Floarea Soarelui

1. Semintele plantelor oleaginoase au un continut ridicat in : grăsimi vegetale şi substanţe proteice (ULEI)

2. Lipidele din punct de vedere chimic sunt: Acizi (esteri)

3. Principalii acizi grasi saturati care se acumuleaza in semintele plantelor oleaginoase sunt derivati : acizi grasi
saturati (acid oleic, acid linoleic şi acid linolenic)

4. Acidul linoleic are urmatoarea formula chimica : C18H32O2

5. Acizi grasi esentiali pentru organismul uman sun considerati : acidul linoleic (omega 3) şi acidul alfalinoleic
(omega 6).

6. La majoritatea hibrizilor semintele de floarea soarelui contin in proportie ridicata acidul : linoleic de 64,5 %

7. Continutul de substante proteice din semintele de flaorea soarelui este aproximativ egal cu cel din : SOIA

8. Pe plan mondial cantitatea cea mai mare de ulei se obtine de la : floarea soarelui

9. Cele mai mari suprafete cultivate cu FS se gasesc in : Rusia,Ucraina, Argentina, India, China.

10. Semintele de FS au un continut ridicat de : grăsimi vegetale şi substanţe proteice.

11. Turtele de FS au un continut ridicat de : proteine

12. Din subprodusele uleiului brut de FS, in organism, activitatea vitaminei E il au:

Tocoferolii (antioxidanţi, vitamina E):

- α-tocoferolul (peste 75% din totalul de tocoferoli) care posedă activitatea de vitamina E

- δ-tocoferolul – care posedă acţiunea antioxidativă cea mai mare

13. Vitamina D antirahitica se poate obtine in urma transformarii : Sterolii (0,23 - 0,36%)(provitamina D) – sunt
activaţi şi transformaţi în vitamina D antirahitică chiar în seminţe, sub influenţa razelor ultraviolete.

14. Productia de substanta uscata la FS, in echivalent glucoza, este aproximativ egala cu: cea de la Porumb

15. Dupa cantitatea de CO2, fixate prin fotosinteza, FS poate fi considerate o planta de tipul : Fotosintetic

16. In cursul perioadei de vegetatie la FS se disting urmatoarele faze de vegetatie :

1. Semănat – răsărit

2. Răsărit – formarea calatidiului

3. Apariția calatidiului – începutul înfloririi

4. Înfloritul

5. Sfârșitul înfloririi – maturitate

17. Care sunt componentele randamentul la FS ? nr boabe/mp; MMB; %ulei; nr calatidii/mp; nr boabe/
calatidiu; greutatea uni bob

18. Cantitatea cea mai mare de substanta uscata este acumulata la FS in perioada : formarea calatidiului

19. Productia de FS scade cel mai mult atunci cand deficitul de umiditate se inregistreaza in perioada : umplere a
bobului

20. La inceputul inflorii indicele foliar al FS este bine sa fie de : mare

21. Ce fel de planta este considerate FS sub aspectul cerintelor fata de caldura: mezoterma

22. Pentru o rasarire rapida, viguroasa, uniforma si o inradacinare puternica la FS, semanatul se face la : 4-5 cm
23. Cu cine se coreleaza pozitiv, in principal, productia de semintel la FS ? Umiditatea (precipitatiile din lunile
septembrie-aprilie)

24. Ce fel de planta este considerata FS sub aspectul cerintelor fata de umiditate ? consum ridicat de apa
(hidrofila)

25. Cat dureaza faza de sensibilitate la seceta a FS si cand se inregistreaza aceasta ? germinat-rasarit

26. Consumul cel mai mare de apa la FS se inregistreaza in perioada de : inflorit-maturitate, formare și
acumulare a substanțelor de rezervă în semințe.

27. FS solicita soluri : Cu textură mijlocie, lutoase, luto-argiloase, luto-nisipoase, profunde, cu capacitate
ridicată de reținere a apei; structurate, netasate și fără straturi impermeabile

28. Pentry FS planta buna permegatoare este: Porumb, mazăre și grâu.

29. Cel mai bine este ca la FS sa revina pe aceaiasi suprafata dupa: minim 6 ani.

30. Excesul de azot in primele saptamani dupa rasarire conduce la : piticirea plantelor

31. Fata de principalele elemente nutritive FS este o planta : consum ridicat de elemente nutritive

32. FS are o mare capacitate de valorificare a fosforului din sol , dar fertilizarea cu fosfor este necesara deoarece
: Insuficiența are efecte negative asupra formării și umplerii semințelor.

33. Plantele de FS prezinta uneori semne specific dezechilibrului cu microelemente , mai frecventa fiind carenta
de : bor, molibden

34. Prin lucrarile de pregatirea patului germinative la FS obiectivul essential il reprezinta : nivelarea si
maruntirea terenului, conservarea apei din sol, inlaturea resturilor vegetale

35. Care sunt principalele caracteristici ale solului cerut de FS? Capacitatea mare de retinere a apei; netasate;
permeabile, ph 6,4-72

36. Pentru hibrizi de FS ce fel de samanta trebuie folosita la semanat : provenita din acelasi an-puritate
97%,germinatie 85%,MMB cat mai mare,tratate contra putregaiului si manei

37. Ce agenti patogeni sunt combatuti prin tratarea semintelor de FS ? putregaiul; mana

38. Semanatul FS incepe atunci cand in sol se realizeaza pragul minim de : 7 grade C

39. Odata cu cresterea numarului de plante la FS pe unitatea de suprafata se ajunge la : Plafonarea şi scăderea
randamentului la densităţi superioare limitei de 50.000 pl/ha

40. La stabilirea numarului de plante pe hectar se tine seama in principal de : puritate si germinatie

41. In situatia in care umiditatea solului este favorabila adancimea de semanat va fi : 4 cm

42. Lucrarea de baza pentru combaterea buruienilor din culturile de FS o reprezinta : Prasitul

43. In ce conditii atacul de ratisoara este mai puternic in culturile de FS? Cand nu se respecta rotatia si când nu
s-a efectuat tratamentul la sămânță

44. Recoltarea mecanizata a plantelor de FS poate incepe la o umiditate a semintelor de : 14-15%

INUL PTR ULEI.

1.Uleiul de in are un indice de sicativitate mare datorita continutul ridicat in: Iod (indice iodic 168-192)
2.Uleiu de in are intrebuintari valoroase in principal in: INDUSTRIA VOPSELELOR, LACURILOR SI EMAILURILOR, BUN
FIXATOR AL PIGMENTILOR CULORILOR IN PICTURA, INDUSTRIA SAPUNURILOR, A LINOLEUMULUI SI TABACARIE,
PTR OBTINEREA CERNELURILOR, IN INDUSTRIA ALIMENTARA SI FARMACEUTICA.

2
3.Planta de in ptr ulei inregistreaza cel mai intens ritm de crestere in perioada: DUPA STADIUL DE BRADISOR SI
PANA LA IMBOBOCIT-INFLORIT, URMEAZA O PERIOADA DE CRESTERE FOARTE INTENSA DE 2-6 cm/zi, CAND
PLANTA ABSOARBE 50-60 % DIN NPK SI CANTITATEA DE APA NECESARA.

4.Planta de in ptr ulei au o tulpina: TULPINA ESTE MICA 40-70 cm, RAMIFICATA UNEORI CHIAR DE LA BAZA.

5.Comparativ cu inul ptr fibra, inul ptr samanta este: Tulpina inului pentru ulei, mai scundã comparativ cu a inului
pentru fibre, este ramificatã, uneori chiar de la bazã

6.Plantele bune premergatoare ptr inul de samanta sunt: CEREALELE DE TOAMNA, PORUMB. INUL DE SAMANTA
NU SUPORTA MONOCULTURA.

7.Care cunt componentele randamentului la inul ptr samanta si relatia de calcul a acesteia: ----

8.In situatia cand se intarzie semanatul inului ptr samanta densitatea la semanat va fi:

Mai mică (temperaturile mari stimulează germinația)

9.Principala cale de combatere a buruienilor in culturile de in pentru samanta o reprezinta: INDIRECT PRIN
AMPLASARE SI ROTATIE, PRIN LUCRARILE SOLULUI, DAR SI DIRECT PRN FOLOSIREA ERBICIDELOR.

10.Cei mai periculosi daunatori ai inului ptr samanta sunt: APHTONA EUPHORBIAE ( PURECELE INULUI) SI TRIPS
LINARIUS (TRIPSUL).

Ricin

1. Care sunt principale faze de vegetatie prin care R trece in cursul perioade de vegetatie :

1. Semănat – răsărit

2. Răsărit – prima pereche de frunze

3. Prima pereche de frunze – racemul principal

4. Înflorire – maturarea racemului principal

2. In semintele de R este prezenta o substanta toxica denumita : Glucoproteina ( Ricina 3-5%)

3. Care din acizi grasi de mai jos este acumulata in proportie de 80-90% in semintele de R : acidul riciloleic (
C18H34O3 )

4. Ce fel de planta este R in cultura: planta anuala

5. O cultura de Ricin cu plante monoracemice se poate realiza prin : densitate ridicata

6. Ricinul este o planta : Monoica/Oleifera nealimentara

7. Fata de temperatura are pretentii : ? sensibila la brumele timpuri si tarzi, t accumulate a peste 1300 grade
C; t min germinare 10 grade C; t medie peste 20,5 grade C luna iunie si 23 grade C in lunile iulie – august RIDICATE

8. Pentru a germina semintele solicita o temperature min de : 10 grade C

9. Cea mai mare cantitate de Azot si fosfor consumat in cursul perioadei de vegetatie se regaseste in : Seminţe

10. Efectuarea semanatului mai timpuriu la R fata de pragul biologic conduce la : semanarea pe un sol
cernoziom, densitate nesemnificativ afectata

11. Recoltarea mecanizata a Ricin se face in conditii favorabile cand nr de plante pe unitatea de suprafata este
de :

3
12. Recoltarea mecanizata fara pierdere si de calitate la R se poate face in conditii : s-au tratat cu desicanţi
(planta uscata)

RAPITA

1. Din punct de vedere agricol rapița prezintă o serie de avantaje (menționați 4):

Se poate cultiva în zonele mai umede şi răcoroase;Eliberează terenul devreme;Cantitate mare de resturi vegetale;

Aduce la suprafaţa solului cantităţi mari de K şi Ca;

2. Ce riscuri pot să apară în cultura rapiței de toamnă?

La răsărire – umiditatea și calitatea patului germinativ, pierderi în iarnă – fertilizare și epoca de semănat,
bolile și dăunătorii și la recoltare.
3. Uleiul de rapița destinat consumului alimentar este de dorit să nu conțină: acidului erucic (C22H42O2)

4. Substanțele proteice din semințele unor soiuri de rapița conțin în cantitate mare: glucozinolaţi

5. Care sunt etapele pe care le parcurge rapița în cursul perioadei de vegetație?

1. Semănat – răsărit
2. Răsărit – inițierea florală
3. Perioada de iarnă (criptovegetație)
4. Reluarea vegetației – înflorire
5. Înflorire – maturitate
6. Ritmul de apariție al mugurilor axilari poartă denumirea de: plastocron

7. Creșterea plantelor de rapița în toamnă urmează după o curbă cu: Crestere lenta activa (FILOCRON)

8. După răsărire până la intrarea în iarnă plăntuțele de rapiță înregistrează o: crestere vegetativa cand

Temperaturile sunt de 8-15C ???

9. La intrarea în iarnă tulpina plantelor de rapiță este de dorit să ajungă la o lungime de :

Maxim 3 cm.

10. Pentru a rezista mai bine la temperaturile săzute din timpul iernii, la intrarea în iarnă plantele de rapiță
trebuie să prezinte :

rozetă cu 6 - 10 frunze, diametrul la colet de 6- 10 mm, pivotul de 15 - 18 cm lungime, iar tulpina să nu se

alungească mai mult de 3 cm

11. în iarnă rapița, chiar fără strat de zăpadă, poate rezista la temperaturi de până la : -15C

12. în primăvară după reluarea vegetației rapița solicită temperaturi medii zilnice: 12-15C

13. în condițiile de la noi din țară s-a stabilit că pentru vegetația din toamnă, rapița are nevoie de: 8-15C

14. Perioadele critice pentru apă la rapiță sunt: Începe cu câteva zile înainte de înflorire și durează toată
perioada de înflorire şi maturare a silicvelor

15. Rapița înregistrează cel mai mare consum de apă în perioada : sfârşitul înfloririi - maturitate

16. în condiții normale rapița poate reveni pe aceeași suprafață numai după : 4 - 5 ani.

17. Pentru rapiță bune plante premergătoare sunt:

mazărea, borceagul de toamnă, cartofii timpurii, orzul de toamnă, trifoiul roşu

18. în cazul atacului de Sclerotinia rapița poate reveni pe acelas teren: 7-12 ani
4
19. Consumul specific la rapiata este de : 6 - 7 kg N, 2,5 - 3 kg,P2O5, 10 kg K2O, 2,5 - 3 kg MgO, 2,5 - 4 kg S.

20. Cele mai mari cantitati de elemente nutritive sunt consumate de rapita in perioada:

în toamnă (până la venirea iernii) circa 40 - 60% din cantitatea totală de azot sau la inflorit ???

21. Aratura in principal trebuie sa fie :

Executa imediat după recoltarea plantei premergătoare,de calitate, fără a scoate bulgări

22. Pentru înființarea culturilor de rapiță de toamnă este bine să se folosească sămânță produsă:

în acelaşi an (în vară), cu puritatea minimă de 95 % şi capacitatea de germinaţie de cel puţin 85 %.

23. Atunci când se cultivă un hibrid de ultimă generație, densitatea plantelor la recoltare este de:

35-45 plante/m2

24. Pentru o combatere eficientă a buruienilor în cultura de rapiță, hotărâtoare sunt:

respectarea rotaţiei, fertilizarea echilibrată, semănatul în epoca optimă, evitarea excesului de umiditate,
tramentele cu erbicide, tratarea seminţelor înainte de semănat

25. Pentru condițiile de la noi din țară, în sudul țării, irigarea rapiței este necesară :

pentru pregătirea solului, îndeosebi a patului germinative sau după semănat pentru răsărit ?

26. Recoltarea culturilor de rapiță

Momentul optim pentru recoltare este atunci când seminţele sunt brunificate iar umiditatea este

de 16-18 %, sau după unii autori chiar 15%. Este necesară reglarea corespunzătoare a combinei pentru a reduce
cât mai mult pierderile prin scuturare

27. Care sunt componentele randamentului la rapiță cu relația de calcul.

R=nr.semințe/m2 ×mmb(masa medie a unui bob)

INUL PENTRU FIBRE

1.La plantele de in ptr fibre tulpina este bine sa fie Cât mai lungă și cu cât mai puține ramificații.
2.Fibra elementara din tulpina inului ptr fibra este alcatuita in cea mai mare parte din: CELULOZA 84-90 %

3.Fibrele elementare sunt legate in fascicole (fibra tehnica) prin intermediul: LIGNINEI

4.Fibrele tehnice sunt de calitate buna atunci cand celulele fibroase sunt: ATUNCI CAND CELULELE FIBROASE AU
PERETII MAI GROSI (LUMEN REDUS) , CAND SUNT IN NR MARE SI SUNT LEGATE INTRE ELE FARA SPATII
INTERCELULARE

5.De la rasarit pana in stadiu de bradisor plantele de in au: O CRESTERE FOARTE INCEATA SI SUNT SENSIBILE LA
SECETA SOLULUI SI LA ATACUL PURICILOR INULUI, 6-8cm inaltime

6.Inul ptr fibra este o planta care reuseste foarte bine in: ACELE REGIUNI UNDE BENEFICIAZA DE PRECIPITATII IN
TOT TIMPUL PERIOADEI DE VEGETATIE Zone cu 220-250 mm precipitații în perioada de vegetație a inului,
umiditate relativă a aerului de 70%, nebulozitate ridicată și temperaturi medii ce nu depășesc 17°C.

7.In conditii favorabile de cultura inul ptr fibre trebuie sa beneficieze de 50% din necesarul de caldura in perioada: IN
PERIOADA MATURITATII (În ultima lună de vegetație).

8.Inul ptr fibra consuma cea mai mare cantitate de apa in perioada: DE BRADISOR-INFLORIT, CAND CONSUMA
CIRCA 62% DIN CANTITAEA TOTALA DE APA
5
9.Dupa rasarire plantele de in ptr fibra prefera: ZILELE LUNGI SI O CANTITATE DE PRECIPITATII UNIFORME

10.Daca dupa rasarire la imbobocire plantele de in beneficieaza de un nr mare de zile lungi, atunci: se produce
ramificarea plantelor, Lungimea utilă a fibrei de in scade

11.Inul ptr fibra este o planta care se caracterizeaza printr-un consum specific: De apă ridicat (400-440)

12.Fata de fertilizare inul ptr fibra este o planta: cu un consum relativ scazut de substante nutritive, dar cu toate
astea este pretentios la fertilizare

13.Dintre cele trei elemente nutritive de baza elemental,determinant al crsterii productiei la inul ptr fibre este:
AZOTUL

14.Densitatea optima la recoltarea plantelor de in ptr fibra este de: DENSITATEA OPTIMA IN LITERATURA
FITOTEHNICA ESTE DE 1680-2900 PLANTE RECOLTABILE/m² , IAR DENSITATEA OPTIMA MAI MULT INTALNITA, CA
URMARE A CERCETARILOR EFECTUATE LIMITELE SUNT DE 1800-2200 PL/m²

15.Inul ptr fibra se recolteaza la maturitatea tehnica respective: MATURITATEA GALBENA TIMPURIE SAU GALBENA
VERZUIE

CANEPA

1.Canepa nemeliorata este o planta: ----

2.Dupa rasarirea plantelor si pana la maturitatea tehnica canepa inregistreaza urmatorul parcurs:

1. Semănat – răsărit
2. Răsărit – apariția butonilor florali
3. Apariția butonilor florali – înflorit
4. Înflorit - maturitate

3.Canepa ptr fibra solicita ptr intrega perioada de vegetatie: 1800-2000 GRADE

4.Canepa ptr fibre reuseste bine in zonele unde temperatura medie are valori cuprinse intre: 16-18 GRADE

5.Lipsa de caldura in primele 2 luni de vegetatie determina: PLANTE PITICE CU INFLORIRE PREMATURA ( PLANTE
IMBATRANITE), IAR FIBRA ESTE DE CALITATE NECORESPUNZATOARE CA STRUCTURA SI REZISTENTA.

6.Plantele de canepa pot rezista la temperaturi de pana la -6 Grade C atunci cand se afla in perioada: CELEI DE A 3 A
PERECHE DE FRUNZE

7.Canepa ptr fibra inregistreaza cel mai mare consum de apa in perioada: DE BUTONIZARE-INFLORIRE IN MASA,
CAND FOLOSESTE 65-75% DIN NECESARUL TOTAL DE APA.

8.Plantele de canepa ptr fibra pot valorifica solurile: BOGATE IN SUBSTANTE NUTRITIVE, UMEDE CU REACTIE USOR
ALCALINA ph 7,1-7,4 CU TEXTURA LUTOASA, LUTO-ARGILOASA, PROFUNDE, STRUCTURATE. LA NOI IN TARA S-AU
OBTINUT PRODUCTII MARI PE ALUVIUNI, CERNOZIOMURI, LACOVISTI LUCRATE ADANC SI RENDZINE. SUNT
INDICATE SI TURBARIILE

9.La fertilizarea canepei ptr fibra in raport NPK predominant este: AZOTUL

10.Pentru canepa de fibre importante sunt microelementele: BORUL, MANGANUL, CUPRU

11.Densitatea la semanatul canepei ptr fibre este de: 400-450 boabe germinabile/m²

12.Care este momentul optim ptr recoltarea canepei ptr fibre MATURITATEA TEHNICA ,INGALBENIREA pl. SI
SCUTURAREA ULTIMULUI POLEN
6