noastre, sunt:
capacitatea de producie maxim-peste 10 t /ha, coninutul proteic mare peste
15 17%, coninutul n gluten uscat peste 10 12%, raport fin/pine 1,00/
1,35, rezistena activ la stresurile climatice i fitopatogenice, reacia favorabil
n condiii de intensivizareAmeliorarea capacitii de producie reprezint
obiectivul fundamental, tiut fiind c producia de boabe este o nsuire deosebit
de complex deoarece la realizarea ei interacioneaz numeroase elemente
morfologice, fiziologice i tehnologice, Ameliorarea calitii grului comun ntre
capacitatea de producie i coninutul n proteine al boabelor de gru exist, n
general, o corelaie negativ; genele care controleaz coninutul sczut n
protein sunt nlnuite cu genele care controleaz greutatea bobului. Totui, la
unele soiuri, aceast corelaie nu se manifest puternic, existnd astfel anse
reale de cretere a calitii concomitent cu creterea capacitii de producie. n
general, soiurile autohtone de gru conin 8 15% proteine total; 65 70%
amidon, 1 2% grsimi, sruri minerale, zaharuri etc. Ameliorarea precocitii
prezint interes pentru toate zonele de cultur din ara noastr, din urmtoarele
considerente: - soiurile precoce pot scpa de efectele negative ale secetei
atmosferice i chiar a solului din timpul verii, nregistrndu-se acea rezisten
pasiv; - soiurile precoce de gru ofer posibilitatea practicrii sistemului de
agricultur cu dou culturi pentru boabe pe an pe terenurile irigate. Ameliorarea
rezistenei la iernare reprezint un obiectiv important pentru toate zonele de
cultur ale grului, deoarece condiiile vitrege din timpul iernii (variaiile termice,
terenul neacoperit cu zpad sau stratul de zpad prea gros, acoperirea cu
ghea etc.) provoac distrugerea sau asfixierea plantelor sau sensibilizarea
acestora la atacul bolilor. Ameliorarea rezistenei la secet-prezint interes
deosebit pentru toate soiurile de gru dar, n mod deosebit, soiurile zonate
pentru partea sudic i sud-estic a rii. Ameliorarea rezistenei la cdere i
scuturare-n condiiile unei tehnologii intensive i super-intensive reprezint o
cerin obligatorie. Mecanizarea tehnologiei de cultivare a grului n condiiile
folosirii factorilor de intensivizare (fertilizare, irigare, etc.) impune realizarea de
soiuri cu rezisten sporit la cdere i scuturare.

6.Obiectivele ameliorarii la graul durum-Programul viitor de ameliorare a

grului durum vizeaz: - ameliorarea coninutului de pigmeni carotenoizi; -
ameliorarea rezistenei la iernare i fuzarioz; - mbuntirea arhitecturii
spicului, pentru a permite o fertilitate mai bun, boabe mari i grele; -
intensificarea hibridrilor i retroncrucirilor dintre grul durum i triticale
pentru a mbunti creterea vegetativ de toamn-primvar, o morfologie mai
bun a tulpinii i meninerea n stare verde a prilor plantei pn la maturitatea
deplin etc. Obiectivele ameliorrii i metodele folosite n ameliorarea grului de
primvar sunt identice cu cele prezentate la grul comun de toamn.
7.Metode conventionale de ameliorare la grau-Metodele folosite n
ameliorarea grului comun n ameliorarea grului comun se ntlnesc anumite
dificulti cum ar fi: - numrul mare de obiective ce trebuie ameliorate (10
obiective i 13 rezistene); - complexitatea unor nsuiri: capacitatea de
producie, calitatea; - structura poligenomic-AABBDD provenit de la trei specii
diferite; - structura polifactorial a caracterelor; - cunoaterea insuficient a
geneticii unor caractere (controlul genic al componentelor capacitii de
producie, al calitii, al rezistenei) etc.; Investigaiile multiple din domeniul
citogeneticii au determinat extinderea pentru cultura grului a urmtoarelor
metode de ameliorare: selecia, hibridarea i mutageneza.
8,-Hibrizi de grau-
9.Triticale:istoric si importanta:- O surs important de proteine i lizin o
constituie Triticale un gen de plant creat artificial de om prin ncruciarea grului
cu secara. Se cunosc dou forme de triticale: forma hexaploid (2n = 6x = 42
cromozomi) rezultat din ncruciarea soiurilor de gru tetraploide aparinnd
speciei T turgidum conv. durum, cu secara diploid urmat de dublarea
numrului de cromozomi la hibridul steril din F1 i forma octoploid (2n = 8x =
56 cr.) provenit din hibridarea soiurilor de gru hexaploide aparinnd speciei T
aestivum ssp. vulgare cu secara diploid, urmat de asemenea de dublarea
numrului de cromozomi la hibridul din F1. Ambele forme pot fi de primvar sau
de toamn. n prezent, atenia cea mai mare se acord formelor hexaploide.
Boabele de triticale se utilizeaz sub form de pine, paste finoase, fulgi, la
fabricarea berii i a spirtului precum i n nutriia animal sub form de nutre
concentrat, furaj verde sau fn. Formele octoploide, avnd un coninut mai mare
de proteine, un gluten mai bun i nsuiri de panificaie mai apropiate de ale
grului comun, dau o pine mai bun dect cele hexaploide. Au fost obinute i
linii de Triticale hexaploid care dau o pine de bun calitate. Cercetrile
executate n ultimii ani demonstreaz c, la coninutul de proteine, liniile de
Triticale hexaploid variaz ntre 11,7 22,5% cu o medie de 17,5%. Cel de lizin
este cuprins ntre 2,6%-3,9% cu o medie de 3,4%, iar coninutul n lizin este
corelat negativ cu cel n proteine. Capacitatea de producie a formelor de Triticale
este nc mic deoarece: - fertilitate redus; - produce boabe itave ca urmare a
dezvoltrii incomplete a endospermului; - slab rezisten la cdere din cauza
paiului slab i nalt; - tardivitate, nsuire care expune plantele aciunii secetei; -
sensibilitate genetic la fotoperiodism: unele forme cer fotoperioade lungi pentru
a nflori i fructifica riscnd de a nu se dezvolta n condiii de zi scurt; -
adaptabilitate limitat; - susceptibilitate la diferite boli.

10.Obiectivele ameliorarii la Triticale:-

11.Importanta orzului:- Orzul hexastichum (orzul cu sase rnduri de boabe)

orzul industrial - are o folosinta rentabila in extragerea spirtului si fabricarea
maltului; - valoarea bobului este mare datorita marimii sale mijlocii/mici care
confera: - proportia amidonului mai redusa 70 80%; - proportia proteinei
mijlocie. - densitatea mai mare a embrionilor/unitatea de greutate si continutul
marit al fermentilor naturali datorat maririi continutului n proteine ofera o
solubilizare rapida si uniforma a amidonului si obtinerea unui malt de calitate
buna si in cantitate mare; Orzul golas - (cu 2, 4, 6 rnduri) orzul alimentar -
folosit in prepararea arpacasului si surogatului de cafea; - contine proteine n
cantitate mai mare, amidon mai putin si se aseamana cu grul de primavara.

12.Etapele ameliorarii orzului:- a Etapa soiurilor extensive (1921 1961) -

anul 1921 anul cnd sunt mentionate primele lucrari de ameliorare la orz
(Mader si Dotzler) la Cenad; - omologarea primelor soiuri romnesti in 1929
(Cenad 395) obtinut prin selectie individuala repetata practicata la populatiile
locale din Banat; - realizarea si omologarea altor soiuri ca: Cenad 396 (1942),
Cenad 345 (1959) etc. Etapa soiurilor intensive (1962 1973) - prin hibridari
complexe, selectia si testarea formelor transgresive specializate se realizeaza
soiul Intensiv-1 (1970) si Intensiv-2, care: - maresc productia cu 250300 kg/ha;
- sunt mai precoce cu 510 zile fata de soiurile Cenad; - prezinta o rezistenta
buna la iernare. Etapa soiurilor super-intensive (dupa 1974) Etapa este marcata
de omologarea soiului Miraj (1974), obtinut prin hibridare repetata si complexa cu
diferite forme de orz hexastichum. S-a obtinut primul soi de orz cu: -talia redusa
cu 10 15 cm; -frunzele cu pozitia erecta si nu orizontala; -limbul frunzelor
ingust si lung (rezistenta buna la seceta); -toti fratii se matureaza concomitent
cu spicul principal (s-a rupt corelatia negativa la esalonarea maturizarii fratilor);
-posibilitatea cresterii densitatii plantelor pe m2; -prelungirea duratei de sinteza
a frunzelor cu 68 zile; -duratei de vegetatie cu 20-22 zile fata de soiurile
extensive; -potentialului de productie pna la 10 t/ ha.

13. Obiectivele ameliorarii la orz/orzoaica:- Ameliorarea calitatii Orzul

furajer, nefiind solicitat de industrie, nu are ca obiectiv major ameliorarea calitatii
(se stie ca industria pretinde anumite calitati). Totusi, ar fi bine ca paleele sa nu
depaseasca 10% din greutatea boabelor. Asa a venit ideea obtinerii orzului golas,
dar aceste orzuri sunt slab productive, au rezistenta slaba la cadere si scuturare
sau ideea obtinerii orzului cu aristalele caduce care sunt, insa, slab rezistente la
boli si iernare. Ameliorarea indicilor de calitate la orzoaica reprezinta o cerinta
impusa de tehnologia fabricarii berii, dar si de consumatorii de bere. Astfel, un soi
de orzoaica cu insusiri de calitate superioare va indeplini urmatoarele cerinte: -
boabele sa fie mari si uniforme; - paleile sa fie in proportie redusa si fine (nu este
permisa lipsa lor); - energia germinativa mare; - continut in amidon mare; -
continut in proteine redus ( dar nu lipsa). Fabricile de bere solicita ca boabele
mari sa fie in proportie de peste 80%, germinatia de peste 95%, continutul in
proteine sub 10%, iar al paleilor fine sa fie de 5 7%.Ameliorarea rezistentei la
iernare - prezinta interes pentru zonele din Transilvania, Baragan, Dobrogea si
Moldova; - factorii cu implicatii majore in impiedicarea unei vegetatii normale in
timpul iernii a plantelor de orz sunt: temperatura scazuta, oscilatiile termice cu
amplitudine mare la trecerea de iarna la primavara, seceta de iarna, crusta de
gheata pe zapada, stratul de gheata direct pe suprafata solului, desradacinarea
(descaltarea), asfixierea plantelor, acoperirea plantelor cu praful purtat de
vnturi etc.; -Ameliorarea precocitatii rezolva urmatoarele probleme: -evita
efectele negative ale secetei pronuntate din iulie prin maturizarea precoce a
plantelor; -favorizeaza practicarea rotatiilor anuale intensive mai ales pe
terenurile irigate (boabe-boabe, boabe-furaj, furaj-boabe, furaj-furaj); -permite o
esalonare optima a recoltarii paioaselor; -la orz nu se manifesta corelatia
negativa dintre precocitate si productivitate, aceasta corelatie fiind eliminata de
amelioratori. Ameliorarea rezistentei la seceta si arsite -nu exista soiuri de orz cu
rezistenta activa la seceta si arsite; -o planta ce suporta mai usor efectele
negative ale secetei si arsitelor (rezistenta pasiva) se prezinta astfel:
-precocitate ridicata; -sistemul radicular mai dezvoltat si profund; -masa foliara
mai redusa; -limbul frunzei ingust si subtire; -numarul mic de stomate active;
-prezenta perozitatii si a substantelor ceroase pe frunze. Ameliorarea rezistentei
la boli si daunatori - bolile ce pot fi combatute prin tehnologia de cultivare nu
constituie obiective ale ameliorarii (taciunele zburator, taciunele semizburator,
taciunele imbracat, malura etc.); - boli ce constituie obiective ale ameliorarii
pentru cresterea rezistentei active: fainarea, sfsierea frunzelor, rugina pitica,
rugina galbena, rugina neagra, mozaicul dungat etc. Ameliorarea rezistentei la
cadere, frngere si scuturare -rezistentele active din aceasta categorie
favorizeaza reactia favorabila a plantelor la masurile de intensivizare.
14.Metode de ameliorare la orz:- Selectia in masa (simpla si repetata) s-a
practicat la inceput in cadrul populatiilor locale, obtinndu-se soiurile locale.
Selectia individuala (simpla si repetata) practicata la populatiile sau soiurile
locale a permis obtinerea vechilor soiuri omogene de orz. ~n prezent, selectia
individuala repetata se practica in cadrul generatiilor hibride segregante (F2 F4)
pentru identificarea formelor transgresive valoroase. Hibridarea metoda de
ameliorare cu contributie determinanta in realizarea soiurilor actuale de orz. -
Hibridarea simpla - se foloseste pentru inregistrarea unor progrese in ameliorarea
unor caractere / insusiri controlate monogenic. - Hibridarea repetata - se practica
pentru fixarea pe indivizi valorosi a unor insusiri de rezistenta folosindu-se ca
parteneri formele ce poseda acele rezistente dorite a fi transferate. - Hibridarea
complexa - prin folosirea mai multor forme parentale permite identificarea de
forme transgresive cu caractere / insusiri mai valoroase. Mutageneza sub
diferite forme, ofera posibilitati nelimitate in ameliorarea orzului. Astfel: -
mutatiile genice - pot fi folosite ca atare in soiurile noi; - mutatiile cromozomale -
pot fi folosite in hibridarea orzului; - mutatiile prin diploidizarea tetraploizilor; -
mutageneza poate rezolva unele obiective ale ameliorarii ca: rezistenta la
iernare, reducerea taliei plantelor, precocitatea si productivitatea. Folosirea
mutatiilor in ameliorarea orzului de toamna poate fi directa si indirecta.obtinerea
liniilor dh.
15.Soia-importanta:- Soiareprezintceamaiimportantsursde
proteinevegetalecunoscutde omenire; este, de asemenea, unadin
celemaiieftinei la ndemnsursede proteinedisponibile, nspecial nrilencurs
de dezvoltare. Prinurmareestefoarteimportantnremediereadeficituluide protein
rezultatnurmadieteloralimentare.Soiaare un coninutridicatal
boabelornproteine(33-49%), grsimi(15- 26%),substaneextractive neazotate(13-
24%), lecitin(1,6-2,5%), vitamine B (B1-tiamin,B2-riboflavin, B6-piridoxin),
precumsienzime(lipoxidaz, lipaz, ureaz, amilaz) Produseledin
soiasuntapreciatede multtimpnrndulvegetarienilor, att
pentruconinutulridicatde proteine, cti pentrucalitateai adaptabilitatea
acestora. Soiadifersemnificativfade celelalteleguminoasenceeaceprivete
coninutulprincipalilornutrieni, fiindmaibogatnproteine, grsimii mai
sracncarbohidrai(MESSINA i colab., 2010). Datoritcantitiiredusede
hidraide carbonpecare iconine, soiaeste utilizatcu
foartebunerezultatenhranabolnavilordediabet. Seminelemature pot
fiutilizatenalimentaiaoamenilor(ndiferitereete culinare),
nobinereafurajelorcombinatesipentruextragereagrsimilor. Finadesoia,
ncantitireduse(10-15%) namesteccu finade gru
determinobinereauneipinimaihrnitoare; se poatefolosica adaosla supe,
pentrurealizareaconcentratelorproteice, proteinelorstructurate(carne vegetal),
ca substitueniaicrniintr-oseriede preparateculinare. Seminelese
maifolosescpentruobinereade produsefermentate, sosuri, laptesibrnzeturi.
De asemenea, soiapoatefifolositca unfoartebun ngrsmntverde,
contribuindnacelasitimpla prevenireaapariiei putregaiuluinegrula
cartofulcultivatdupsoia.
16.Obiectivele ameliorarii la soia:- Ameliorarea capacitii de producie Un soi
productiv de soia va trebui s ndeplineasc urmtoarele cerine: s realizeze n
mod constant o producie medie de peste 4000 kg/ha; coninutul n protein s
fie de aproape 50%, nlimea de inserie a primelor psti la peste 20 cm,
perioada de vegetaie scurt spre mijlocie, cu randament fotosintetic ridicat i cu
rezisten activ ridicat la stresurile climatice i fitopatogeniceAmeliorarea
calitii vizeaz creterea coninutului de protein la peste 50% precum i cel
de grsimi la peste 25%. Trebuie menionat c, la acelai genotip, ambele
componente nu pot fi majorate fie datorit controlului genic deosebit de strict i
n multe cazuri n sens negativ, fie datorit tehnologiilor specifice deosebite
folosite n industria prelucrtoareAmeliorarea precocitii soiei n condiiile rii
noastre se impune deoarece soiurile precoce i foarte precoce ar oferi
posibilitatea extinderii arealului de cultur, se preteaz foarte bine n cultur
succesiv pe terenurile irigate din sudul rii, pot asigura producii mari i
constante ntruct pot evita efectele negative ale secetei i ariei din timpul
verii, n special n partea de sud i sud-est a rii. Ameliorarea rezistenei la
scuturare prezint interes pentru toate soiurile dar, mai ales, pentru soiurile
recomandate unei agriculturi mecanizate. Un soi nou de soia cu rezisten activ
la scuturare trebuie s posede ramuri cu fragilitate redus, tulpinile s aib
higroscopicitatea redus, iar pstile s fie mai puin sensibile n condiiile
oscilaiilor diurne ale temperaturii i umiditii aerului. Evitarea pierderilor, mai
ales la recoltarea mecanizat, se mai poate realiza i prin crearea de soiuri cu
nlimea de inserie a primelor psti la peste 20 cm fa de sol. Cercetrile
genetice au evideniat c gruparea primelor psti la nivele superioare pe tulpin
este controlat de o gen recesiv, n comparaie cu situaia normal care este
controlat de o gen dominant. Ameliorarea rezistenei la boli este un obiectiv
foarte dificil, pe de o parte datorit numrului ridicat de rase fiziologice i chiar al
numrului mare de boli ce afecteaz planta de soia, iar pe de alt parte controlul
poligenic al unor boli ca: sclerotinia, mozaicul etc., face imposibil identificarea
unor genotipuri rezistente.
17.Metode de ameliorare la soia:- Hibridareareprezinti
pentruaceastspecie principala metodde ameliorare. Fiindplantstrict autogam
(alogamiadeine0,1%), hibridareaforatse practic numain lucrrile de
ameliorarecare au evideniatc efectulheterozisla soiase
manifestpozitivasupratuturor componentelorcapacitii de producie.
Descoperirea androsterilitii citoplasmaticei a formelorandrosterile, precumi a
celorrestauratoarede fertilitate, vapermiten viitorca, prinexploatareahibrizilorn
F1, decia efectului heterozis, produciade soiascreascprin obinerea de hibrizi.
Mutagenezapracticatcu multsuccesi n ara noastr(I. Nicolae), constituieo
metodfoarteutil n obinereaunorgenotipuriprecoce, cu portul redus, cu
rezistenla cderei scuturarei cu rezistenla temperaturisczute..
18.Porumbul Importanta-Porumbul (ZeamaysL.) esteceade-a treiacultur
cerealierca importaniesteceade-a doua, dupgru,
ntopulcomeruluiinternaional. A evoluatdintr-ospecie de
iarbsalbaticnumitteosinte, care creteiastzipe dealuriledin apropierede
MexicoCity (http://www.newtimes.ro).Este originardin America (Mexic, America
Central, America de Sud), undebtinaiilcultivaudin timpuri foartevechi,
fiindsinguralorcerealrspnditdinsudul ArgentineipnnsudulCanadei.
naranoastr, porumbulesteamintitpentruprima datpela sfritulsecoluluialXVII-
lea. nMuntenia estemenionatcultivarealuintimpuldomnieilui
erbanCantacuzino(1678-1688) iarnMoldova, sub domnialuiDuca-Vod(1693-
1695). n Transilvaniaa nceputsfie cultivatncepndcu secolulal XVIII-lea. La
sfritulsecoluluiXIX s-au introdusnRomniasoiurileLester Phister(S.U.A.), Dintede
calFleichmann
20.Obiectivele ameliorarii la sfecla pt zahar:- Ameliorarea capacitii de
producie-vizeaz n principal creterea produciei de rdcini. Un soi nou i
productiv de sfecl pentru zahr trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: s
suporte o densitate de 10 plante/m2 (100.000 plante/hectar), o greutate a
rdcinii egal cu 8001000 g i cu peste 20% coninul de zahr. La aceasta,
soiul nou mai trebuie s posede anumite nsuiri calitative ca: rdcina conic,
suprafaa neted, fr anuri pronunate, culoarea miezului alb, smna
monogerm etc. Ameliorarea calitii-Pentru sfecla de zahr calitatea reprezint
un obiectiv major, ntruct se tie de existena corelaiei negative dintre
productivitate i coninutul n zahr. Ameliorarea precocitii prezint interes
deoarece soiurile precoce: - pentru zonele sudice ale rii pot evita efectele
negative ale secetei; - pot fi folosite n rotaii cu dou culturi pe an ce se practic
pe terenurile irigate din zona sudic i sud-estic a rii; - pot mri arealul de
cultur al sfeclei de zahr n zonele de deal i intramontane unde regimul termic
prezint valori mai mici; - elibereaz terenul timpuriu fcnd posibil fertilizarea
i artura de toamn. Ameliorarea precocitii prezint interes deoarece soiurile
precoce: - pentru zonele sudice ale rii pot evita efectele negative ale secetei; -
pot fi folosite n rotaii cu dou culturi pe an ce se practic pe terenurile irigate
din zona sudic i sud-estic a rii; - pot mri arealul de cultur al sfeclei de
zahr n zonele de deal i intramontane unde regimul termic prezint valori mai
mici; - elibereaz terenul timpuriu fcnd posibil fertilizarea i artura de
toamn. Ameliorarea rezistenei la boli i duntori constituie un obiectiv foarte
important pentru sfecla de zahr deoarece lipsa efectelor negative ale atacului
mrete randamentul la prelucrare, durata pstrrii etc. Metodele de ameliorare
sunt selecia, consangvinizarea, hibridarea, i poliploidia.
23.Prima revolutie verde:- Prima revolutie verde,initiata dupa cel de al doilea
razboi mondial de Norman Borlaug pentru a incerca sa rezolve o parte din
probleme grave ale nutritiei omenirii .Cercetari dezvoltate in Mexic, India si
Filipine la Grau, orez, porumb, sorg, mei etc. Revoluia verde este un concept cu
referire la o serie de cercetri, dezvoltri i iniiative de transfer de tehnologie, care au aprut
ntre 1943i sfritul anilor 1970, ducnd la industrializarea produciei agricole n mai multe
naiuni n curs de dezvoltare.Obiectivul acestei revoluii este n primul rnd majorarea
considerabil a produciei de cereale i soluionarea problemei alimentare.n acest scop statul a
fcut mari alocri de capital,acordnd ajutor gospodriilor agricole n procurarea tehnicii agricole,
ngrmintelor minerale, materialului de nsmnat din soiuri de elit nalt productive, n
construcia noilor sisteme de irigaie.Toate aceste msuri ntreprinse de stat contribuie la sporirea
subtanial a produciei agricole.
22.Biotehnologii istoric:- Biotehnologiaesteo tiininginereasc, pluridisciplinar,
ceutilizeazmateriavie pentrudegradarea, sintezai producereade materialenoiutilizaten
activitileumane.Folosestemicroorganisme, enzime, structuricelularesisubcelulare,
biocatalizatori, tehnicide ingineriegeneticaetc. 8000 Hr nceputurile agriculturii (cartoful prima
plant cultivat)4000-2000 HrPrimele aplicaii ale biotehnologiilor (fabricarea pinii i berii)
Mesopotamia i Egipt .500 Hr -nChina, estedescoperitefectulantibiotic al culturilor de mucegai,
acestafiindutilizatulterior nscopterapeutic. 1996-97Comercializarea primelor cultivare rezistente
la atacul insectelor.1997 Oaia Dolly-2000Prima hart genetic-2001 Prima hart genetica unei
plante cultivate orez-2003Secveniereagenomuluiumanestecomplet
24.Prioritatile pt biotehnologiile moderne:- Prioriti -asigurareanecesaruluide hran
-producereade medicamente -tratamentpentrucele3000 de boliereditare
combatereaefectelorpolurii.
26.Ingineria genetica-generalitati:- Termenul de Inginerie genetic prea, acum ceva timp, ca
fiind desprins din domeniul tiinifico-fantastic. Astzi, a devenit o realitate bine conturat i cu
rezultate promitoare n toate domeniile vieii cotidiene. Ingineria genetic reprezint un
ansamblu de metode de lucru prin care se manipuleaz materialul genetic la nivel molecular i
celular. Astfel se obin microorganisme, plante i animale reprogramate genetic, n al cror
genom sunt incluse gene strine, utile, exprimabile i transmisibile stabil la descenden i.
Ingineria genetic utilizeaz metode de cultur in vitro a celulelor i esuturilor animale i
vegetale i tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazeaz hibridarea somatic
la plante i animale, haploidia prin androgenez i ginogenez experimental, precum i
clonarea.Hibridarea somatic la plante se realizeaz cu ajutorul protoplatilor, celule n care s-
a distrus peretele celular prin tratamente enzimatice (exemple: celulaza, pectinaza). Drept
urmare, fiecare celul va fi perfect izolat de celelalte, permind efectuarea
experimentelor.Protoplatii pot fi izolai din orice organ al plantei. Ei manifest totipoten, avnd
capacitatea s regenereze plante ntregi, prin cultivarea pe mediul artificial in vitro (exemplu
mediu solid de agar-agar).Fiind lipsii de perete celular, protoplatii pot fuziona spontan sub
influena anumitor substane (nitrat de sodiu, polietilenglicol, ioni de calciu). Dup fuzionarea
celulelor, fuzioneaz nucleii, se reface peretele celular i ncepe diviziunea celular. Dup circa
trei sptmni se formeaz calusuri de culoare verde, care ncep s creasc. Pentru a regenera
plantele, calusurile se transfer n medii speciale de difereniere.n urma hibridrii somatice
rezult hibrizi interspecifici asemntori cu cei obinui prin hibridarea sexuat.Avantajul hibridrii
este acela c se pot obine hibrizi celulari ntre specii diferite care n mod normal nu se pot
ncrucia sexuat. Un exemplu este cazul amfiploizilor de tutun (2n = 42 cromozomi) ob inu i din
dou specii de tutun: Nicotiana glauca (2n = 24 cromozomi) i Nicotiana langsdorfii (2n = 18
cromozomi). Hibrizii obinui nglobeaz numrul de cromozomi ai celor doi prini.Alte avantaje
ale utilizrii protoplatilor sunt: nmulirea vegetativ foarte rapid n urma creia rezult clone;
obinerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate n ameliorare; inducerea de mutante; transferul
de gene sau cromozomi n protoplati; transferul de cloroplaste n protoplati; ob inerea unor
plante rezistente la viroze, etc.

27.Structura acizilor nucleici:- Acidul nucleic este o macromolecul complex, ce conine

informaia genetic din celula dat. Acesta este alctuit din mii de nucleotide. Termenul de acid
nucleic a fost propus pentru prima dat de Richard Altmann, pentru a desemna substanele
complexe pe care acesta le observase n nucleu. smodificare | modificare surstAcizii
nucleici reprezint lanuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rndul lor sunt formate
dintr-un radical fosforic, o pentoz i obaz azotat. n cadrul acidului nucleic sunt prezente
legturi covalente (n cadrul nucleotidelor ntre bazele azotate i pentoze) i legturi de hidrogen
(ntre bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: ntre adenin i timin/uracil sau ntre citozin
i guanin).

Acizi nucleici naturalismodificare | modificare surst

Acizi dezoxiribonucleici: ADN (format din dou lanuri de polinucleotide);

Acizi ribonucleici: ARN (format dintr-un singur lan de polinucleotide).

Tipuri de ARN

ARN-mesager (ARNm): copiaz informaia genetic de pe ADN i o transmite n

citoplasma celulei la locul sintezei proteice (n ribozomi);

ARN de transport (ARNt): transport aminoacizi la locul sintezei proteice;

 ARN ribozomal (ARNr): intr n alctuirea ribozomilor;

ARN viral (ARNv): este material genetic la unele virusuri.

28.Codul genetic/caracteristici:- Codul genetic este de regul succesiunea tripleilor

de nucleotide (ARN) alctuind un codon cu un lan de aminoacizi, aceste combinaii transmitand
mai departe informaia genetic, activnd sinteza proteinelor.
Prin fenomenul de translaie din interiorul celulei va lua natere o legtur specific de
aminoacizi, deci fiecare molecul de ARN (acid ribonucleic) conine o structur anumit de
aminoacizi (cod).
Acest lan de aminoacizi ncepe sinteza corespunztoare a lanului de ADN -lui care determin
succesiunea i natura sintezei proteice.
Ca condiie pentru aceast sintez e necesar fenomenul de transcriere a informaie ARN -> ADN.
Tabelul de mai jos indic nucleotidele (Adenin, Guanin, Citosin, Uracil i Timin) din codon i
felul sau succesiunea n care se pot combina, avnd un numr de 4 =64 codoane (combina ii)
posibile care pot fi cifrate
29.Structura gebelor -Gena (din gr. genos descendent) reprezint unitatea elementar a
ereditii. Pentru a specifica particularitile ereditii G. Mendel (1865) a folosit termenul de
factor ereditar. Noiunea de gen a fost propus de W. I. Johannsen (1909) pentru a
desemna unitatea ereditar de baz, care este localizat n cromozomi si nu prezint
subdiviziuni.Genele sunt redate prin simboluri din 1-5 litere, care desemneaz succint
caracterul afectat n limbile latin sau englez. Tipul normal (slbatic) al caracterului respectiv
se noteaz cu semnul +. Genele aprute prin modificarea genelor normale sunt numite
gene mutante. De regul, genele slbatice sunt dominante (predomin n prima generaie).n
rezultatul procesului de mutaie, una si aceeasi gen poate aprea sub mai multe forme discrete,
cunoscute sub denumirea de alele. Alelele sunt expresii difereniate ale unui caracter. n fiecare
cromozom exist doar o singur gen alel. n organismele diploide, fiecare gen se afl n doz dubl
n cei doi cromozomi omologi, ocupnd acelasi locus si fiind gene identice (alele). n cazul n care gena
a suferit mai multe procese mutaionale n aceti loci se pot gsi gene polialele.n funcie de plasarea
lor n autozomi sau heterozomi, genele pot fi autozomale sau heterozomale. n cazul plasrii lor n
heterozomi, genele manifest fenomenul de sex-linkage, transmindu-se cu frecven mai mare la
unul dintre sexe.Dup funcia lor, genele sunt divizate n: gene structurale, gene reglatoare si
gene operatoare.Genele structurale codific diferite proteine cu rol structural sau enzimatic.
Cele operatoare declanseaz sau nu activitatea genelor structurale. Genele reglatoare controleaz si
dirijeaz activitatea genei operatoare si a genei structurale.