Sintez la pomicultur

Importana pomiculturii
valoarea alimentar i terapeutic a fructelor;
- hidrai de carbon sub forme uor asimilabile 2-20%
- proteine 0,5-1,5%
- substane pectice 0.4-1,6%
Fructele conin: - acizi organici liberi 0,5-2%
- substane tanante 0,1%
- substane minerale: K,Ca,Fe,Mg,Min,Cu,S apa 80-85%
- vitamine: C, B1 , B2 ,provitamina A,riboflavina

Se recomand: pentru organismul uman: zilnic 300 g fructe

anual 80-100 kg fructe
valorificarea potenialului ecologic al rii;
efectul economic;
efectul estetic reconfortant i depoluant;
mbin utilul cu placutul

Clasificarea speciilor pomicole

Clasificarea sistematic (botanic), dup ordinul, familia, subfamilia i genul crora aparin:

- subfam. Pomoideae

- famil. Rosacea

- subfam. Prunoideae

- Genul Malus (mr)

- Genul Pirus(pr)
- Genul Cidonia (gutui)
- Genul Mespilus

- Genul Armeniaca (cais)

- Genul Prunus (prun)
- Genul Persica (piersic)
- Genul Cerasus (cire,viin)

Ordinul Rosales
- subfam. Rosoideae

- Genul Fragaria (cpun)

- Genul Rubus

- famil. Saxifragaceal - subfam.Ribesoideae

- Genul Ribes
- Genul Grosularia

Page

Ordinul Juglandales - famil. Juglandaceae - Genul Juglans (nucul)

Ordinul Fagales - famil. Fagaceae - Genul Castanea (castan)
- famil. Betulaceae - Genul Corylus (alun)
Clasificarea dup habitus (dup morfologia prilor aeriene, vigoare, longevitate i alte
caractere biologice majore):
- pomi propriu-zii nali la 10-20 m,un singur trunchi, traiesc 40-100 ani

- ex:- mrul
- nucul
- prul
- cireul
- arbustoizi nali 3-7 m, 2-3 tulpini neegale ca grosime, triesc 20-35 ani
- ex: - alunul
- gutuiul
- momonul
- arbuti nali 1-2 m, au 10-20 tulpini aproape egale ca grosime i nlime
tufe compacte:
- ex: - coacazul
- agrisul
- subarbutii (semiarbutii) - tulpinile triesc 2 ani, nalte de 1-3 m: primul
an cresc, al doilea an fructific; triesc 12-15
ani prin organele subterane; se nmulesc prin
drajoni (zmeur, mur)
- plante fructifere semierboase - tufe mici 25-30 cm; tulpini 2-3 cm
(cpun,frag)

Clasificarea pomicol: dup particulariti biologice i agrotehnice:

- pomacee - formeaz fructe false rezultate din concreterea ovarului cu receptaculul florii. Fructul este
o poam (mr, pr, gutui, momon) = seminoase. Sunt adaptate climatului temperat. Au
mugurii floriferi situai terminal.
- drupacee au fructul o drup: prunul, caisul, piersicul, cireul, vinul = smburoase. Au repausul de
iarn scurt. nfloresc timpuriu, sunt mai sensibile. Au florile situate lateral pe ramuri
degarnisiri.
- nucifere - nucul, castanul, migdalul, alunul - formeaz fructe uscate
- baciforme - include coacazul, agriul, zmeurul, cpunul; fructul este baca falsa (coaczul, agri),
polidrupa: zmeur; receptacul ngroat (cpun)
- specii subtropicale - smochinul i citricele

Organele pomilor i arbustilor fructiferi

Sistemul radicular:

Page

- rdcini groase sau de schelet

- rdcini fibroase sau de garnisire ( 3 mm grosime, 2-40 mm lungime care au
i rdcinile absorbante: vrsta mai mic de 1 an i lungimi 0,1-4 mm, alb
strvezii cu rol de absorbie ori rol de sintez primar a compuilor organici.
Rdcinile se dezvolt n zona mai fertil de sol = de aici rezult necesitatea
fertilizrii la 40-60 cm la plantare. Pe rdcinile absorbante - n zona de vrf
sunt situai periorii absorbani -200-700 periori absorbani/1 mm)

Micoriza - este asociaia simbiotic dintre o ciuperc i rdcinile absorbante ale pomilor. Hifele
ciupercii constitue o psl deas care acoper rdcinile absorbante i au rolul absorbiei
apei i srurilor minerale. La unele specii micorizele nlocuiesc perii absorbnai. Scderea
umiditii solului duce la moartea micorizei. La transplantare micoriza se distruge n bun
parte.

Rspndirea sistemului radicular - la pomii tineri raza crete cu 0,5 m/an. La pomii pe rod raza
sistemului radicular depete 1,5 3 ori pe cea a proieciei coroanei. Marea majoritate a rdcinilor au
cretere orizontal la adncime de 15 60 cm. Puine rdcini ajung la adancimea de 2-4 m: cu rol de
susinere i a absoriei apei din profunzime. La pomii btrni prin subsolaj i locul unde rdcinile sunt
secionate pleac rdcini tinere n fascicul.

Tulpina - este alcatuit din trunchi

coroan.

Trunchiul - constituie canalul principal de circulaie a sevei; suprafaa seciunii transversale a

trunchiului este un indicator principal al vigorii pomilor.
Trunchiul poate aparine altoiului (cnd altoirea se face la colet) altoi portaltoi (cnd
altoirea se face mai sus de colet) i poate fi i cu intermediar (altoirea cu intermediar)

Coroana - cuprinde totalitatea ramurilor i axul tulpinii.

- ramuri de schelet (arpante)
Ramurile - se mpart: - ramuri de semischelet (subarpante)
- ramuri de rod
Unghiul format ntre ramura de schelet i vertical se numete unghi de inserie care trebuie sa aib ca
valori optime 45- 60 . Pomii cu ramuri de schelet slabe au nevoie de spalier. 2-3 ramuri pe ax formeaz
un etaj.
Ramurile de rod - provin din lstari de vigoare slab sau mijlocie. Durata ramurilor de rod este de 2 ani
la piersic (rodesc o singur dat), de 3-5 ani la cais migdal, de 5-7 ani la prun i viin, de 10-14 ani la mr,
pr, cire.
Pe masura naintrii n vrst ramurile de rod pierd din potenialul lor biologic; produc fructe mai mici de
calitate mediocr sau slab de aceea se rentineresc la 4-5 ani. Mai multe ramuri de rod alctuiesc
formaiuni fructifere: vetre de rod (la mr i pr), buchete i ramuri mijlocrii ramificate (la prun i la cais).

Ramurile de rod la mr i pr
ramuri de rod n devenire pinten - 1-3 cm lungime, un singur mugur n vrf
smicea - lung de 10-25 cm, numai cu muguri vegetativi
ramuri de rod propriu-zise epua fa de pinten are n varf un mugure mixt (rezult 5-6 flori i
o rozet de frunze
nuielua fa de smicea are n vrf un mugure mixt
mldia fa de nuielu are 2-3 muguri micti spre vrf.

Page

Ramurile de rod a gutuiului

Gutuiul formeaz muguri micti din care crete un lstar de 8-12 cm, care formeaz n vrf o
floare. Odat cu formarea fructului vrful ramurei se ngroa iar ramura se numete maciulie. Mciulia
formeaz spre varf 2-3 muguri micti din care se vor forma alte mciulii. Aceaste formaiuni sunt
denumite coarne de melc.

Ramurile de rod la smburoase (drupacee)

La cire i viin:

- pintenul la pomii tineri - ramur n devenire ca la mr i pr

- buchetul de mai neramificat- are un ax de 1-3 cm pe care sunt prini 4-7
muguri floriferi iar n vrf are un singur mugure vegetativ
- ramura mijlocie are lungime de 10-30cm uneori chiar mai
mult.Mugurele terminal si inca 2-3 muguri din aproprierea acestuia sunt
vegetativi, iar cei de la mijloc si baza sunt floriferi.
- ramura pleat se ntlnete mai mult la viin i mai rar la cire. Este
subire (2-4 mm) i lung de10-60 cm. Are un singur mugure vegetativ n vrf
i pe o lungime de 8-10 cm sub acesta numai muguri floriferi. Aceasta ramur
se alungete an de an, baza i rmne degarnisit.

- buchetul de mai lung de 1-3 cm. n vrf un mugure

vegetativ iar dedesubt grupuri de muguri.
Ramurile de rod la prun i cais: - ramura mijlocie are 10-30 cm. n vrf un mugur
vegetativ iar lateral grupuri de muguri, 2-3 muguri sau chair
mai muli din care unii floriferi i altii vegetativi.

Ramurile de rod
.la piersic i migdal:

- ramura buchet 1-3 cm lungime i 2-4 muguri floriferi lateral, un

mugure vegetativ n vrf.
- ramura salb este subire de 2-3 mm i lung de 10-12 cm. Are muguri
vegetativi n vrf iar n rest muguri floriferi. Are via scurt (2-3 ani) d
fructe de slab calitate.
- ramura mixt este ramura de baza la piersic. Are lungimea de 20-70
cm.La baza are 1-3 muguri vegetativi solitari ca i n vrf. Pe lungimea
mijlocie se gsesc grupuri de muguri vegetativi i floriferi.
- ramura anticipat se gsete la cais, prun, piersic, migdal i se
formeaz n acelai an cu ramura-mam i are dispunerea mugurilor ca la
ramura salb sau mixt n funcie de vigoarea lor. nflorete mai trziu i
pot asigura producii n anii cu ngheuri trzii de primvar cnd restul
florilor sunt distruse.

Ramurile de rod la nuc

La nuc pe ramuri scurte se formeaza 1-2 muguri micti terminali (cu flori femeieti) iar pe lateral sunt
dispui gamentii (flori brbteti). Exist tipuri de nuc ce au muguri micti i pe lungimea ramurilor cu
fructificare lateral

Page

Lstarii
Sunt organe tinere purttoare de frunze. La subsioara fiecarei frunze se formeaz muguri. Lstarii pornesc
din mugurii care s-au format la subsioara frunzelor din anul anterior sau pot porni din muguri dorminzi i
se numesc lstari lacomi. Cnd pornesc de pe ali lstari n cursul aceluiai an se numesc lstari
anticipai.
- muguri vegetativi
Mugurii. Iau natere pe lstrari n fiecare an. Ei se mpart dup funcia lor: - muguri florali
- muguri micti
Dupa poziia pe lstar:

- muguri terminali
- muguri axiali (laterali)

Ciclul ontogenetic al speciilor pomicole

Sau ciclul de via al pomilor poate dura de la civa ani la arbuti pn la peste 100 ani la unii
pomi. Cuprinde 6 perioade de vrst:
1. Perioada embrionar ncepe de la fecundare i se ncheie cu germinaia.
2. Perioada juvenil (de tineree sau de cretere) ncepe cu germinarea sau creterea altoiului i se
ncheie cu aparitia primelor flori i fructe. Dureaz de la 2-3 ani la speciile precoce pn la 6-8 ani la
unele specii. Lstarii de prelungire pot ajunge la 1,5-2 m lungime. Trebuie asigurat formarea
scheletului i intrarea pe rod.
3. nceputul rodirii de la primele flori i fructe pn la obinerea recoltelor maxime an de an. Lstarii
de prelungire sunt nc lungi de 60-80 cm. Numrul ramurilor de rod sporete an de an. Perioada se
caracterizeaz prin cele 2 funcii: cretere i rodire n care domin prima funcie.
4. Perioada de mare producie este cea mai important din punct de vedere economic ncepe odat
cu apariia primelor recolte regulate i dureaz pn cnd aceste nivele ncep s scad. n livezile
clasice dureaz 20-25 ani la seminoase i 10-15 ani la smburoase. n livezile intensive dureaz 8-10
ani. Lstarii de prelungire sunt de 10-15 cm. Funcia de fructificare domin pe cea de cretere. Apare
fenomenul de uscare a ramurilor de rod i ncepe n interiorul coroanei. Poate aprea i fenomenul de
alternan a rodirii.
5. Diminuarea produciei se instaleaz odat cu micorarea produciilor i se ncheie cnd pomii
nceteaz s mai rodeasc. Creterea ramurilor de prelungire nceteaz complet. Apar uscri i a
ramurilor terminale arcuite. Apar lstari lacomi n interiorul coroanei.
6. Perioada de btrnee lipsa rodului i uscarea progresiv a ramurilor de scehelet. Volumul coroanei
se micoreaz progresiv prin uscarea ramurilor de schelet. Pomii nu mai pot fi regenerai. La nceputul
perioadei tierile de regenerare pot prelungi viaa pomilor i obtinerea de producii.

Ciclul anual al speciilor pomicole

Page

- Perioada de vegetaie
Ciclul anual al speciilor pomicole de climat temperat cuprinde 2 perioade: - Perioada de repaus
Repausul este obligatoriu - cnd indiferent de condiii pomii nu pornesc n vegetaie. Dureaz n
funcie de specie - de la cderea frunzelor pn n ianuarie.
Repausul facultativ la condiii favorabile pomii intr n vegetaie.
Schimbrile morfofiziologice prin care trec pomii n cursul ciclului anual sunt denumite fenofaze.
n prima perioad de vegetaie are loc formarea mugurilor vegetativi i floriferi care rmn n
repaus pe durata iernii dup care n urmtorul sezon activ pornesc n cretere i nfloresc, leag fructe care
ajung la maturitate i se recolteaz. Fenofazele terminale ale unei recolte se desfoar concomitent cu
fenofazele iniiale ale recoltei ulterioare.
Organele vegetative au ca fenofaz iniial formarea mugurilor vegetativi.
Organele de rod au 2 fenofaze iniiale: inductia ontogen i diferentierea mugurilor de rod.
Inducia floral ncepe n iunie. Interveniile efectuate n aceast perioad i mai nainte cu o lun
au rol n diferenierea mugurilor de rod i formarea produciei n anul urmtor.
Diferenierea are loc n iulie i se observ apariia protuberanelor florale. Se desfoar n a doua
perioad a verii, toamna i iarna extinzndu-se pn n primvara urmtoare.

Fenofazele finale ale organelor vegetative:

- Dezmuguritul i nceputul creterii

- Creterea intens a lstarilor
- ncetinirea i ncetarea creterii lstarilor
- Maturarea esuturilor i pregtirea pomilor
...pentru iernare.

Fenefazele organelor de fructificare (de rod): procesul de transformare a mugurilor vegetativi

n floriferi ncepe din iunie. Se continu toamna trziu i se desvrete primavara anului urmtor
(inducia antogen i difenierea mugurilor de rod)
Pentru diferenieri:

pomii s fie asigurai cu suficiente substane hrnitoare n sol

sa aiba un frunzi bogat i sanatos
sa aiba un numr raional de frcute (o ncrctura raional)

Lipsa suficient a substanelor hrnitoare: determinat de producie mare de fructe, lipsa apei n sol,
neefectuarea fertilizrii, concureta buruienilor, sol neafnat.
Produciile mari au i o influen hormonal asupra diferenierii mugurilor de rod. n anii cu prea multe
fructe se recomand rrirea acestora dup prima cdere fiziologic.
Fenofazele finale ale organelor de rod (dupa repausul de iarn) sunt:

- umflarea mugurilor de rod,

- dezmuguritul
- apariia butonilor florali,
1. nfloritul i legatul fructelor se deruleaz cu urmtoarele subfenofaze: - aparitia petalelor
- deschiderea florilor
- polenizarea i fecundarea
- caderea petalelor i a florilor
nefecundate
- legarea fructelor.
La unele specii aceasta fenofaz se petrece naintea apariiei frunzelor (migdal, cais, piersic) la alte
speecii concomitent cu nfrunzitul (mr, pr, cire) la gutui dup nfrunzit.
Durata nfloritului este direct dependent de temperatur. nflorirea i legarea fructelor se desfoar pe
baza substanelor de rezerv acumulate n anul precedent substane de care depinde buna desfurarea
a acestor fenofaze.
Polenizarea (transportul polenului pe stigmat) este premiza fecundrii. La majortatea speciilor este
realizata de insecte (entomofila) iar la unele prin vnt (anemofila) la nuc, alun, castan.
Unele specii au i capacitatea de autopolenizare (cu polen din propria floare). Leag din total flori
8-10% mr, pr; 15-20% prun; 25-30% cire.
Fecundarea este precedat de germinarea grunciorului de polen i patrunderea tubului polenic pn la
ovul.

Page

2. Creterea fructelor de la legat pn la prg. Are ca fenomene:

creterea propriu-zis
cderea fiziologic - cderea unor fructe insuficient dezvoltate autoreglarea ncrcturii de rod
cderea prematur - cderea trzie (mr i pr) determinat de secet, atac boli, lips hran, udri excesive
3. Maturarea

fructelor:

- intrarea n prg
- maturitatea de cosnum
- maturitatea fiziologic: cand seminele sunt mature
- maturitatea de recoltare

ECOLOGIA POMILOR SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI

1. Particularitile agroecosistemului pomicol

Din punct de vedere ecologic orice cultur fructifer constituie un agrosistem, adic o unitate
funcional a bioseferei de transformare a energiei i substanei, subordonat activitatii economice a
omului. Ca i ecosistemele naturale, agroecosistemul pomicol este alctuit din biotop i biocenoz.
Bioceneza sau comunitatea de via este componentul organic al ecosistemului i cuprinde
populatiile tuturor speciilor vegetale i animale exitente pe un biotop ntr-o epoc determinata, populaii
care triesc n corelaii trofice stabile. Populaia este alcuit din toi indivizii aparinnd unei specii care
ocup un teritoriu dat.
Biotopul este componentul anorganic, mediul abiotic, al ecosistemului i cuprinde: solul. lumina,
cdura, apa, alterrnanta dintre zi i noapte etc. Cu alte cuvinte, ntr-o livada biotopul cuprinde toi
factorii c1imatici i edafici.
Biotopul are rol de factor eliminator asupra biocenozei.
Fiecare dintre factorii climatici are rol determinant. Absenta unuia nu poate fi suplinitde
existenta altui factor n execes.
2. Lumina ca fador de vegetaie

Cerinele pomilor fa de lumina. Speciile fructifere cultivate n climatul nostru fac parte din
grupa plantelor fotofile, fiind pretenioase fata de lumina. Aceasta este atestata de comportamentul
speciilor spontane, din care provin soiurile cultivate, specii care sunt grupate n luminiuri sau liziere de
pduri i pe versanii sudici ai dealurilor. Exist ns diferente ntre specii n privinta cerintelor, fata de
lumin, ceea ce permite ornduirea lor n trei grupe, indicate n tabelul de mai jos.
Cerine fat de lumin

Page

Cerire mari
Cerie mijlocii
Cerire reduse

Specii fructifere n ordinea

Descresend a cerinelor
Nucul , piersicul, caisul, cireul
Pul, mul, prunul, viinul
Zmeurul, coaczul, agriul

Observaii

Pot crete i la
lumindifuz

Influena luminii asupra specillor pomicole. Satisfacerea cerintelor fat de lumin are
influent favorabil asupra tuturor proceselor vitale ale pomilor. Prezena luminii n cantitti suficiente
conduce la creteri viguroase, exprimate prin lstari groi cu internoduri normale (scurte), aparitia de
ramificatii numeroase; favorizeaz chimismul intern i contribuie la instalarea unei stri fitosanitare
bune; mrete rezistena la ger, favorizeaz diferenierea mugurilor floriferi, rodirea regulata, obinerea
de recolte mari, acumularea de zahr n fructe, precum i aparitia aromei i colorarea mai intens a
fructelor.
La excese de lumin frunzele rmn mai mici, membrana celulelor palisadice se ngroa
pigmenii clorofilieni se deplaseaz spre interiorul frunzelor, culoarea devine mai puin intens.
Fiind nsoit de cdur lumina ridic temperatura mediului, ceea ce explic nevoile mai mari
fa de ap ale plantelor i recoltele mai timpurii i mai bogate n zahr ce se obtin pe expozitiile bine
luminate. Lumina produce difererte de temperatur intre portiunile luminate i cele umbrite, ale
aceluiai organ. Frecvent, primvara, partea sudic a trunchiurilor pomilor ajunge la temperaturi cu 1124 C mai mari dect latura opus.
Insuficiena luminii sau umbrirea are influent negativ asupra tuturor proceselor vitale.
Umbrirea partial a marului,a evideniat c pomii formeaz frunze mai mari i mai subtiri, iar granulele
de cloroplaste se ngroa, manifestnd prin aceasta o tendint de compensare a lipsei de lumin de
mrire a ratei fotosintez/respiratie. Acest mecanism de compensare este ns insuficient pentru a
menine creterea la nivelul atins n plin lumin. Deci, lumina insuficient diminueaz substanta uscat
acumulat n frunze i conduce la creteri reduse. S-a mai constatat c la 1/20 din lumina normala zilei,

8
Page

parti din pomi (arpante) sau pomi ntregi nu au diferentiat deloc muguri de rod i c exist o legur
direct proportional ntre umbrire i caderea fiziologic a fructelor. Mai departe, dei incrctura a
ramas sub normal, fructele ajunse la maturitate au avut dimensiuni mai mici. Umbrirea are efecte
negative i asupra colorarii fructelor. Perioada critic pentru lumin n privina colorrii fructelor de mar
cuprinde ultimile patru saptarnni nainte de cules, iar pragul critic se situeaz la circa 25% din lumina
normal.
n privinta compozitiei fructelor,umbrirea provoac o micorare a cantittii de substan
uscat,in general, i o reducere a cantittii de amidon. Maximum de amidon este atins mai trziu decit n
conditii de lumin iar coacerea fructelor ntrziat.
Orice modificare n structura coroanei care poate spori cantitatea de lumin ajuns la nivelele
inferioare pn la limita de 25% din lumina natural contribuie la sporirea randamentului acestor frunze,
la obtinerea recoltelor mari i de calitate.
lndicele foliar. Este suprafata total a frunziului unui individ sau a unei culturi raportat la
unitatea de suprafata.Cu ct indicele foliar este mai mare i ajunge la maximum mai devreme, cu att
planta i respectiv cultura, va profita mai mult de lumina existent
Dimensiunile frunzelor. Frunzele luate individual capteaz lumina direct proporional cu
suprafata lor. n schimb la speciile cu frunze mici lumina prunde n coroan cu mai mult uurint. Ca
urmare speciile fructifere cu frunze mici ca de exemplu prunul, sunt susceptibile s suporte ndesirea pe
rnd i ntre rnduri i ajung la indici foliari foarte mari (12-15).
Distributia vertical. n mod normal, frunziul se dispune astfel nct formeaz unele straturi
mai mult sau mai putin continue, pentru a capta toate razele incidente. Aceasta face ca,de exemplu, n
coroana unui mar lumina s prund la cel mult 1 m adncime. Suprafata frunzelor luminate formeaz
indicele foliar luminat. Stratul superior, care beneficiaz de plin lumin n mod obinuit, oprete 90%
din radiatiile fotosintetic active. Umbra lasat de o frunz mai contine 10% radiatii fotosintetic active.
astfel c al doilea strat de frunze beneficiaz de foarte putin lumin.
Cunoscnd aceast situatie, devine deosebit de important, ornduirea pe vertical a ''panourilor
receptoare" prin tieri i schimbarea poziiilor ramurilor.
Proprietatile optice ale frunziului. Frunzele lucioase reflect mai mult lumin (pn la 30%
din lumina incidenta) dect cele mate sau cu asperitti. Prul, de exemplu, reflect mai mult lumin
dect mrul, datorit frunzelor sale lucioase. Aceasta poate constitui explicatia recoltei mai mici ale
acestei specii n comparatie cu marul.
Orientarea frunzelor fat de lumina incident i inaltimea soarelui.Lumina ptrunde cel mai
bine i este utilizat mai deplin in coroanele speciilor i soiurilor ale cror frunze sunt mai aproape de
pozitia vertical.
Forma i orientarea coroanei. La inaltimi mici ale soarelui formele orizontale de coroane
desfoar o fotosintez mai intens dect cele verticale. n schimb, curba fotosintezei in coroanele
orizontale se plafoneaz de ndat ce soarele depete 45 deasupra orizontului. n coroanele verticale
(garduri fructiferi), dup ce soarele depete 30 deasupra orizontului, intensitatea fotosintezei creste
rapid.In privinta orientarii rndurilor, n conditiile noastre de latitudine i clim cel mai bine luminate
sunt gardurile fructifere orientate pe directia N-S.
Modul de utilizare a luminii n diverse tipuri de livezi. n livezile c1asice alctuite din pomi
de dimensiuni mari, plantati la mari distante, s-a constatat c la dezvoltare maxim ecranul fotosintetic
este discontinuu astfel ca reuete sa capteze abia 70% din lumina incident,restul ajungnd pe sol. La
coroanele globuloase de mari dimensiuni numai partile superioare i exterioare pe o profunzime de cca
1,5 m beneficiaz de lumin peste limita de 25% din lumina normal,ceea ce asigur calitatea. Interiorul
coroanei este supus autoumbririi intense astfel c produce fructe putine i de calitate sczut.In schimb,
in livezile clasice pomii nu se umbresc reciproc. Rezult c livezile clasice sunt foarte putin eficiente n
privinta interceptarii i folosirii luminii mai ales in primii ani de viata.
n livezile intensive cu circa 600 pomi la ha condui cu coroane clasice se ajunge rapid la
formarea unui frunzi continuu (pomii se ating ntre ei att pe rnd ct i intre rnduri). Aceast situatie
accentueaz defectul livezilor clasice, alturi de autoumbrire adugndu-se lipsa de lumin lateral.
La livezile intensive cu garduri fructifere a cror grosime nu depete 1,5-2 m i mai ales cele
cu baza mai larg dect partea superioar intercepteaza mai mult lumin dect cele clasice. n aceste

livezi nu se pune problema de autoumbrire n cadrul coroanei unui pom in schimb exist pericolul
umbririi att intre rnduri (umbra purtata) ct i ntre pomi pe rnd.
n livezile superintensive n care pomii nu depaesc 2-2,5 m naltime, iar distanta dintre rnduri
este de 3,5-4 m se inltur pericolul umbririi dintre rnduri.
n plantatiile cu rnduri multiple fenomenele de umbrire reciproc a pomilor de pe acelai rnd i
de pe rndurile vecine sunt i mai accentuate mai ales n partea inferioar a pomilor.
3. Caldura ca factor de vegetatie

Cldura este unul din factorii limitativi pentru cultura speciilor pomicole. Unele specii, cum sunt
migdalul,piersicul, caisul etc, nu pot fi cultivate n zonele dealurilor inalte din cauza insuficientei
caldurii
Pornirea in vegetatie, creterea pomilor primvara incepe numai cnd se atinge un anumit grad
de temperatur, numit "prag biologic" sau "zero biologic", caracteristic pentru fiecare specie. La pomi
pragul biologic este aproximativ +6 + 8C , iar la arbutii fructiferi de +4 + 5C .
n desfurarea proceselor vitale, plantele au un optim de temperatur i un prag superior.
Optimul de temperatur variaz mult n functie de specie. Acest optim variaz in strns legur cu
ceilalti factori i n special cu lumina.
Rezistentele speciilor pomicole la temperaturile minime absolute care se nregistreaz in climatul
nostru constituie principala cauz de limitare a arealului de rspndire a culturilor. n tesuturile tuturor
plantelor care trec prin temperaturile sczute n timpul toamnei i la nceputul iernii se petrec o serie de
procese biochimice care cresc rezistenta pomilor la temperaturi sczute pina la limitele caracteristice
fiecrei specii (fenomenul de calire) - 24C -cais,piersic,-29- 30C -cires,gutui,-30 C -visin, -30-32
C -par, prun,-33-35 C - mar,coacaz,agris.
n perioada de vegetatie pomii suport mult mai greu temperaturile sczute dect n perioada de
repaus.

Page

4. Apa ca factor de vegetatie

Apa are un rol deosebit in viata plantelor, fiind unul din elementele constitutive ale acestora.
Rdcinile pomilor, de exemplu,contin ap n proportie de 60-85%, iar fructele pn la 85%.
Nevoile plantelor fat de ap se exprim prin cantitatea de ap consumat pentru a obtine un kg
de substanta uscat, adic prin coeficientul de transpiratie. Acesta difer de la o specie la alta.
Cerintele pomilor fata de ap difer de la o specie la alta i chiar la aceeai specie nevoile
difer n decursul perioadei de vegetatie. Exist "faze critice pentru umiditate" care coincid cu
creterea intensiv a lstarilor. n timpul nfloritului i coacerii fructelor i n general spre sfritul
perioadei de vegetatie, nevoile de ap ale pomilor sunt mai mici. Seceta, manifestat prin lipsa apei,
provoac scderea recoltelor, creterea insuficient i imbtranirea prematur.Rdacinile pomilor se
ramific foarte mult n cutarea apei i consuma multe substante sintetizate de frunze in detrimentul
recoltei.
Excesul de ap este i el duntor. Timpul ploios i rece oprete creterea, micoreaz
fotosinteza, prelungete perioada de vegetatie, mpiedic coacerea lemnului, maturizarea i colorarea
fructelor. n timpul infloritului, umiditatea ridicat i ploaia spal polenul, dilueaz secretia
stigmatului, mpiedic zborul insectelor polenizatoare, favorizeaz i dezvoltarea bolilor criptogamice.
Excesul de ap n sol poate duce chiar la asfixierea rdacinilor.
Nebulozitatea i ceata impiedic radiatia solar i prin aceasta se micoreaz fotosinteza. Din
aceast cauz, in regiuni cu nebulozitate mare, fructele nu se maturizeaz normal, iar lemnul lstarilor
nu se mai coace suficient; ei rmn sensibili i deger n iernile ce urmeaz.
Zapada apr solul de inghet, protejeaz unele culturi (capunul) i alturi de ploi constituie
sursa pentru aprovizionarea cu ap a solului. Prin pastrarea zapezii n jurul pomilor i topirea ei nceat
se intrzie pornirea in vegetatie a plantelor cu repaus scurt, cum sunt piersicul i caisul. In afara de
aceast influenta pozitiv,zapada mai are, uneori, i o actiune dunatoare. Depus in cantitate mare pe
ramurile pomilor sau a arbutilor le ingreuneaz i uneori le rupe. Din aceast cauz, in livezi trebuie
s se scuture zapada de pe ramuri sau s se dezgroape plantele de sub zapad.

Roua, apreciat la cantitatea de 30 mm anual, mrete umiditatea relativ a aerului i creeaz

conditii favorabile pentru dezvoltarea plantelor, micorndu-le transpiratia.
Chiciura i poleiul provoac ruperea ramurilor, datorit greuttii. Poleiul impiedic respiratia,
provocind asfixierea mugurilor i ramurilor.
Grindina are efecte dunatoare foarte mari. Cade n timpul cel mai calduros al anului, de obicei
ziua, aducind pagube insemnate livezllor, Prin sfierea frunzelor, micoreaz fotosinteza, provoac
rani pe tulpini i lastari, care se vindec foarte greu, constituind totodat i porti de infecie pentru
bolile criptogamice.Grindina produce pagube i pentru ca rnile de pe fructe, chiar dac sunt
cicatrizate, duc la deprecierea calitativ a acestora.
5. Aerul ca factor de vegetaie

Aerul influenteaz cultura pomilor prin continutul in oxigen, in bioxid de carbon i alte gaze,
precum si prin micarile lui (vnturi).Oxigenul din atmosfer (20,87%) satisface necesitatea de respiratie
a organelor epigee. In sol oxigenul se gsete ins in proporie mai mic i scade proportional cu
adncimea, mai ales pe solurile nelucrate.Lipsa oxigenului la nivelul organelor hipogee se resimte pe
terenurile bttorite sau acolo unde bltete apa i se manifest prin stnjenirea creterii, putnd ajunge
chiar la asfixierea plantelor. Este necesar o bun aerisire a solului in toate fazele de vegetatie, n special
cnd respiratia este foarte intens (germinarea semintelor, nradacinarea butailor etc). Aceasta se
realizeaz prin afnarea solului i spargerea crustei, scurgerea apei in exces de pe terenurile de cultur,
aezarea butailor ntr-un amestec de pmnt cu mult nisip sau chiar in nisip curat, aezarea butailor in
pozitie oblic, pentru ca baza lor s fie situat mai aproape de nivelul solului deci ntr-o poriune cu mai
mult aer etc.
Bioxidul de carbon,atunci cnd lipsete, duce la ncetarea asimilatiei c1orofiliene. Sursa
principal de bioxid de carbon o constituie aerul, n care se gsete in proporie de 0,03%. Plantele
folosesc bioxidul de carbon i din sol, unde rezult din descompunerea substarei organice i unde acest
gaz atinge, in mod normal, proporia de 0,1-0,3%.
Sporirea cantittii de bioxid de carbon in aer pn la 0,3-0,5%, chiar 0,63%, aduce sporuri
insemnate de recolt n cmp, sporirea bioxidului de carbon in vederea mririi recoltei se realizeaz prin
introducerea in sol a ingrsamintelor organice. Prin descompunerea acestora de catre microorganisme se
degaj pe or 0,4 grame de bioxid de carbon, mrindu-se astfel cantitatea lui in aer pn la naltimea de
doi metri.
Vntul marete transpiratia plantelor i sporete nevoile de ap, iarna spulber zapada,
impiedicnd acumularea apei in sol, transportnd-o in vai sau localitti. n timpul nfloritului vntul
mpiedic zborul albinelor i usuca stigmatul florilor, ducnd chiar la pierderea recoltei. De asemenea,
vinturile ncetinesc creterea pomilor. n scopul micorrii efectelor dunatoare ale vnturilor se
folosesc pentru culturile pomicole terenurile adpostite natural sau se procedeaz la infiintarea unor
perdele de protectie.

Page

10

6. Cerinele pomilor i arbutilor fructiferi fata de mediul edafic

Fenomenul de oboseala a solului. n situatii1e n care o plantatie de pomi se infiinteaz pe

aceeai suprafat de pe care a fost defriat o alt plantatie se constat unele deficiente:creteri reduse,
intrare lent pe rod, dezvoltarea redus a sistemului radicular, productii scazute i scurtarea ciclului de
cretere i rodire. Aceste aspecte sunt mai evidente in sistemul intensiv de cultur, in care plantatiile se
succed n cicluri rapide, in situatia replantrii cu aceeai specie de pomi, la smburoase i indeosebi la
piersic, dar i la mar i cire.
Fenomenul se manifest i in cazul plantrii altor specii: piersic dup cire, cais sau prun etc.
Portaltoiul poate influenta acest fenomen: piersicul altoit pe prun sau mirobolan este mai putin afectat
dect cel altoit pe piersic.
Cauzele care determin acest fenomen negativ sunt:
- tulburri de nutritie, determinate de lipsa unor macroelemente i microelemente,
ca urmare a consumului selectiv al culturii precedente;
- acumularea de toxine, secretate de rdacinile pomilor din plantatia
anterioar.Rdacinile unor specii pomicole, piersic in special, emit substante
toxice pentru alti pomi din aceeai specie;

actiunea nematozilor, direct sau indirect prin leziunile provocate radacinilor

determin formarea unor enzime capabile a produce hidroliza amigdalinei la
piersic, cu consecinta formrii unor substante toxice pentru rdacina pomilor
noi plantati.
- dezechilibru microbiologic
Solutia cea mai.sigur in astfel de situatii este cea a rotatiei culturii, evitarea replantrii imediate
i n nici un caz cu aceeai specie, cultivarea citiva ani a unor culturi erbacee, anuale sau perene. Dac
din anumite motive plantatia trebuie renfiintat imediat, terenul se va trata cu substante nematocide i
se va adopta un alt sortiment de specii i portaltoi.
-

Page

11

Infiintarea plantatiilor pomicole

1. Sisteme de cultura si tipuri de plantatii pomicole
Sisteme de cultura. Exista patru sisteme de cultura a pomilor: clasic, agropomicol, intensiv si
superintensiv.
Sistemul clasic. Se caracterizeaza prin pomi de talie mare si mijlocie, altoiti, de regula, pe
portaltoi generativi, cu coroane globuloase (piramide, vas ), plantati la distante mari; numarul de pomi la
ha fiind de 150-350. Cheltuielile pentru infiintarea plantatiilor sunt mici. Productiile economice se obtin
abia dupa 6-8 ani de la plantare. Costurile de productie sunt ridicate, datorita gradului redus de
mecanizare a lucrarilor.
Sistemul agropomicol. Pomii sunt vigurosi si cu coroane globuloase, plantati la 12-14 metri
intre randuri si 3,5-5 metri pe rand. Intervalele dintre randuri se cultiva, pe toata durata plantatiei, cu
cereale, plante furajere, cartofi, sfecla etc. Productia de fructe este mica ( 6-12 t la ha). Acest sistem
ingreuneaza considerabil aplicarea tratamentelor fitosanitare si lucrarile de mecanizare. Nuse mai
practica (ca si sistemul clasic).
Sistemul intensiv.Se promoveaza in principal la drupacee si nucifere, dar si la pomacee. Pomii
au vigoare ( respectiv talie ) mica, submijlocie si mijlocie. Coroanele pot fi aplatizate ( garduri
fructifere) sau globuloase ( vas aplatizat, fus-tufa). Dupa numarul pomilor la ha, plantatiile intensive pot
avea densitate mica ( 400-633 pomi la ha ) sau mare ( 834-1666 pomi la ha).
Pomii plantati intensiv produc primele fructe in anul al treilea ( uneori al doilea ) de la plantare,
dar productia devine eficienta abia in anul al patrulea sau al cincilea. Productiile medii sunt de 15-30 t
fructe la ha, uneori mai mult. Cheltuielile de investitii sunt mari dar ramburseaza complet dupa primele
3-4 recolte economice. Durata rentabila a unei plantatii intensive este de 15-16 ani la piersic, cca 20 ani
la cais, 30 ani prun, 30 -40 ani la cires si visin. Gradul de mecanizare al lucrarilor fiind ridicat, fructele
se obtin la un cost de productie scazut.
Sistemul superintensiv. Se foloseste la mar, la parul altoit pe gutui si la piersic. Se planteaza
1800-3333 pomi la ha, uneori mai mult. Pomii sunt condusi in fus subtire, sistem Lepage sau in gard
belgian. Ei dau fructe in anul al doilea de la plantare, iar productia devine economica in anul al treilea.
Productiile sunt de 35-45 t fructe la ha, uneori mai mult. Durata rentabila a unei plantatii este de 10-15
ani. Investitiile facute cu infiintarea plantatiilor, desi sunt foarte mari, se recupereaza dupa primele 2-4
recolte. Datorita gradului ridicat de mecanizare a lucrarilor cat si economiei considerabile a fortei de
munca ( avand talie redusa, pomii se ingrijesc foarte usor), costul de productie al fructelor este foarte
redus.
Tipuri de plantatie. In functie de marime, de sortiment si de scopul, in care au fost create,
se desting urmatoarele tipuri de plantatii pomicole: plantatii comerciale ( sau industriale), plantatii
experimentale si didactice, plantatii de aliniament, plantatii de pomi pe langa casa.
Plantatiile comerciale. Aceste plantatii se infiinteaza cu scopul obtinereii unor cantitati mari de
fructe-marfa, pentru consum intern si export. Ele cuprind de regula, 1-3 specii pomicole, care se
comporta cel mai bine in zona respectiva, fiecare specie fiind reprezentata printr-un numar redus de
soiuri ( de interes national), cu valoare comerciala cat mai ridicata. In felul acesta, din fiecare soi se pot
obtine partizi mari de fructe. Tehnologiile aplicate in plantatiile industriale se bazeaza, in principal, pe

mecanizare si chimizare, iar in zonele secetoase si pe irigare. In plantatiile de tip comercial se pot utiliza
sistemele intensive si superintensive.
Plantatiile pomicole experimentale i didactice. Aceste plantatii se nfiiteaz n statiunile de
cercetare i productie pomicol n fermele didactice-experimentale ale institutelor agronomice i pe
lng liceele agricole, unde ndeplinesc rolul de "atelier coal.n cadrul acestor plantatii se ncearc
soiurile noi de pomi (indigene i din import), se realizeaz selectia clonal i se verific noile tehnologii.
Plantatille pomicole de aliniament. Aceste plantatii se nfiinteaz de-a lungul oselelor, a
cilor ferate, drumurilor i aleilor. Pomii se conduc cu trunchi mijlociu i nalt (1,20-1,50 m). Cele mai
bune
rezultate
n
plantatii
de
aliniament
le
dau:
nucul, dudul, cireul, viinul, precum i unele soiuri de mr", par i prun cu coroana piramidala sau
globuloas.
Plantatiile pomicole din grdinile populatiei. n cadrul acestor plantatii se includ, n primul
rnd, pomii de lng cas, precum i plantatiile mici, araneti, din partea deluroas a rii noastre.
2. Orientari i prioritati privind infiintarea plantatiilor pomicole
Fermele pomicole specializate n cultura unei singure specii pomicole (mr, prun, piersic)
prezint importante avantaje sub raportul organizrii i desfurrii procesului de productie, precum i a
rezultatelor economice.
n cadrul unei ferme pomicole se pot cultiva i 2-3 specii de pomi i arbuti fructiferi. Se recurge la
aceast variant, cnd una din specii are perioada de recoItare prea scurt i necesit mult for de
munc pentru culesul fructelor (cire, viin), precum i n situatia cnd recolta unei specii (de exemplu,
caisul i migdalul) nu este sigur n totii anii, datorit gerului, brumelor etc. Prin cultivarea a 2-3 specii
pomicole, cu rezisten diferit la ger i cu alte epoci de nflorit, se reduce considerabil riscul de a pierde
in ntregime recolta de fructe n anii cu conditii climatice nefavorabile. n plus, cultivarea unor specii cu
epoci diferite de coacere a fructelor asigur o utilizare mai rational a forei de munc, utilajelor i
mainilor, a spatiilor de sortare i depozitare temporarra a fructelor. n zonele de cmpie i colinare,
ntr-o ferm pomicol se pot planta ca specii de baz: cais, piersic sau prun, iar ca specii de
completare:cire, viin, migdal, mr i pr de var.
n zonele deluroase, ntr-o ferm pomicol se poate planta mr sau prun ca specii de baz, cire
i viin (eventual nuc sau pr) ca specii de completare. Fiecare din speciile mentionate trebuie plantat
n parcele separate.
Speciile cu vigoare mare i intrare trzie pe rod (nucul, castanul cu fructe comestibile, cireul) se
recomand a fi asociate n cadrul aceleiai parcele cu alte specii de vigoare slab i precoce. Astfel,
nucul poate fi asociat cu viin, prun, mr de tip spur, pr altoit pe gutui, alun, coacz, agri. Castanul cu
fructe comestibile se poate asocia cu alun, coacz, agri i alte specii.Asocierea cireului cu viinul este
necesar sub raport biologic, deoarece unele soiuri de cire sunt polenizatoare pentru viin. Pentru a
diminua consumurile de carburanti i lubrifianti, precum i cheltuielile cu transportul fructelor,
plantatiile a cror fructe sunt destinate n principal industrializrii se situeaz ct mai aproape de
ntreprinderile de prelucrare. De asemenea, speciile cu fructe foarte perisabile (cpun, zmeur, coacz,
afin, piersic, cais) se amplaseaz n apropierea centrelor de mare consum, precum i n grdinile
populatiei.
Mrimea plantatiilor pomicole. Plantatiile de pomi vor avea mrimea corespunzoare unei
ferme de productie , care prin profitul realizat sa acopere investitiile. Trebuie calculata dimensiunea
economica a fermei plecand si de la capacitatea de lucru a unui teactor cu setul de masini corespunzator,
forta de munca disponibila mai ales la recoltare, piata de desfacere.

Page

12

Suprafata minim a unei ferme specializat in cultura superintensiv a mrului i prului este de 10-15
ha,iar a unei ferme cu specii smburoase, cultivate in sistem intensiv, 20-30 ha.

3. Alegerea locului pentru infiintarea unei plantatii de pomi

La alegerea terenului pentru infiintarea area unei plantatii pomicole se ine seama de clim,
relief,sol,subsol, adancimea panzei de ap freatic,posibilittile de irigare, deprtarea fa de pduri si
marile ntinderi de ap (lacuri). Totodata, se au n vedere factori ca: tradiia local, posibilittile de
investitii, deptarea fa de centrele populate, piete i societati de prelucrare,accesul la cile de
comunicatie, posibilittile de asigurare a forei de munc etc.
Clima.Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantatie ne intereseaz n mod
deosebit: temperatura medie anual, temperatura maxim i minim absolut,suma precipitatiilor anuale,
frecventa grindinei, a nghetului i brumelor trzii de primavar,numrul orelor de insolaie n perioada
de vegetatie.
Relieful.Terenurile cu pant uniform pn la 10-14%, pretabile la mecanizare, sunt cele mai
bune pentru plantatii de pomi. Cnd panta terenului este de 14-25%, pomii pot fi cultivati pe terase, dar
investitiile cresc. Investind intr-un teren favorabil, reducem costurile de ameliorare a conditiilor de
cultura a pomilor pe timpul exploatatiei.
Solul. Pentru cultura pomilor nu sunt bune solurile gleizate, salinizate, calcaroase sau puternic
acide (pH sub 5,5%).
Subsolul. Trebuie evitatate terenurile cu subsol calcaros,marnos, cu argil sau pietri aezate la
adncime mic.
Adncimea pnzei de ap freatic.Pentru arbuti fructiferi pnza de ap freatic va trebui s fie
la minimum 0,8-1 m fat de suprafata solului, pentru gutui i mr altoit pe portaltoi vegetativi la 1-1,5 m
i de peste 2-2,5 m pentru restul speciilor pomicole. De asemenea pnza de ap freatic trebuie s aib
nivel constant; dac nivelul este fluctuant, apa poate ajunge n stratul de sol ocupat de rdcini,
producnd fenomenul de asfixie radicular.
Deptarea fat de pduri, marile suprafee cu ap i zonele cu poluare industrial. Se va evita
plantarea pomilor n imediata vecintate a pdurilor, pentru a preveni atacul masiv de insecte,boli, psari
(la cire, migdal), animale rozoare etc.
Vegetatia lemnoas spontan. Prezena speciilor pomicole sbatice (mr, pr, cire,
porumbar,corn, pducel), a fagului, stejarului, carpenului i teiului indic condiii prielnice pomilor.
Dimpotriv, salcia, plopul i arinul demonstreaz c solul are exces permanent de umiditate i deci este
contraindicat pentru pomicultur.

Page

13

4. Stabilirea sortimentului de specii, soiuri i portaltoi

Intr-un masiv pomicol s se planteze (dac este posibil) o singur specie pomicol.In cazul cnd
se cultiv 2-3 specii pomicole, fiecare va ocupa un sector aparte, n suprafat de mai multe hectare,
pentru a permite efectuarea tratamentelor fitosanitare (fiecare specie pomicol necesit un anumit
calendar al stropirilor).
Speciile i soiurile se aleg, n primul rnd, n functie de directia de productie (pentru consum n
stare proaspt,industrializare, export). Stabilirea sortimentului de specii, soiuri i portaltoi se face n
conformitate cu lucrarea de zonare a productiei pomicole i pe baza rezultatelor experimentale cele mai
recente, obtinute n statiunea zonal de cercetare.
Majoritatea speciilor de pomi nu se pot replanta dup ele nsele,datotit fenomenului de
"oboseal a solului". n general, este bine ca speciile smburoase s se replanteze dup semintoase i
invers.
5. Amenajarea, fertilizarea i lucrarea terenului in vederea infiintarii
unei plantatii
Plantatiile pomicole se nfiinteaz numai pe baz de proiectare (documentatii)
tehnico-economice, ntocmite de atelierele de proiectare autorizate n acest scop.
Lucrrile de amenajare a teritoriului, de fertilizare i pregtire a solului, trebuie s asigure
conservarea, ameliorarea i utilizarea ct mai judicioas a fondului funciar, precum i crearea condiiilor
pentru mecanizarea la maximum a lucrrilor din plantatie i irigare.

6. Plantarea pomilor
Epocile de plantare. Cele mai bune rezultate le d plantarea de toamn a pomilor.
Higroscopicitatea atmosferic i umiditatea solului mai ridicate toamna favorizeaz prinderea pomilor,
mentinnd esuturile acestora turgescente. n plus, pomii plantati toamna beneficiaz i de alte avantaje:
pmntul din groapa de plantare se aeaz mai bine i acumuleaz mai mult ap, fapt ce permite
pomilor s suporte mai uor o eventual secet din primvar (in aprilie). Datorit acestui fapt, de
regul, pomii plantati toamna pornesc n vegetatie cu 15-20 zile naintea celor plantai primvara,
realiznd totodat creteri mai mari cu 20- 30%. Mai trebuie luat n considerare faptul c perioada
favorabil pentru plantare este mai lung n cursul toamnei, iar mna de lucru mai disponibil.
Sapatul gropilor. ntruct plantatiile intensive i superintensive de pomi se nfiineaz pe teren
desfundat la adncimea de 50-60 cm, gropile de plantare vor avea dimensiuni reduse (40 x 40 x 30 cm),
astfel calculate incat sa permita asezarea radacinilor in pozitie normal. Ele se sap mecanizat, cu
ajutorul burghiului sau manual
Pe teren nedesfundat si slab fertil dimensiunile gropilor pot ajunge la120x120x80cm.
Pregirea pomilor pentru plantare. nainte de a fi plantati, pomii scoi de la stratificare se supun
unui nou control,inlaturandu-se cei necorespunzatori. Dup aceea li se fasoneaz rdcinile. Dup
fasonare, pomii se introduc cu rdcinile ntr-o rnocirl pregtit din balig de vit i pamnnt galben, n
pri egale, plus apa necesar pentru a se obine un terci consistent.
Plantarea propriu-zis a pomilor. Ca regul general, pomii se planteaz la adncimea pe care
au avut-o n pepinier.Se recomanda plantarea cu 5-8 cm mai adnc a pomilor altoiti pe portaltoi
vegetativi, dac altoirea lor s-a fcut cu 8-12 cm deasupra coletului. In acest caz, pomii vor emite noi
rdcini din portiunea de tulpin introdus n sol i, avnd o nrdcinare mai profund, ei vor rezista
mai bine la secet i la aciunea vntului. La pomii altoiti pe portaltoi vegetativi, punctul de altoire nu
trebuie s vin n contact cu solul, deoarece se nate pericolul ca pomii respectivi s treac pe rdcini
proprii, crescnd mult mai viguroi i, ca atare, plantatia devine neuniform. n timpul plantrii,
pmntul din groap se calc de dou ori: prima dat dup ce se acoper toate rdcinile cu un strat de
sol gros de 3-4 cm, iar a doua oar: dup ce se umple complet groapa. In urma clcarii pamantului
coletul pomului va trebui s se afle la nivelul solului.
La plantarea de toamn, n jurul pomului se face un muuroi, nalt de 20-30 cm i larg la baz de
50-60 cm (s depeasc marginile fostei gropi). Acest muuroi mentine umezeala
n zona sistemului radicular i l apra de actiunea gerului. Dac toamna este secetoas, pomii plantati
trebuie udati..
La plantarea de primvar, n jurul pomului se face un lighean, n care se toarn 1-2 galeti de apa. Dup
ce pmntul udat se zvnt,ligheanul se acoper cu pmnt mrunt, in strat de 10-15 cm pentru a reduce
evaporarea apei din sol, evitarea formarii crustei, protectia radacinilor de seceta.

Inmultirea pomilor si arbustilor fructiferi

Page

14

Inmultirea prin seminte

pe cale vegetativa
Prin seminte: nucul, castanul comestibil, soiuri de piersic, cais si purtatorii: corcodus, zarzar,
cires, visin, mar paduret si parul paduret.
Pe cale vegetativa

prin marcotaj
stoloni
despartirea tufelor
drajoni
altoirea

Portaltoii specilor pomicole

Marul paduret(sau salbatic) folosit la livezile clasice cu pomi de vigoare
foarte mare.Da vigoare mare si durata lunga de viata(60-100ani).Imprima
neuniformitate si intarzie intrarea pe rod(5-8ani).Fructele rezultate sunt mai
mici dar se pastreaza bine.
Marul franc puietii obtinuti din soiurile: Cretesc, Muntenesti, Calugaresti,
Masanschi au insusiri apropiate cu cele ale marului paduret.Au procent mai
mare de rasarire si uniformitate mai mare a pomilor(intrare mai timpurie pe
rod=este mai recomandat decat paduretul)

Portaltoii marului:

Portaltoii vegetativi: cei mai utilizati sunt M106,M26,M9(initiala vine de la

statiunea engleza East Mailing-unde au fost creati);se
inmultesc prin marcotaj;vigoare foarte slaba are M9 cu
inradacinare superficiala utilizat la pantatiile superintensive.
M26 are vigoare ceva mai mare decat M9. M106 are vigoare
mijlocie si este utilizat in plantatii intensive.
Portaltoii parului:

parul paduret are aceleasi caracteristici ca marul paduret

parul franc realizat din semintele soiurilor Harbuzesti, Alamai,
Busuioace, Pastravioare, Parul de Iulie.

Portaltoii vegetativi: - gutuiul inmultit prin marcotaj,are inradacinare mai la

suprafata,suporta terenurile cu apa freatica mai la suprafata.
Au afinitate cu gutuiul soiurile: Contesa de Paris,Decana
Comisiei,Decana de Toamna,Cure untoasa Hardy. Nu au
afinitate cu gutuiul: Favorita lui Clapps ,Williams, Untoasa
Bosc ,Untoasa Gifard soiuri ce pot fi altoite doar cu
intermediar.

Portaltoii gutuiului: se altoieste pe gutuiul comun sau pe unele selectii de gutui (selectii ca si la par).

Page

15

o corcodusul sau mirobolanul este cel mai utilizat portaltoi la prun ; se

adapteaza la o gama larga de soluri. Are sistem radicular viguros. Nu are
afinitate buna doar cu soiurile: Teleu gros, Vanat Romanesc, Gras
romanesc. Da soiurilor vigoare mai mare de crestere rodire la 4-5 ani si
Portaltoii prunului:
durata de viata 30-40 ani.
o Prunul franc este obtinut din soiurile Rosior varatec, Scoldus , Renclod
Verde.Au o afinitate buna cu toate soiurile. Vigoare mai mica de crestere.
o Zarzarul este putin folosit; mai rezistent la seceta si este utilizat in sudul
tarii.
o Zarzarul foarte indicat pentru zonele mai secetoase; imprima ritm mare de
crestere; durata de viata 15-25 de ani.
o Corcodusul indicat pentru solurile mai umede si mai reci; imprima vigoare
Portaltoii caisului:
mare; durata de viata este mai scurta decat la cel altoiti pe zarzar.
o Prunul franc este indicat pentru zonele mai nordice ale arealului de cultura
a caisului. Soiurile utilizate: Rosior varatec, Buburuze.

Portaltoii piersicului si migdalului

Portaltoii ciresului si visinului

Portaltoii nucului:

o Piersicul franc cel mai bun portaltoi pentru piersic.

o Migdalul amar
o Corcodusul recomandat pentru terenurile mai compacte si
mai reci.

o Ciresul salbatec cel mai recomandat pentru cires; cere soluri

afanate, calde, fertile si profunde
o Mahalebul folosit ca portaltoi si pentru cires si pentru visin.
Utilizat mai ales in zonele mai secetoase.
o Visinul comun folosit ca portaltoi la visin pe soluri mai scurse,
varful pantelor; reuseste pe soluri chiar mai grele.
o Selectia cires F 12 utilizat ca portaltoi vegetativ pentru cires.

Nucul comun - soluri adanci

Nucul negru ( nuc american ) imprima vigoare mai mica si intrare mai
timpurie pe rod.

Altoirea Pomilor
I Altoirea cu muguri detasati altoiul este un mugure cu un scut de 3 cm lemn si coaja

Page

16

a) Altoirea in ochi dormind utilizata in august pe puieti tineri de grosimea creionului. Mugurele
ramane in repaus pana primvara cand porneste in vegetatie dupa suprimarea portaltoiului
deasupra acestui mugure.Seva portaltoiului sa fie activa iar mugurii altoi sa fie bine
dezvoltati.Altoirea mai devreme de 20 Iulie determina pornirea mugurilor in vegetatie.Portaltoii
se altoiesc la 6-7 cm deasupra solului;ochiului altoi se plaseaza pe zona nordica a puietului.Se
altoieste prin formarea cu doua incizii a literei T pe coaja portaltoiului la care se desprinde cu
spatula cutitului coaja de la intersectia celor 2 incizii sub care se introduce apoi ochiul altoi si se
leaga.Ramurile altoi se recolreaza cu putin timp inainte si se rup frunzele ramannd petiolii
acestora
b) Altoirea in ochi crescand se efectueaza primavara cu ramuri recoltate din iarna si pastrate la
umezeala si la rece.Se efectueaza cand circulatia sevei este puternica iar coaja se dezlipeste usor.
Procedura de altoire este identica cu cea in ochi dormind.Ochiul altoi se introduce direct de pe
lama briceagului.Acesta porneste in vegetatie dupa 12-18zile.
c) Altoirea in cipp buding foloseste tot un mugure cu scut cu diferenta ca scutisorul la 1 cm
sub mugure este taiat transversal printr-o incizie care sa dea o suprafata mare spre baza scutului.
Incizia asupra portaltoiului se face in acelasi loc ca si la altoirea in T dar se elimina coaja cu
putin lemn prin 2 incizii de sus in jos. Prima incizie scurta la baza iar a doua deasupra cu 3 cm (
lungimea scutului altoi care se opreste cand intersecteaza prima incizie ). Se aseaza ochiul altoi
pe zona decupata din portaltoi si se leaga.
II. Altoirea cu ramura detasata: altoiul este o ramura detasata ce are 2-3 muguri si se
utilizeaza primavara.
a) Altoirea in copulatie simpla: ramura altoi cu 2-3 ochi, 7-15 mm in diametru( de aceeasi
grosime cu portaltoiul) se executa o taiere in diagonala care sa realizeze o fata de 2-3 ori
diametrul. Aceeasi taietura se face si la portaltoi incat cele 2 fete suprapuse sa se acopere perfect.
Se leaga cu o folie.
b) Altoirea in copulatie perfectionata. Fata de altoirea in copulatie simpla pe cele 2 fete se
realizeaza o taietura ce pleaca de la 2/3 din partea de sus a planului, coboara 2-3 mm si merge in
paralel cu prima taietura si treimea mijlocie a acesteia. Se face aceeasi taietura si in portaltoi.

Prin distantarea celor 2 limbi rezultate si inbinarea lor, cuplarea altoi=portaltoi este mai
perfecta. Se utilizeaza la altoirea vitei de vie la masa.

c) Altoirea in despicatura: Se foloseste pentru altoirea portaltoilor grosi de 2-6 cm.

Utilizata primavara dupa punerea sevei in circulatie. Portaltoiul se taie tranversal cu ferastraul sau
foarfecul si se despica pe o lungime de 4-5 cm. Ramura altoi de 4-8 mm cu 2-3 muguri. Sub ultimele
mugure se executa 2 taieturi de-o parte si de alta incat rezulta o pana avand lungimea fetelor taieturii de
3-5 cm. Aceasta pana se introduce in despicatura avand grija ca aceasta sa fie asezata la margine incat
coaja portaltoiului sa fie in continuitate cu coaja altoiului. Se pot aseza 2 ramuri altoi de-o parte si de
alta a despicaturii. Se leaga suficient de strans pe toata lungimea despicaturii cu rafie de altoit sau folie
plastificata iar zona taieturii transversale si deasupra despicaturii se acopera cu ceara de altoit ( mastic;
ceara de altoit masticul). Poate fi mastic la cald ( care pentru utilizare se incalzeste) si mastic la rece.
Retete de mastic la cald:
1. 750 g sacaz, 100 g ceara de albine, 140 g seu de vaca, 10 g ocru
2. 750 g rasina, 250 g smoala sau parafina, 125 g seu, 125 g ocru
Retete mastic la rece:
1. 750 g sacaz, 75 g seu, 75 g ceara de albine, 120 cm 3 spirt denaturat
2. 830 g sacaz, 30 g seu, 15 g smoala, 25 g cenusa, 90 cm 3 spirt denaturat

Page

17

d) Altoire sub coaja in cap de altoire

Se utilizeaza la portaltoii grosi pana la 5-6 cm in diametru. Epoca de altoire este primavara
cand seva este destul de activa ( aprilie inceput de mai ). Ramurile altoi sunt recoltate din februarie si
pastrate la rece si la umiditate.
Portaltoii se reteaza transversal cu ferastraul si se netezeste cu cosorul. Aceasta taietura este
denumita cap de altoire. Se cresteaza apoi coaja portaltoiului la capul de altoire pe o lungime de 4-5
cm si se dezlipeste coaja pe o parte si de alta a crestaturii pentru introducerea altoiului. Acesta se
pregateste sub forma de pana simpla opusa unui mugure si lunga de 4-5 cm ( ca la altoirea in copulatie ).
Sub mugure se inlatura coaja pana la zona generatoare. Ramura altoi se reduce la 2-3 ochi. Se introduce
fortat in locasul facut in capul de altoire. Se pot introduce 2-4 altoi egal distantati. Se leaga cu rafie sau
folie si toate ranile se ung dupa legarea cu mastic.
Producerea materialului saditor se realizeaza conform legii , de producatori autorizati. Sursele
de seminte, pueti portaltoi ,marcote, ramuri altoi provin din surse certificate care garanteaza sanatate si
autenticitate.
Arbustii fruciferi se inmultesc vegetativ prin: butasi, marcote, drajoni, stoloni.
Inmultirea prin meristeme este o metoda noua care asigura un ritm rapid de inmultire in
conditii de laborator si fortare in camp.Rezulta plante libere de virusi.
o Butasii sunt segmenti de 15-18 cm de ramuri care se pun la inradacinat
o Marcotele sunt lastari porniti de la nivelul coletului ( punctul dintre radacina si tulpina ), care
prin musuroire dau radacini. Detasati de planta mama asigura inmultire ( mur, agris )
o Drajonii sunt lastari porniti de pe radacini. Acestia sunt scosi si plantati toamna sau primvara (
zmeur)
o Stolonii sunt tulpini aerieni de pe care pornesc rozete de frunze, care la baza formeaza radacini.
Astfel se inmulteste capsunul.
o Inmultirea prin meristeme este o metoda noua care asigura un ritm rapid de inmultire in conditii
de laborator si fortare in camp.Rezulta plante libere de virusi.

DISTANTELE DE PLANTARE A POMILOR

Acestea vor fi in functie de specie, soi, portaltoi si fertilitatea terenului, precum si de sistemul de
plantare ,forma de coroana.
In sistemul intensiv,marul pe portaltoi de vigoare mijlocie se va planta la 4m intre rinduri si
2,5-3m pe rand.La portaltoi de vigoare mica distantele pot cobori la 3/1,5m.Se poate planta si in benzi
de 2-3 randuri cu distante reduse intre randuri(1,5-2m) si alei de trafic care sa permita accesul
tractoarelor si masinilor(3-4m).
Parul altoit pe gutui-la distante de 4m intre randuri si 2-3m pe rand . Cand se altoieste pe par
franc sau paduret distantele cresc cu 1-2m.
Gutuiul se preteaza la distante de 4,5/3m la soiuri cu vigoare slaba,crescand cu 1m la soiurile
viguroase.
Visinul cere distante de 4,5-5m intre randuri si 3-4m pe rand.Condus cordon vertical prin ciupire
repetata a lastarilor distantele pot cobori la 2,5/2m cu benzi si alei de trafic la 8-10m.
Ciresul altoit pe cires salbatic cere distante mai mari,minimum 5/5m chiar 7 m intre randuri pe
soluri fertile. La distante mai mici trebuiesc aplicate taieri in verde pentru reducerea vigorii. Pe portaltoi
vegetativi distantele de plantare pot fi reduse pana la 4/2 m
Prunul poate fi plantat la distante minime de 4,5/3,5m.
Caisul are nevoie de spatii ceva mai mari decat prunul,minimum 5/4.
Piersicul poate fi plantat la 4/3m,deoarece primeste anual taieri severe.Soiurile columnare pot fi
plantate la distante de 3/1.5 m

Page

18

Lucrarile de intretinere a pomilor dupa plantare

Dupa plantare are loc taierea pomilor plantati pentru reducerea partii aeriene in vederea
echilibrarii cu radacina care a fost suprimata prin scoaterea din pepiniera si plantare.Se scurteaza(in
cazul pomilor plantati ca varga) la 40-70cm de la sol iar in cazul pomilor cu coroana se aleg viitoarele
sarpante ale pomilor care se reduc cu 2/3 din lungime.
Pomii in sisteme superintensive, cu ramuri de rod din primul an, aplicadu-li-se irigarea prin
picurare sunt supusi la taieri foarte sumare dupa plantare.
Pomii se sustin pe tutori(tutori de 80-100cm care se bat la 10cm de pom).Se leaga cu fir plastifiat
sau materiele care sa nu raneasca pomul.Legatura de tutore se face in forma cifrei 8.
Se uda incat sa se mentina solul reavan la radacina pomilor.Daca nu ploua,la 10-12 zile,cu 10-15
l apa/pom turnate intr-un lighenassau copcafacuta pentru a sta apa la radacina.Obligatoriu dupa
infiltrarea apei se da pamant marunt in jurul tulpinei.Inainte de udare se reface copca.Se poate aseza si
mulci(paie,rumegus).
Se executa 3-4 prasile.Se fac tratamentele pentru combaterea bolilor si daunatorilor(4-5
tratamente).
Toamna se face aratura la 15-18cm adancime.Se protejeaza pomii contra iepurilor prin
inveliri(folie,hartie,carton) iar contra soarecilor-cu momeli toxice.
In anii urmatori se merge dupa aceleasi lucrari,apar in plus mai multe tratamente si se complica
lucrarile de formare a coroanelor.Din anul 2 se pot aplica lucrarile in verde pentru formarea coroanelor,
avand ca efect micsorarea vigorii pomilor si intrarea timpurie pe rod.In cazul in care pomii au fost rosi
de rozatoare se pot recepa(sa aiba 1-2cm deasupra altoiului) sau se pot aplica altoirea in punte(se
altoieste un segment de ramura pe partea de dedesubt a zonei roase la care varful se altoieste pe partea
de deasupra zonei roase).

TEHNOLOGIA INTRETINERII LIVEZILOR

Forme de coroan
I Coroane de mare volum, globuloase: destinate livezilor clasice.

A. Coroane de mare volum cu ax:

1. piramida etajata rarita modificata:trunchi 70-80cm,ax cu 2-3 etaje,fiecare etaj cu
3-4 sarpante,cu unghiuri 50- 55 .Fiecare sarpanta are 3-4 subsarpante
alterne,distantate la 50-70cm.Dupa ultimul etaj axul se suprima.
2. piramida neetajata modificata:trunchi 60cm,ax 120-160cm cu 5-6 sarpante
dispuse la 35-40cm in spirala.Sarpantele de la baza au 3-4 subsarpante,numar ce
se micsoreaza la 1-2 subsarpante la a 6-a sarpanta.
3. piramida mixta intrerupta:la 70cm un etaj,3 sarpante cu cate 3 subsarpante;
deasupra etajului la 80cm 3-4 sarpante la 35-40cm in spirala,cu cate 1-2
subsarpante.
4. tufa:trunchi de 20-30cm,cu 5-6 sarpante fiecare cu alte subsarpante.
B. Coroane de mare volum fara ax:
1. vasul clasic trunchi 70cm,3-4 sarpante pornite aproximativdin acelasi
punct.Sarpantele au 3-4 subsarpante si sunt distribuite la unghiuri egale in cadrul
cercului proiectiei.
2. vasul ameliorat,aplatizat:trunchi de 60cm,cu 3-4 sarpante,fiecare cu 3-4
subsarpante.Sarpantele sunt distantate pe ax la 30-40cm si sunt orientate pe
directia randului in forma de X la 4 sarpante si Yla 3 sarpante.
II Coroane de mare volum, aplatizate:destinate livezilor intensive

Page

19

1. palmeta etajata cu brate oblice,destinata pentru

mar,par,piersic,prun,
cais,visin.Trunchi 30-40cm la piersic;50-60cm la celelalte specii.Pe ax 3 etaje cu
cate 2 sarpante orientate pe directia randului.Distanta intre etaje intre 60120cm,functie de vigoare soi,specie.Unghiul sarpantelor cu verticala are 50- 55
la etajele inferioare si creste la 60- 65 la cele superioare.Sarpantele au 4-5
subsarpante din 50-60cm-conduse orizontal-dispuse lateral,altern.Gardul fructifer
se limiteaza la 3-3,5m inaltime si 1,2-1,5m latime.
2. palmeta neetajata cu brate oblice-are trunchi 40-50cm,cu 8-10 sarpante,fara
subsarpante.Sunt dispuse altern pe ax la 30-40cm si la 50- 55 ,unghiurile
crescand spre partea superioara.Inaltime 3m,latime 1,3-1,5m.
3. palmeta libera-este fara spalier,inclinarea sarpantelor obtinandu-se prin taieri de
transfer in vederea deschiderii sarpantelor.Are 9-11 sarpante solitare sau etajate.
4. palmeta evantai-cu 5-6 sarpante pornite de pe trunchi.
III Coroane de volum mic
1. piramida joasa-soiuri de mar de vigoare mica(M9),par altoit pe gutui.Trunchi
40cm,inaltimi 2-2,5m,diametru la baza coroanei 0,9-1,0m.Axul in zigzag si 6-7
sarpante dispuse in spirala,distantate la 20-25cm,cu elemente de semischelet.
2. coroana Pillar-pentru mar.Are un ax 2,5-3m cu 30-35 unitati de productie.Fiecare
unitate cuprinde 3 ramuri:una in varsta de 1an,una de 2 ani care formeaza muguri
de rod si una de 3 ani.Aceste componente trebuie sa fie proportional distribuite
3. fusul subtire-mar,vigoare mica,extins,piersic,par,visin.Trunchi 40cm,axul in
zigzag,limitat deasupra unei ramuri orizontale la inaltimea de 2,5-3m.Pe ax
sunt,la baza,4-5 sarpante iar deasupra lui 15-20 de ramuri de semischelet care
dupa 3-4 ani de rodire se inlocuiesc.

4. fusul tufa ameliorat(spindelbusch ameliorat)-trunchi 50-60cm,pe ax 14-18

sarpante de vigoare mica,dispuse in spirala la distante de 10-30cm si inclinate la
65- 75 ,pe sarpante si ax formatiuni de rod
5. axul vertical-pentru densitati la mar1500-2000 pomi/ha.Un ax vertical pe care se
prind direct ramuri de semischelet si de rod.Pomii ajung la 4-4,5m inaltime.
6. tufa vas-o coroana globuoasa,cu interiorul decupat.Are 5-6 sarpante pe un trunchi
de 10-20cm,prevazute cu 7-8 ramuri de semischelet dispuse altern la
20-25cm,care se reduc la 40-45cm pentru activarea mugurilor dorminzi in
vederea pornirii de noi cresteri.Proiectata pentru visin cultivat la densitati
mari(1600-2500 pomi/ha),inaltime 1,8m,latime 2-2,5m.
7. palmeta simpla-scheletul ax si 2 sarpante la baza,in unghiuri de 45- 55 .Ramurile
de rod si semischelet amplasate pe acest schelet,inaltime 2m,latime
0,8-1m.Distanta intre randuri 2,5-3m.
8. Drapel Marchand:pomii inclinati la 45 si au 5-6 sarpante care cad perpendicular
pe ax.Pe partea opusa-2 sarpante orizontale.
9. Ypsilon transversal:trunchi 30-40cm,inaltime 2,6-3,2m,grosime 2,4-2,6m.Este
condus liber sau pot fi puse sarme pentru fiecare brat.
10. Tripla incrucisare Delbard :trunchi 30cm,doua sarpante fara ax,sarpantele au
unghiuri mari fata de verticala,functie de vigoarea pomilor.Pe fiecare sarpanta
pleaca la 60-120cm de trunchi o subsarpanta ce se conduce paralel cu sarpanta
opusa,intersectandu-se cu subsarpanta celeilalte sarpante deasupra trunchiului.
11. Gardul cu schelet arcuit (Lepage):simplu si dublu.Schelet arcuit format din 3-4
arcade;prima arcada la 50-60cm de sol iar ultima la 1,7-1,8m.
IV Coroane artistic palisate

Axul vertical
Cordonul orizontal bilateral
Gardul belgian(ypsilon,ypsilon transversal)
Usimplu, Udublu
Palmeta Verrier
Vasul candelabru
Piramida aripata

Taierile pomilor
Efecte:
- ca efect general pe mai multi ani micsorarea volumului coroanei si reducerea cresterilor totale prin care
pomul incearca sa refaca organul pierdut
- prin taieri se inrautatesc conditiile formarii mugurilor de rod, pomii tineri taiati rodesc mai tarziu
- pomii maturi cu mult rod manifesta mai repede fenomenul de imbatranire.
In tinerete pentru a intra repede pe rod taierile trebuie facute numai cele absolut necesare.La
intrarea pe rod trebuiesc facute taieri de normare a rodului pentru mentinerea vigorii de crestere a
acestora.

Page

20

Operatiuni de taiere
scurtarea se indeparteaza numai o parte din ramura anuala, avand un efect local de crestere, si
in functie de cat se scurteaza din ramura anuala:
- la 1/3 scurtare slaba
- la 2/3 scurtare puternica
- la - scurtare medie

Cand scurtarea se refera la ramuri de mai multi ani, aceasta se numeste reductie. Are un efect
local de crestere.
suprimarea eliminarea totala a unei ramuri. Are ca efect general cresterea mai viguroasa pe
tot pomul. Scurtarea si suprimarea se pot referi la taierile in uscat(repaus) sau in verde asupra
lastarilor.
schimbarea pozitiei ramurilor
- Dresarea ramurilor micsorarea unghiului in vederea cresterii vigorii
- Inclinarea ramurilor cresterea unghiului pentru micsorarea vigorii si formarii mugurilor de rod
- Arcurirea ramurilor formare de rod pe varful aflat sub orizontala si cresteri de inlocuiri pe
zona de curbura.
- Decorticarea inelara sub o ramura ii micsoreaza vigoarea si determina intrarea ei pe rod. Pe
ax, deasupra ramurei actioneaza in sensul maririi vigorii de crestere a acesteia.
- Crestarea patrundere scoarta si 2-3 mm in lemn cu aceleasi efecte (mai evident decat
decorticarea)
- Incizia transversala se face cu, cutitul sau fierastraul fara a indeparta lemnul. Are aceleasi
efecte.
- Incizia longitudinala cu scopul ingrosarii
- Strangularea reducerea vigorii
- Extirparea mugurilor
- Torsionarea
- Frangerea

Lucrarile de formare a coroanelor

Impun taieri, schimbari de pozitie a ramurilor. Se urmareste intrarea pomilor cat mai repede pe rod.
Se vor evita pe cat posibil taierile,utilizandu-se cu precadere schimbarea pozitiei
ramurilor.Daca se impun taieri,acestea se rezuma la suprimari a cresterilor
necorespunzatoare si foarte putine scurtari.
Sunt recomandate lucrarile in verde fata de taierile in uscat,care constituie o pierdere de
substanta sintetizata.
Nu trebuie aplicat sablonul stict pentru o forma de coroana,se pot lasa ramuri
supranumerare,care se elimina in timp (dupa rodire).
Scheletul trebuie sa se rezume cat sa ocupe spatiul pus la dispozitie.Toate ramurile de
schelet sa fie imbracate cu ramuri de semischelet si rod.
Sa tempereze ramurile cu crestere exagerata si sa stimuleze ramurile ramase in urma cu
cresteri (echilibrarea sarpantelor in coroana).
Formarea coroanelor-etape:

1. Formarea coroanelor-etape: provocarea ramificarilor

2. stabilirea destinatiei ramificatiilor aparute
3. conducerea ramificatiilor in functie de destinatia stabilita.

Page

21

Lucrarile de intretinere a coroanelor

mentinerea formei si spatiului stabilit pentru fiecare pom astfel incat sa utilizeze la
Au ca scop: maximum lumina si hrana;
mentinerea unui echilibru intre crestere si rodire care sa asigure calitatea
fructelor,rodirea an de an si sa intarzie fenomenul de imbatranire a pomilor.

Interventiile folosite sunt schimbarea pozitiei ramurilor si taierile,ponderea insa revine taierilor.
Mentinerea formei si a spatiului stabilit prin lucrarile de taiere asupra ramurilor de
schelet,acestea au efect si asupra echilibrului dintre crestere si rodire,se realizeaza prin:
reechilibrarea tuturor elementelor scheletului (etaje sarpante si subsarpante se face prin
schimbari de pozitie,suprimari,reductii si scurtari)
limitarea inaltimii pomilor si evitarea indesirii-prin suprimarea ramurilor cu pozitie verticala
de pe sarpanta
eliminarea ramificatiilor suplimentare aparute pe sarpante
suprimarea ramurilor lacome si concurente,a celor bolnave si a celor atarnande.
Lastarii de prelungire in prima parte a perioadei de rodire a pomilor trebuie sa aiba o lungime
de 30-40cm.In partea a doua a perioadei de rodire ( spre batranete) aceste cresteri scad la 12-15cm si
este necesar sa se intervina cu taieri mai severe pentru stimularea cresterilor (taieri de regenerare).Pomii
isi recapata vigoare de crestere pe o perioada de 4-5ani dupa care se intervine din nou.Taierile sunt de
reductie,de eliminare a scheletului in varsta de 5-8ani dar diametrul ramurilor saa nu depaseasca 7-8cm.
Taierile anuale-taieri de fructificare-sunt interventii asupra ramurilor de semischelet si de rod
cu scopul normarii incarcaturii de rod.Normarea incarcaturii de rod se face in functie de vigoarea de
crestere.La vigoare mica de crestere se lasa incarcatura mica de rod prin eliminarea ramurilor de rod.
Taierile de fructificare la pomi neajunsi la rodire maxima,se urmareste:
garnisirea ramurilor de schelet cu ramuri de semischelet si de rod
taierile sunt minime pentru a tempera cresterile si mentine cat mai multe
ramuri de rod.Se elimina ramurile la inel=suprimare.Ramurile de
semischelet vor fi amplasate pe ramuri de schelet la 30-50cm de o parte si
de alta si vor fi pline cu ramuri de rod.
La pomii ajunsi in perioada de rodire maxima,taierile de fructificare se fac prin:
normarea incarcaturii rodului
reinnoirea ramurilor de semischelet si de rod.Se realizeaza prin:-ramurile de
semischelet de 3-4 ani sunt reduse la lemn de 2 ani
(daca sunt lungi si subtiri
se reduc la 1/3,daca sunt multi muguri de rod si nu este incarcatura mare se reduc
la ).
ramurile de semischelet mai groase,bine plasate si pe care circula bine seva sunt
pastrate intregi si se normeaza numarul ramurilor de rod de pe ele
ramurile de rod cu multe ramificatii (vetrele de rod) sunt reduse la 2-3 ramuri de
rod.
La sfarsitul taierii raportul va fi de 2-3 muguri vegetativi /1 mugure de rod.
Taierea de fructificare este riguroasa cand pomul are o incarcatura mare de muguri de rod (se
asteapta anul cu productie in cazul periodicitatii de rodire) si sunt foarte sumare cand incarcatura de rod
este mica.
La pomii trecuti de rodirea maxima:

Page

22

se urmareste reinnoirea ramurilor de semischelet si de rod

se elimina cioturile,portiunile golite si alungite,degarnisite
se apropie rodul de ramura de schelet.
Corectarea coroanelor. Se refera la pomii neglijati-nu au primit lucrari de taiere corecte. Se
realizeaza cu scopul:
imbunatatire regimului de lumina
echilibrarea elementelor de schelet
stimularea cresterii lastarilor
regenerarea ramurilor de semischelet si de rod
se incearca ajungerea la o anumita forma de coroana

INTRETINEREA SI LUCRARILE SOLULUI IN LIVEZI

Solul in livezi este intretinut in mai multe sisteme.
1.Ogorul lucrat: - pe terenuri cu panta redusa si in zonele cu precipitatii scazute,solul se
mentine afanat tot timpul anului.Se ara toamna si se discue in cursul vegetatiei de 3-4 ori.Pe rand solul
se mobilizeaza manual sau mecanizat.Aratura este 18-20cm la portaltoi cu inradacinare profunda si doar
la 12-15cm la portaltoi cu inradacinare superficiala.
Avantaje:
sistemul radicular se dezvolta bine;se intensifica activitatea microorganismelor
aerobe care descompun materia organica
se inlatura concurenta buruienilor,se impiedica inmultirea rozatoarelor si
daunatorilor,se impiedica drajonarea la unele specii.
Dezavantaje:
favorizeaza procesul de eroziune a solului pe terenuri in panta
ranirea,taierea radacinii
mineralizarea prea rapida a materiei microorganismelor
se taseaza solul in profunzime,pe urmele de circulatie a agregatelor
nu permite circulatia agregatelor (tratamente) pe timp ploios
fructele sunt mari dar mai putin dense,mai slab colorate,mai putina substanta
uscata,mai sensibile la transport,pastrare,boli.
2.Ogorul combinat cu erbicide-se ara toamna si se erbicideaza preemergent primavara pe
toata suprafata.Se fac 1-2 discuiri vara.Pe randul de pomi se erbicideaza preemergent sau cu buruieni
10-20cm.Este si varianta erbicidarii numai pe randul de pomi si cu lucrari mecanizate pe interval.
Avantaje:
reduce numarul de lucrari mecanizate si manuale
are efect pozitiv asupra structurii solului si compactarii in profunzime reduce ritmul de
mineralizare a substantelor organice
utilizarea rationala a erbicidelor duce la reducerea costurilor de productie.
Erbicide utilizate:Gramoxone, Stomp, Fusilade, Simanex, Basta, Folar, Roundup,Glifogan.
Galant Speciile samburoase pot fi afectate de unele erbicide, la care erbicidele se recomanda dupa anul
3-4 de la plantare.

Page

23

3.Culturi intercalate- pe perioada cat pomii sunt inca tineri.Culturi cu talie mica si care sa nu
incomodeze efectuarea lucrarilor in plantatie
4.Culturi cu ingrasaminte verzi-recomandat in zone cu precipitatii oeste 700 l/an.In perioada
cat pomii au cerinte mari de apa si elemente fertilizante, Solul se mentine ca ogor negru iar in restul
intervalului se seamana culturi cu masa vegetativa mare care se intorc sub brazda.
Culturile pentru ingrasaminte verzi pot fi infiintate :
- toamna si incorporate primavara (orz,secara,rapita,mustar) au rol sa mentina zapada si-n
zonele nisipoase sa opreasca deflatia.
- vara si incorporat toamna (lupin galben sau albastru)
- primavara cu incorporare la inflorire-vara-in zonele bogate in precipitatii
(trifoiul,hrisca,lupinul,bobul, borceagul).
Avantaje - mareste continutul solului in materie organica,reduce procesul de
eroziune,impiedica peocesul de imburuienare,intensifica activitatea microorganismelor in sol,inlatura
excesul de umiditate,favorizeaza structurarea solului;

Dezavantaje
- concureaza pomii la consumul de hrana
- costul fructelor este ceva mai ridicat.
5.Solul inierbat-solul cultivat cu diferite ierburi perene-recomandat zonelor cu suficiente
precipitatii si terenuri in panta, sau pe terenuri irigate.Irigarea poate fi facuta pe toata suprafata , numai
pe intrval cu lucrarea solului pe directia randurilor de pomi (1-2 m) sau numai sub proiectia coroanei
sau chiar mai mult cu 0,5-1m.
Inierbarea poate fi permanenta pe toata durata plantatiei-sau inierbare temporara- 2-4 ani,
intelenire si 2-4 ani ogor negru.In acest caz se poate practica aceasta rotatie pe intervale intercalate.Pot fi
utilizate specii graminee perene (Lolium,Dactilis,Phleum,Festuca) sau in amestec cu trifoi rosu sau
gizdei.
Semanatul se face primavara devreme.Iarba se coseste de 4-5 ori cand are 15-20cm si se lasa pe
sol sub forma de mulci.Dupa fiecare coasa se recomanda fertilizarea cu azot (cca 100 kg substanta
activa pe total an).
Avantaje:
- sporeste continutul solului in substanta uscata;
- impiedica eroziunea solului;
- cheltuielile de intretinere se reduc;
- solul nu se taseaza in profunzime,se inlatura excesul de umiditate;
- se favorizeaza formarea unei structuri bune a solului;
- se permite circulatia agregatelor pe toate perioadele;
- se imbogateste solul in fosfor si potasiu=fructe mai bune.
Dezavantaje:
- reduce posibilitatea de aerare a solului-radacinile tind sa se ridice la suprafata-scade rezistenta
lor la ger si seceta;
- procesul de mineralizare a materiei organice e incetinit
- se poate ajunge la carenta de azot-din antagonismul radacinilor pomilor cu cel al ierburilor;
- ierburile pot impiedica patrunderea apei
- este favorizata inmultirea rozatoarelor,bolilor si daunatorilor.
Este recomandata alternarea la 3-4 ani a intervalelor,inierbare cu ogor.
Mulcirea solului-poate fi naturala si artificiala.Consta in asezarea pe sol in strat subtire a
diverselor materiale:
- mulci natural-iarba de pe intervale,resturi vegetale (paie,coceni,frunze,fan)
- mulci artificial-folia de polietilena neagra,de obicei banda de 1,5-2m pe randul de pomi.
Avantaje:-mentine umiditatea,nu cresc buruieni,reduce oscilatiile termice,mentine
structura,porozitatea si afanarea solului,impiedica eroziunea,ingrasa solul.
Dezavantaje:-cheltuieli forta de munca si cheltuieli materiale,favorizeaza inmultirea
rozatoarelor,bolilor si daunatorilor,radacinile merg spre suprafata.

Page

24

FERTILIZAREA PLANTATIILOR POMICOLE

Este absolut necesara-pomii ocupa terenul 15-30 de ani, secatuiesc unilateral solul prin productii
mari obtinute.
Pomii nefertilizati nu dau fructe de calitate,nu diferentiaza flori pentru anul.urmator. 1kg
ingrasamant duce la un spor de 6-7kg fructe.
Este recomandata fertilizarea mixta (ingrasaminte chimice + organice).Pentru o tona de mere se
ia din sol :3kg azot,0,7kg fosfor,8kg potasiu.Pentru o tona de prune :4kg azot,1kg fosfor,6kg potasiu.

Intr-o livada clasica de mar se extrag de pe 1ha,anul V, 210 kg substante nutritive, intr-o livada
intensiva de mar 590 kg,intr-o livada superintensiva 1459kg.
Dupa 10 ani consumul este de pe 1ha de 931kg livada clasica,2961kg in cea intensiva, 5010kg in
cea superintensiva.
Dozele de fertilizator se stabilesc dupa:
- starea de fertilizare a solului si activitatea microbiana din sol,
- starea vegetativa a pomilor (pomii tineri sa aiba lastari de 0,6-0,8m,la pomii pe
rod 30-40cm.Pentru astfel de plantatii sunt necesare 120-250kg/ha azot substanta
activa.
Momentul critic al aprovizionarii cu azot este la 10-15 zile dupa dezmugurit si la incetinirea
cresterii lastarilor cand are loc diferentierea mugurilor de rod.
Tehnica fertilizarii
Fertilizarea dupa plantare pe o fasie pe rand de 1-1,2m cat va fi spatiul de nutritie a pomilor
pe primii 4-5 ani.Dupa aceasta perioada, fertilizarea se poatese poate extinde pe tot spatiul.
La plantatiile tinere se pot recomanda orientativ pe un pom 5kg gunoi de grajd +16g azot,12g
fosfor,8g potasiu (la 1 m suprafata cu radacini active).
Toamna se incorporeaza ingrasamintele organice:fosforul,potasiul si 1/4 din doza anuala de azot.
In plantatiile pe rod orientativ se administreaza 15-20 tone gunoi de grajd sau 50-60 tone odata la
3-4 ani.Intre aceste fertilizari se aplica la ha ingrasaminte chimice 80-120kg azot,60-80kg fosfor,70100kg potasiu.La doze se tine cont de feertilitatea solului,specie,soi,portaltoi,tip de plantatie,sistem de
intretinere.
Fertilizarea foliara-asigura absorbtia rapida a elementelor chimice chiar in conditii de secetarezulta sporuri mari de productie.Acestea se administreaza in functie de tipul ingrasamantului (de la 2-3
l pana la 5-6 l/ha) odata cu tratamentele fitosanitare.
Amendamentele se dau pentru corectarea aciditatii,la 8-10 ani,pe solurile acide (calcar 8-9 tonefunctie de aciditate) sau pe solurile bazice (gipsul).
Tipuri de ingrasaminte
Ingrasaminte organice : gunoi de grajd, compost, turba, gunoi de pasari,
dejectii lichide, frunze uscate, ingrasaminte verzi.
Ingrasaminte chimice :
- ingrasaminte azotate:-sulfatul de amoniu(20-21% azot)
- azotatul de sodiu(15-16% azot)
- -azotatul de amoniu(32-34% azot)
- -ureea(46% azot)
- ingrasaminte fosfatice:-superfosfatul(16% azot+27-30% fosfor)
- -diamoniu fosfat(16% azot+47% fosfor)P
- ingrasaminte potasice:sare potasica(20-45%)K
- ingrasaminte chimice complexe-au 2-3 elemente chimice N,P,K.
- cenusa este un ingrasamant mineral.

Page

25

IRIGAREA POMILOR
Consumul zilnic de apa a pomilor in functie de specie, soi, portaltoi, fenofaza, variaza intre 4 si
7 l/ m. Apa din sol este consumata de pomi prin procesul de transpiratie si se pierde prin evaporare.
Prezenta aerului si apei,raportul intre aceste elemente,determina valoarea principalilor indici
hodrofizici importanti in activitatea de irigare a plantatiilor pomicole:capacitatea hidrica(starea de
saturare cu apa a solului), coeficientul de ofilire (continutul de apa a solului cand pomul nu il mai poate
absorbi si se ofileste).

Apa trebuie mentinuta intre cei doi indici-capacitatea hidrica si coeficientul de ofilire-numinduse intervalul umiditatii active (dar nu in apropierea coeficientului de ofilire),trebuie mentinut la 70-80%
din capacitatea hidrica.
Marimea normei de udare este de 400-600 m /ha pana la 800 m /ha.
Metode de irigare : prin brazda,prin aspersiune,prin inundare, subterana,dozare prin picurare si
microaspersie
Udarea prin brazde:-terenuri cu textura mijlocie,pante usoare;brazdele se deschid la 1,5m de pom
si 0,8-1m intre ele.Adancimea brazdelor este de 15-20cm.Au lungimi functie de teren: 50-200m.
Irigarea prin aspersiune :-prin conducte demontabile sau sistem permanent.Se practica si irigarea
prin conducte perforate.
Irigarea prin conducte subterane :-conductele se amplaseaza la 50-60cm adancime,de la
infiintarea plantatiilor.Sunt perforate si sunt intr-un strat permeabil.
Irigarea prin picurare :-este cea mai moderna,furtunele sunt prevazute cu orificii care
functioneaza la 1,5-2 atmosfere.Consum mic de apa si asigura umiditate permanenta.

ngrijirea recoltelor

Page

26

In tarile cu pomicultura avansata, regulatorii de crestere folositi la rarirea chimica si prevenirea

caderii premature a fructelor sunt incercati cu succes pentru imbunatatirea calitatii recoltelor. Din
cercetarile efectuate de Looney (1971, 1973, 1975), El Said Sadek (1980) s.a. se desprinde posibilitatea
stabilirii unor tehnologii moderne de cultura a pomilor, bazate pe controlul hormonal al tuturor
proceselor fiziologice si biochimice responsabile in stabilirea productiei si valoarea comerciala a
fructelor. Cele mai bune efecte biologice si economice se pot obtine prin tratamente chimice (stropiri)
cu auxine, antiauxine, gibereline, citokinine, ethephon, retardati, acidul abscisic, Carbaryl si 4-6
dinitrocresolat de sodiu (DNOC).
Auxinele stimuleaza legatul, cresterea si maturarea fructelor, impiedica plesnirea si caderea
fructelor si favorizeaza sinteza etilenei.
Antiauxinele au insusirea de a intensifica degradarea si inactivarea auxinei endogene
(inhibitorul coacerii), initiind procesul de maturitate.
Giberelinele, desi au o actiune opusa auxinelor, nu anuleaza efectul stimulator al etilenei
endogene asupra coacerii.
Citokininele, stimuleaza procesul de alungire al fructelor, intarzie schimbarea culorii fructelor
verzi si inhiba productia de etilena (in procent de 30% in decurs de 24 de ore).
Ethephonul induce caderea, colorarea si coacerea fructelor, accelereaza desprinderea fructelor
la recoltare.
Retardatii au ca efect intarzierea infloririi, intensificarea legarii fructelor, prevenirea caderii
premature si imbunatatirea calitatii recoltei. De asemenea, grabesc maturitatea si usureaza desprinderea
fructelor la recoltare.
Acidul abscisic (ABA) este sintetizat in frunze, translocat si inactivat partial. In timpul coacerii,
el se acumuleaza rapid si participa foarte activ in metabolism, intensificand biosinteza etilenei.
Carbarylul sau Sevinul este o substanta pesticida folosita curent pentru rarirea fructelor.
Corectarea incarcaturii de rod a pomilor. In anii favorabili, unele soiuri de mar si par au
tendinta de a se supraincarca cu rod si a perturba echilibrul fiziologic al pomilor. Din cercetarile
efectuate de Cepoiu (1974) rezulta ca numarul mare de fructe (peste incarcatura optima), intensifica
procesele vitale ale pomului, reduce suprafata a aparatului foliar (de 2-3 ori), structura si concentratia
frunzelor in clorofila. Frunzele acestor pomi sunt mai bogate in azot, fosfor si microelemente (bor, fier,
mangan) si mai sarace in potasiu, calciu si aminoacizi liberi. In aceste conditii se impune corectarea
incarcaturii pomilor cu rod (indiferent de varsta), asigurandu-i-se fiecarui fruct 40-70 frunze (dupa
specie). Aceasta corectie se face prin rarirea florilor si fructelor. Prin rarire se inlatura importante
acumulari de substante hormonale, care franeaza diferentierea mugurilor de rod, se asigura fructe mai

mari si cu o valoare comerciala mai ridicata, se stimuleaza vigoarea si logevitatea pomilor, se reduc
cheltuielile de recoltare, sortare, calibrare etc.
Knight si Jackson (1979) considera ca rarirea este obligatorie si la pomii tineri, pentru a preveni
ruperea ramurilor (la soiurile de mar care fructifica pe mladite) si epuizarea potentialului de productie
(la soiurile de mar care rodesc pe tepuse si leaga multe fructe intr-o inflorescenta).
Metode de rarire. Raritul florilor si fructelor se face manual, mecanic si chimic.
Raritul manual se face imediat dupa fenofaza de cadere fiziologica a fructelor, suprimand
fructele mici, gemene, traumatizate si retinandu-le pe cele mai mari la distante (intre ele) de 5-20 cm
(dupa specie si soi).
Raritul mecanic se bazeaza pe distrugerea unei parti din flori sau fructe, prin lovituri mecanice
succesive cu prajini capstusite cu cauciuc, jeturi de apa sub presiune sau vibratoare tip Homelite, cu
1000-1500 vibratii pe minut (la 30-40 zile de la inflorit).
Raritul chimic consta in stropirea pomilor in timpul infloritului sau dupa inflorit (pana la 2-5
saptamani) cu DNOC, Carbaryl etc. Aceste substante distrug polenul, petalele, florile nefecundate si
embrionul semintelor fructelor mici, stimuleaza legatul timpuriu si excesiv al fructelor si caderea in
masa a acestora in luna iunie.
Childers (1973) considera ca raritul chimic are un efect mai puternic la pomii care infloresc
abundend si urmeaza dupa un an de rodire excesiva, la pomii cu perioada de inflorire scurta si
deschiderea aproape simultana a florilor si procent mare de legare a fructelor in inflorescenta, ca si in
cazul timpului racoros si umed, premergator stropitului.
Rarirea chimica curprinde 1-2 stropiri. Prima stropire se face in timpul infloritului cu DNOC,
iar cea de a doua la 14-21 zile (de la deplina inflorire) cu Carbaryl.
Prevenirea caderii frucelor inainte de recoltare. In anii secetosi si pe solurile cu exces de
azot si carente in bor, mangan si zinc, la unele soiuri de mar, par, piersic, cais etc., se inregistreaza o
cadere prematura a fructelor (cu 2-3 saptamani inainte de recoltare), in proportie de 20-30%. Dupa
Wareing si Philips (1973), caderea fructelor poate fi cauza scaderii continutului fructelor in auxine (la
coacazul negru) sau acumularii excesive a etilenei (la multe specii). Prevenirea acestui fenomen, arata
Childers (1973) si Westwood (1978), poate fi facuta printr-o recoltare mai timpurie sau prin stropiri cu
substante hormonale, generatoare de etilena sau retardati.

Page

27

Reglarea hormonala a maturarii si imbunatatirii calitatii fructelor. In procesul maturarii si

coacerii fructelor un rol important il au etilena si factorii hormonali.
Dupa Frenkel s.a. (1986), etilena,in conditii de oxigenare, induce coacerea fructelor si
stimuleaza sinteza unor substante proteice, care ulterior, devin ele insele enzimele desavarsirii
procesului de maturare. In conditii de depozitare, afacerea fructelor poate fi incetinita prin tratamente
cu Cycloheximida, care inhiba producerea etilenei. Looney (1971) si Liberman (1975) sustin ca
regularotii de crestere, desi se gasesc in relatii antagoniste in timpul coacerii fructelor, stimuleaza
biosinteza etilenei.
In urma rezultatelor obtinute s-a apreciat ca prin aceste tratamente aplicate corect, respectand
substanta indicata, concentratia si momentul optim de aplicare, se asigura accelerarea maturarii si
coacerii fructelor, devansand cu cel putin 1-2 saptamani perioada de recoltare; intensificarea culorii
fructelor rosii; mentinerea pe o durata mai mare a fermitatii fructelor destinate exportului; o reducere a
fermitatii pulpei fructelor ceruta de un consum imediat; imbunatatirea marimii si calitatii organoleptice
ale fructelor; obtinerea unor efecte economice mai rapide si la nivelul potentialului de calitate a solului.

Recoltarea fructelor
Recoltarea fructelor este operatia ce finalizeaza complexul de masuri agrotehnice aplicat in
livada care determina evolutia calitatii produselor, in procesul de valorificare. Multitudinea speciilor si
a soiurilor existente in cultura fac ca productia de fructe sa se caracterizeze prin coacere si recoltare
esalonata, grade diferite de perisabilitate si variabilitate in ceea ce priveste marimea, forma, culoarea,
modul de valorificare si durata de pastrare. Datorita numerosilor factori care conditioneaza productia

28
Page

pomicula, in vederea unei judicioase organizari a campaniilor de recoltare si valorificare se impune

prognosticarea stiintifica a productiei pe 1-2 ani, cat si pentru o perioada mai indelungata, de 5-10 si
chiar 20de ani, care sa fundamenteze graficele de recoltare si livrare, in corelatie cu cerintele pietii
interne si externe si cu necesitatea cresterii consumului general de fructe. Fenofazele de vegetatie in
care se recomanda a se efectua previziunea curenta a recoltei de fructe sunt (dupa Gb.Stanciu si
A.Negrila, 1968) urmatoarele:
-toamna, la inceputul lunii decembrie, cand se stabileste gradul de diferentiere a mugurilor floriferi.
Pentru asigurarea unei productii bune, raportul intre numarul mugurilor floriferi si cei vegetativi trebuie
sa fie 1 la 0,5;
-primavara, la inceputul lunii martie, se apreciaza starea de viabilitate a mugurilor floriferi. Pe un metru
liniar de muguri analizati trebuie sa existe o incarcatura de 10 muguri de rod de pomaceae si 15 muguri
la drupaceae;
-sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai, in functie de specie, cand se apreciaza gradul de inflorire al
pomilor;
-dupa 10 zile de la scuturarea petalelor si dupa caderea florilor nefecundate, cand se stabileste gradul de
legare a fructelor. La 1 metru liniar de ramuri fructifere trebuie sa lege 8-10 fructe la pomaceae, 15-20
fructe la prun si cais, 40-60 fructe la cires si visin si 3-4 fructe la piersic;
-dupa caderea fiziologica a fructelor, respectiv in luna mai pentru cires, visin, cais si in luna iunie pentru
piersic, prun , mar si par;
-la intrarea in parga a fructelor, cand se face ultima evaluare, aceasta fiind si cea mai reala. Totodata se
apreciaza si calitatea fructelor, precum si data la care se poate incepe recoltatul.
Elementele pe baza carora se face evaluarea productie sunt: numarul de pomi existenti in
cultura, defalcati pe specii, soiuri, tipuri de livada, varste, potential de rodire; numarul mediu pe pom
de muguri floriferi, flori sau fructe (se analizeaza 3-5 % din numarul total al pomilor sau 5-15
pomi/ha); greutatea medie a unui fruct, ce se stabileste prin cantarire.
Productia medie de fructe pe pom se calculeaza prin inmultirea numarului mediu de fructe si
greutatea medie a acestora, rezultatul raportandu-se apoi la hectar.
Deoarece recolta de fructe (E) depinde de capacitatea de productie a pomului (K), densitatea
medie a fructelor pe pom (Dm) si greutatea medie a unui fruct (Gm), ea se poate calcula dupa relatia
(F.Winter, 1969):
E = K x Dm x Gm
Capacitatea de productie a pomului (K) este data de suprafata coroanei, iar marimea acesteia
depinde de sistemul de conducere, forma de coroana devenind astfel un mijloc de productie (A.Liacu,
1974). Densitatea medie a fructelor de pom, exprimata prin numarul de fructe pe m suprafata coroana,
se determina prin vizare, printr-un cadru special, situat la distanta de 60 cm de ochi. Vizarea se face de
la distanta de 3 m de pom, printr-o rama 12/12 cm, in cadrul pomilor cu coroana aplatizata. Pentru
exactitatea rezultatelor se efectueaza 46 numaratori in diferite parti ale coroanei.
Momentul este determinat de destinatia productiei. Trebuie stabilit momentul recoltarii in
functie de insusirile organoleptice a fructelor si evolutia acestora.
Soiurile de mere si pere de toamna si de iarna, gutuile, piersicile pot fi recoltate inainte de a
ajunge la maturitate de consum, deoarece coacerea lor se desavarseste dupa cules, in timpul
transportului sau a depozitarii.
Soiurile de mere si pere de vara, ciresele, visinele, prunele, caisele, capsunile, zmeura, murele,
coacazele, agrisele, nucile, alunele, migdalele, castanele se recolteaza la maturitate deplina sau cu
cateva zile inainte deoarece dupa desprindere de ramura nu mai are loc o imbunatatire a calitatii lor.
Precizarea judicioasa a momentului optim de recoltare a fructelor se poate face prin diferite metode,
luandu-se in considerare cati mai multi posibili din urmatorii indici de maturare, determinarele
facundu-se in dinamica, incepand din faza de parga: usurinta desprinderii fructului de pe ramura;
intensitatea pruinei pe suprafata fructului; forma, marimea, culoarea fructului, culoarea semintelor,
gradul de suberificare al lenticelelor; aroma, consistenta, suculenta, gustul si culoarea pulpei;
continutul sucului in substanta uscata, determina refractometric; continutul fructelor in amidon,
determinat prin probe cu iod; dinamica continutul in zahar total, a aciditatii titrabile si a raportului
dintre ele; fermitatea structo-texturala a pulpei sau rezistenta la penetrare, determinata cu penetrometru;
lungimea undelor luminoase care tranverseaza fructul, masurata cu aparatul numit hortispect;

intensitatea procesului de respiratie; numarul de zile de la inflorirea deplina pana la recoltare, precum
si suma gradelor de temperatura activa din aceasta perioada (soiurile de mar Jonathan si Golden
Delicious cultivate in zona coliniara a Olteniei, necesita 142-147 zile si 2734-2826 C.
Momentul de recoltare al fructelor depinde si de gradul lor de perisabilitate. Dupa acest criteriu,
fructele se pot grupa in 4 categorii:
1. Fructe excesiv de perisabile: capsune, dude, afine, zmeura, mure, coacaze, agrise, soc. Acestea se
recolteaza la maturitate de cosum, sortarea se face concomitent cu recoltarea, asezandu-se fructele
direct in ambalaje, de capacitate mica. In conditii optime de temperatura si umiditate se pot pastra 3-4
zile.
2. Fructe foarte perisabile: caise, cirese, visine, piersice, nectarine, pavii, prune. Se recolteaza in faza de
parga, cand pulpa este suficient de ferma.
3. Fructe perisabile: soiurile de mere de vara si de toamna, se recolteaza in parga cu 7-12 zile inainte de
maturitatea de consum. In depozite se pot pastra 30-90 de zile.
4. Fructe mai putin perisabile: nuciferele, soiurile de mere si de pere de iarna, unele soiuri de gutui.
Nuciferele se recolteaza atunci cand pericarpul in zona punctului stilar crapa la -1/3 din fructe.
Pomaceele din aceasta grupa se recolteaza inainte de caderea primelor brume si ajung la maturitate de
consum in timpul pastrarii (2-5 luni).
Daca se produc ingheturi timpuri, care surprind fructele pe pom, recoltarea, manipularea si transportul
nu se efectueaza atata timp cat fructele sunt in stare de inghet, ci imediat dupa dezghetarea lor,
pierderile din timpul pastrarii fiind astfel mult reduse (la mere 13-14%)

Organizarea campaniei de recoltare a fructelor. Inca de la intocmirea planului anual de

productie a fermelor pomicole este necesar sa se cunoasca destinatia fructelor si respectiv contitiile de
calitate ce trebuie sa le indeplineasca. De comun acord cu beneficiarul se stabilesc graficele de livrare
trimestriale sau lunare. In functie de acestea si de productia previzionata, se intocmeste apoi graficul
recoltarilor si se face aprovizionarea cu ambalaje, unelte si materiale, se asigura mijloacele de
transport, masinile si utilajele, punctele de colectare si colectionare a recoltei si forta de munca
necesara.

Page

29

Manipularea si transportul fructelor. Se efectueaza in ambalaje de diferite tipuri, care trebuie

sa asigure mentionarea calitatii produselor, sa realizeze paletizarea unitatilor de incarcatura in scopul
reducerii timpului de la recoltare pana la conditionare. Fructele usor perisabile sau cele destinate
consumului imediat in stare proaspata se transporta in ambalaje de capacitate mica, sortarea facandu-se
odata cu recoltarea, fapt ce reduce numarul de manipulari. Fructele cu fermitate structo-texturala buna,
rezistente la socuri si vibratii pot fi manipulate in lazi cu capacitate mare.

Tehnica de recoltare a fructelor. Aceasta a cunoscut un proces evolutiv continuu, care a

cuprins urmatoarele etape: recoltarea manuala traditionala, recoltarea manuala integrata paletizata sau
superpaletizata si recoltare integral mecanizata. Fructele pentru consum imediat in stare proaspata, cat
si cele destinate pastrarii se recolteaza in exclusivitate manual.
In functie de specificul procesului de maturare, fructele se pot recolta selectiv, in mai multe
etape succesive ( piersice, caise, cirese, visine, mere si pere de vara, capsuni, zmeura, mure), sau
integral printr-o singura trecere ( mere si pere de iarna, gutui). Fructele se vor recolta intotdeauna de la
periferie spre interiorul coloanei si de la baza spre varful ei. Recoltarea se face numai pe timp uscat si
nu prea calduros; lazile cu fructele recoltate se aseaza la loc umbrit, de unde vor fi transportate cat mai
repede la depozite.
Recoltarea integral mecanizata se poate aplica la nucifere si la toate speciile a caror fructe sunt
destinate pentru industrializare, desprinderea fructelor din pom facandu-se in genere, prin scuturare.
Visinele se depoziteaza direct in containere cu apa rece, iar ciresele intr-o solutie de SO2 si se
transporta astfel la fabrica, unde trebuie sa fie prelucrate in 4-6 ore.
Conditionarea si ambalarea fructelor. Conditionarea este operatia tehnologica prin
se creaza partizi omogene de fructe, cu aceeasi culoare, forma, marime, stare fitosanitara, gra
integritate si maturare.
Se face sortare, calibrare, spalare, periere, lustruire. ceruire, tratare. La cirese visine se
preracirea, prin scaderea temperaturii de la 20-30 gC la 1.5-4 gC. Aceasta se face cu apa rece, gheata, aer
in vid