Sunteți pe pagina 1din 36

Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI


MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. STANA MARIUS DRAGOMIR

TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND PROTECŢIA INTEGRATĂ A PLANTAŢIILOR


DE PRUN ÎMPOTRIVA BOLILOR INFECŢIOASE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. IOAN OROIAN

CLUJ – NAPOCA
2011

1
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

INTRODUCERE

În ţara noastră prunul întâlneşte condiţii pedoclimatice favorabile şi se cultivă


diferenţiat, pe suprafeţe considerabile. Valoarea alimentară şi industrială a fructelor
justifică interesul social – economic şi modernizarea tehnologiilor de cultură şi
valorificare.
Importanţa culturii acestei specii pomicole rezultă, în primul rând, din valoarea
alimentară, industrială şi terapeutică a fructelor. Diversificarea mare a gamei de soiuri
face ca această specie să asigure pentru consumatori, fructe în stare proaspătă pe o
perioadă mare de timp, ce se eşalonează din luna iulie până la începutul lunii
octombrie. În afară consumului în stare proaspătă, prunele se pretează şi la
industrializare, obţinându-se dulceţuri, compoturi, gemuri, fructe deshidratate şi băuturi
alcoolice.
Creşterea producţiei şi calităţii fructelor la prun, reprezintă obiective esenţiale
pentru cercetarea pomicolă şi în mod deosebit pentru producătorii de fructe.
Fiecare verigă tehnologică îşi are ponderea sa în realizarea obiectivelor mai sus
amintite, fiecare putându-se într-un fel cuantifica şi justifica. Diversificarea mare de
specii şi soiuri de prun, se caracterizează prin sensibilitatea variabilă la atacul agenţilor
patogeni, fapt ce impune elaborarea unei tehnologii moderne, de combatere integrată.
Combaterea agenţilor patogeni este aşadar, o verigă foarte importantă în lanţul
tehnologic. Efectul bolilor asupra longevităţii pomilor este foarte mare, iar producţia de
fructe poate fi redusă anual, în proporţie de 30-80%, în funcţie de structura soiurilor,
tehnologia de cultură, acţiunile fitosanitare şi condiţiile climatice.
Din studiul bibliografiei de specialitate rezultă nu numai importanţa cunoaşterii
bolilor acestei specii pomicole, dar şi aspecte controversate, sau probleme nerezolvate
încă, ce vor trebui să constituie obiective prioritare pentru unităţile de cercetare
ştiinţifică, în vederea îmbunătăţirii strategiei de protecţie integrată. Dintre acestea
menţionăm: întregirea cunoştinţelor despre patogenii prunului; interacţiunea factorilor

2
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

climatici şi tehnologici cu principalele boli; comportarea soiurilor faţă de agenţii


patogeni; combaterea integrată prin metode convenţionale şi neconvenţionale.
Cercetările prezentei teze s-au desfăşurat în câmpul experimental Călacea, din
judeţul Sălaj, în perioada 2007-2009.
Rezultatele obţinute în urma cercetărilor nu au rezolvat definitiv şi pentru
totdeauna problema combaterii agenţilor fitopatogeni ai prunului, dar pot influenţa
considerabil creşterea eficienţei culturii prunului. Ele creează premisa pentru noi
cercetări pe această temă deosebit de largă, importantă şi actuală.
Realizarea acestei teze de doctorat este încununarea eforturilor depuse în teren,
laborator şi bibliotecă. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără ajutorul unor oameni
de înalt profesionalism şi implicarea unor instituţii. Contribuţia acestora a fost de natură
a determina soluţionarea problemelor vizate în această teză de doctorat.

Capitolul I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CULTURA PRUNULUI

Soiurile cultivate de prun provin din specii diferite şi au răspândite pe glob mai
mult sau mai puţin, după cum sunt răspândite şi speciile. Astfel, cele cultivate cu
precădere în Europa ca şi în partea de vest a Americii, provin în principal din speciile
Prunus domestica şi Prunus insititia sau din încrucişarea acestora. La formarea unor
soiuri vechi, pe lângă prunul obişnuit pare să fi luat parte atât corcoduşul (Prunus
cerasiforma) cât şi porumbarul (Prunus spinosa) adică tocmai speciile care au stat la
baza formării însuşi a prunului obişnuit (COCIU şi colab.,1997). Prunul este una din cele
mai importante specii pomicole din ţările cu climat temperat, cultivat pentru fructele sale
apreciate şi mult solicitate, atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru
industrializare.

3
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

În funcţie de soi, portaltoi, zona ecologică şi tehnologia de cultură, fructele de


prun conţin: 7 – 18% glucide; 0,16 – 2,30% acizi organici; 0,15 – 1,5% substanţe
tanoide; circa 0,65% substanţe pectice 0,7 – 17,6 mg/100g sp; vitamina C, urme de
vitamina A şi B; săruri minerale de Fe, Ca , P, Mg, K, Na, Mn – componente cu rol
important în alimentaţia raţională a omului (MITRE, 2001).
Din cele 30 de specii ale genului Prunus L., pentru pomicultură prezintă interes
numai 14 – 15, care pot fi grupate astfel:
- specii euro – asiatice: Prunus insititia, Prunus cerasifera, Prunus domestica
şi Prunus spinosa;
- specii est – asiatice: Prunus salicina, Prunus triflora, Prunus ussuriensis şi
Prunus sinonii;
- specii nord-americane: Prunus americana, Prunus nigra şi Prunus hortulana
(POPESCU, 1993).
În funcţie de momentul maturării, soiurile se împart în:
- foarte timpurii (înainte de 15.VII), timpurii (16.VII – 15.VIII),
mijlocii (16.VIII – 15.IX), târzii (16.IX – 15.X ) şi foarte târzii (după 15.X).
În funcţie de modul de valorificare, soiurile se pot clasifica, după destinaţie în:
- pentru consum în stare proaspătă, pentru deshidratare, pentru
dulceaţă, gem şi magiun, pentru compoturi, siropuri şi nectar şi pentru distilare (ţuică şi
palincă).
După sortimentul de soiuri acestea se împart în:
- soiuri pentru grădinile familiale: Timpurie de Rivers, Agen, Minerva,
Carpatin, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc,
Anna Spath, ş.a.
- soiuri pentru livezile comerciale: Diana, Silvia, Record, Stanley,
Vinete de Italia, Centenar, Vâlcean ş.a.

4
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Capitolul II

BOLILE PARAZITARE ALE PRUNULUI


În cazul culturii prunului sunt o serie de boli care trebuie cunoscute atât din
punctul de vedere al modului de manifestare cât şi al cauzelor care le produc, precum şi
stabilirea factorilor care determină ca raportul dintre plantă şi agentul patogen să fie
favorabil unuia dintre aceşti doi parteneri.
Bolile parazitare care produc pagube mari în plantaţiile de prun sunt virozele,
bacteriozele şi micozele.
În acest capitol sunt prezentate principalele boli parazitare ale prunului:
vărsatul prunului – Plum - pox virus sin. Prunus virus 7 Cr. (sin. Annulus pruni
Crisoff), cancerul bacterian al pomilor – Agrobacterim radiobacter pv tumefaciens,
pătarea roşie a frunzelor de prun – Polystigma rubrum, monilioza – Monilinia laxa
(Aderh. et Ruhl.), hurlupi – Taphrina pruni (Fuck.) Tul sin. Exoascus pruni Fck,
ciuruirea micotică a frunzelor – Coryneum beijerinckii sin. Stigmina carpophila

Capitolul III

CARACTERISTICILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT


CERCETĂRILE

În acest capitol sunt prezentate relieful, clima, hidrografia, solurile, flora şi fauna
judeţului Sălaj, tratând în principal cadrul natural al zonei experimentale. Câmpul
experimental este amplasat în localitatea Călacea, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj.
Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au efectuat cercetările face parte din
Regiunea a III-a numită Podişul Someşan, iar condiţiile pedoclimatice ale acestei livezi
se încadrează în cerinţele ecologice şi biologice ale cultivării prunului.

5
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

3.2.1. Relieful
Relieful cu formele sale, este un element foarte important în cultura prunului,
influenţând alături de alţi factori cantitatea şi calitatea producţiei de fructe. Livada este
amplasată pe un versant cu curbe de nivel, terasat având o pantă medie în treimea
mijlocie de 3-50 , şi o expoziţie nord-estică. Caracteristica terenurilor situate în pante şi,
implicit, condiţiile de cultură diferă mult de la treimea superioară la cea mediană şi
inferioară a versanţilor.
3.2.2. Solul
Solul pe care este amplasată livada este de tip brun luvic, moderat – puternic
pseudogleizat aşezat pe depozite argiloase, gresii feruginoase, marne, conglomerate.
Reacţia solului este slab acidă cuprins între intervalele pH de 5,3 şi 6,5, un domeniu de
reacţie favorabil pentru pomii fructiferi.
Descrierea morfologică: Succesiunea de orizonturi: Aod – Eld – Bt1w – Bt2w –
C.
Fiind un sol moderat şi puternic diferenţiat textural, are o permeabilitate redusă
pentru apă. Conţinutul în humus este scăzut (2-2,5%), predominând acizii luvici, reacţia
moderată acidă (pH=5,0-5,8), iar gradul de saturaţie în baze coboară sub 60% (BLAGA
şi colab., 2005).

3.2.3. Vegetaţia
Vegetaţia ierboasă este reprezentată în principal de speciile de Festuca rubrus,
Agrostis tenuis, Festuca sulcata, Poa pratensis, Dactylis glomerata, Lolium aristatum,
Setaria glauca, Agropirum repens, ş.a. Vegetaţia naturală forestieră este reprezentată de
un amestec de Quercus petraea, Fagus silvatica şi Carpinus betulus.

2.4. Accidentele climatice


Brumele şi îngheţurile din perioada de vegetaţie sunt factorii climatici a căror
acţiune afectează negativ producţia de fructe. Durata medie a intervalului fără îngheţ este
de 180-190 de zile iar perioada de vegetaţie a pomilor durează, în medie, 240 de zile.

6
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Primele îngheţuri de toamnă se înregistrează de obicei înainte de căderea frunzelor.


Brumele timpurii pot apărea la sfârşitul lunii septembrie, iar brumele târzii se pot produce
în prima decadă a lunii mai.
Îngheţurile de primăvară sunt periculoase mai ales după dezmugurire. Grindina
este un fenomen întâmplător, dar cu efecte păgubitoare pentru producţia anului în curs cât
şi în anii următori.

3.2.5. Rezerva biologică de boli şi dăunători


Condiţiile orografice şi ecologice care caracterizează livada determină un climat
favorabil manifestării păgubitoare a bolilor şi dăunătorilor prunului. Principalii agenţi
patogeni întâlniţi sunt: Monilinia laxa, Monilinia fructigena, Polistigma rubrum,
Tranzchelia pruni-spinosae, Stygmina carpophila, Nectria cinabarina, Plum-pox virus,
Pseudomonas campestris, Fusicladium pruni etc.
Dintre dăunători cei mai frecvent întâlniţi sunt: Quadraspidiotus perniciosus,
Melolontha melolontha, Parthenolecanium corni, Eurytoma schreineri, Cydia funebrana,
Hyalopterus pruni, Rhynchites bacchus, Hoplocampa flava, Hoplocampa minuta,
Anisandrus dispar, Sciaphobus squalidus, etc.

3.2.6. Condiţiile climatice


Principalele caracteristici climatice au fost înregistrate cu ajutorul unei staţii
Agroexpert amplasată în această livadă de către Unitatea Fitosanitară Sălaj, în anul 2006.
Mediile multianuale de temperatură, precipitaţii şi umiditate folosite ca termen de
comparaţie au fost înregistrate la Staţia Meteo de la Centrul de Protecţia Plantelor de la
Jibou, aceasta fiind staţia cea mai apropiată (25 km) faţă de câmpul experimental.
Temperatura medie în 35 de ani de observaţie (1974-2009) a fost de 8,60C, iar în
perioada de studiu a fost de 9,80C în 2007, 9,30C în 2008 şi de 10,10C în 2009.
Suma precipitaţiilor medii multianuale a fost de 622,7 mm iar în perioada
studiată a fost de 715,6 mm în anul 2007, 823,2 mm în anul 2008 şi de 651,4 mm în anul
2009. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform în timpul anului, dând naştere unor

7
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

perioade mai ploioase, mai ales primăvara, care îngreunează executarea tratamentelor
fitosanitare. Astfel luna cu precipitaţiile cele mai reduse cantitativ a fost februarie 2009
când a fost înregistrată o cantitate de 9,6 mm, iar luna cea mai bogată în precipitaţii a fost
iulie 2008 cu o cantitate de 132,2 mm.

Regimul termic în perioada 2007-2009


Thermal regime in the period 2007-2009

25

20
Valoarea grade C
Value grade C

15

10

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5
Luna/month

2007 2008 2009 Media

Regimul pluviometric în perioada 2007-2009


Pluviometric regime in the period 2007-2009
140
120
Valoarea - mm

100
Value - mm

80
60
40
20
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Luna - month
2007 2008 2009 Media

8
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Regimul termic şi semnificaţia acestuia în perioada 2007-2009, Călacea, jud.Sălaj

Specificare
Specification I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Anul 2007 /semnificaţie -3,3 1,6 4,8 12,0 16,1 17,7 21,0 20,6 15,4 8,0 3,1 -0,2 9,8
- b a a a - a a a - - - a
Anul 2008 /semnificaţie -2,3 0,6 4,3 11,5 15,2 17,4 19,2 20,2 14,7 8,6 3,3 -1,1 9,3
- a - a - - - a - a - - -
Anul 2009 /semnificaţie -0,3 2,5 5,0 11,0 16,9 18,2 21,3 21,0 15,2 9,2 3,0 -1,5 10,1
b b a - b a a b a a - - a
Media multianuală -2,5 -1,0 3,8 10,4 14,9 17,3 19,5 19,0 14,1 7,3 3,0 -1,9 8,6

Semnificaţie :
- normal: + 0,9 până la - 0,9 a) călduros + 1,0 – 1,9 d) răcoros – 1,0 – 1,9
b) cald + 2,0 – 4,9 e) rece - 2,0 – 4,9
c) foarte cald + 5,0 – 9,9 f) foarte rece ( – 5,0 – 9,9

Regimul pluviometric şi semnificaţia acestuia în perioada 2007-2009, Călacea, jud. Sălaj

Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Suma

Anul 2007 /semnificaţie 14,0 10,3 57,2 48,4 85,9 106,5 110,2 70,5 73,6 44,4 61,6 33,0 715,6
g h c - a a c a c - b - a

Anul 2008 /semnificaţie 24,4 36,4 77,8 68,0 83,2 128,2 132,2 55,0 54,2 86,6 34,6 42,6 823,2
a c d c a c d e - d g b c
Anul 2009 /semnificaţie 14,6 9,6 30,8 41,6 78,2 65,6 85,0 49,0 90,0 82,6 78,6 25,8 651,4
f h e e - f - f d d d f -
Media multianuală 20,8 25,4 34,6 51,5 75,1 90,6 78,4 61,3 53,9 46,9 50,2 34,0 622,7

Semnificaţie:

- normal: +10,0 până la -10,0 a) puţin ploios 10,1-20,0% e) puţin secetos - 10,1 – 20,0%
b) ploios 20,1- 30,0% f) secetos - 20,1 – 30,0%
c) foarte ploios 30,1-50,0% g) foarte secetos - 30,1 – 50,0%
d) excesiv de polios >50% h) excesiv de secetos >50%

9
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Capitolul IV

MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

4.1. AMPLASAREA CÂMPULUI EXPERIMENTAL

Experienţele ce fac subiectul tezei de doctorat au fost amplasate într-o livadă de


prun, de producţie, situată în localitatea Călacea, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj.
Din punct de vedere geografic câmpul experimental se află în vestul judeţului
Sălaj, la 470 15’ latitudine nordică şi 230 43’ longitudine estică, încadrându-se în
regiunea pomicolă a Podişului Someşan.
Suprafaţa acestei livezi este 30 de hectare. Această livadă este împărţită în 5
parcele de livadă de către 4 drumuri tehnologice.
Distanţele de plantare au fost de 5 m între rânduri respectiv 4 m pe rând,
realizându-se astfel o densitate de 500 pomi pe hectar. Formele de coroană practicate au
fost cele globuloase de mare volum uşor aplatizate pe rândul de pomi.
Modul de amplasare a soiurilor pe parcele este prezentat de succesiunea:
Tuleu timpuriu + Stanley; Tuleu timpuriu + Stanley + Gras ameliorat; Gras
ameliorat + Anna Spath.
Pomii au fost plantaţi pe curbele de nivel în rânduri pornind de la baza pantei
spre vârf, astfel:
- în primele două parcele de livadă alternează 5 rânduri de pruni din soiul Tuleu
timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley. În a treia parcela alternează 5 rânduri de prun din
soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley cu 5 rânduri din soiul Gras ameliorat.
În parcelele 4 şi 5 alternează 5 rânduri de pruni din soiul Gras ameliorat cu 5 rânduri din
soiul Anna Spath.

10
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

4.3. METODE DE LUCRU

In vederea efectuării experienţelor s-au folosit câte 5 pomi/variantă fiind aşezată în 3


repetiţii pentru fiecare produs. În observaţie s-au luat 3 pomi, iar pomii de pe margine au
fost menţinuţi ca bandă de protecţie între variante.
Tratamentele s-au făcut cu pompa de spate tip Still. În cazul programelor integrate
de combatere în restul livezii, tratamentele au fost efectuate la avertizare, cu motopompa
MST 9oo, folosindu-se o cantitate de 1000 l soluţie la hectar.
Experienţele au fost de tip trifactorial de tipul 4x11x3, rezultând 132 de variante.
Factorii luaţi în calcul au fost următorii:

Factorul
A – Anul cu graduările:
a1 - 2007
a2 - 2008
a3 - 2009
B - Îngrăşământul foliariar cu graduările:
b1 - Nutri leaf
b2 - Ferticare
b3 - Calmax
C - Soiul cu graduările:
c1 - Stanley
c2 - Tuleu timpuriu
c3 - Anna Spath
c4 - Gras ameliorat
D - Fungicidul cu graduările:
d1 - mancozeb
d2 - captan
d3 - tiofanat metil
d4 - ditianon
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

d5 - clorotalonil
d6 - tebuconazol
d7 - folpet
d8 - dimetamorf+mancozeb
d9 - vinclozolin
d10 - fertilizat – netratat
d11 - nefertilizat - netratat
În perioada repausului vegetativ s-au efectuat tratamente cu Zeamă bordeleză 0,5%
şi la umflarea mugurilor (martie) cu Confidor oil 1,5%.
Testarea eficacităţii produselor menţionate s-a efectuat prin includerea a trei
tratamente în cadrul programului de protecţie integrată împotriva principalelor boli şi
dăunători ai prunului.
- primul tratament cu factorul D (fungicidul) şi cu factorul B (îngrăşământul foliar) s-
a efectuat prefloral în perioada de înfoiere a corolei până la începutul înfloririi, când
maxim 10 % din flori erau deschise;
- al doilea tratament s-a efectuat la începutul scuturării petalelor (10-15% din flori
scuturate);
- al treilea tratament în perioada de dezvoltare a fructelor (fructele au dimensiunea de
aproximativ 0,8-1,2 cm).

4.4. OBIECTIVELE DE CERCETARE

Pentru abordarea şi finalizarea tematicii propuse, au fost stabilite mai multe


obiective de cercetare, după cum urmează:
- influenţa condiţiilor climatice ale anilor experimentali asupra gradului
de atac ale bolilor la soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009;
- efectul interacţiunii dintre condiţiile climatice şi fertilizarea foliară
asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada


2007-2009;
- influenţa fertilizării foliare asupra atacului de monilioză (Monilinia
spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma
rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.),
pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum)
pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- interacţiunea soi x condiţii climatice asupra atacului de monilioză
(Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie
(Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de monilioză (Monilinia
spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătarea roşie (Polystigma
rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- interacţiunea tratament chimic x condiţii climatice asupra atacului de
monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de
pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- interacţiunea fertilizare foliară x soi asupra atacului de monilioză
(Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie
(Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- interacţiunea soi x tratament chimic asupra atacului de monilioză
(Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie
(Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- interacţiunea fertilizare foliară x tratament chimic x soi asupra atacului
de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de
pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
- elaborarea unui program de combatere chimică integrată a bolilor
prunului, prin stabilirea momentului optim de aplicare a tratamentelor chimice, ţinând
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

cont de elementele de bază ale prognozei apariţiei agenţilor patogeni şi a avertizării


tratamentelor;
- îmbunătăţirea strategiei de protecţie integrată a prunului în condiţiile
pedoclimatice ale judeţului Sălaj;
- testarea unui număr cât mai mare de fungicide omologate la noi în ţară
împotriva bolilor prunului.

Capitolul V

REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND MANIFESTAREA


PRINCIPALELOR BOLI ALE PRUNULUI, ÎN ZONA CĂLACEA, JUDEŢUL
SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2007-2009

Aşa cum s-a constatat din studiile bibliografice, cel puţin pentru zona Transilvania,
prunul reprezintă o specie pomicolă foarte importantă care este afectată de diferiţi agenţi
fitopatogeni.
În studiul nostru s-a încercat evaluarea impactului principalelor boli ale prunului,
şi declinului plantaţiilor cu această specie în judeţul Sălaj, în special în zona Călacea.
Principalele boli parazitare semnalate în cei trei ani experimentali prezentate în
cadrul capitolului ,,Material şi metodă’’ au fost monilioza (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a
frunzelor (Polystigma rubrum) şi adiacent vărsatul prunelor, ciuruirea bacteriană, şi alte boli
micotice.
Ţinând cont de ponderea bolilor semnalate, experimentul nostru a vizat în principal
monilioza prunelor (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma
rubrum), luând în considerare şi influenţa fertilizării foliare, cu diverse combinaţii de
fertilizanţi în scopul estimării influenţei acestora asupra principalelor boli ale prunului.
Luând în considerare aspectele menţionate anterior rezultatele experimentale ce
urmează a fi prezentate în continuare se vor referi la monilioza prunului (Monilinia spp.) şi
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), iar în final se vor prezenta datele
experimentale privind gradul total de atac al bolilor semnalate în perioada de experimentare.
Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare, rezultatele prezentate în
această teză de doctorat sunt în concordanţă cu un patosistem în care se prezintă relaţii le
dintre planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care sunt influenţate de diverse
componente ale mediului ambiant.
În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat cercetările condiţiile
climatice au înregistrat abateri evidente superioare faţă de medie în privinţa temperaturii şi
mai puţin evidente faţă de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce priveşte
precipitaţiile.
Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei (Monilinia spp), anul 2008
a fost cel mai favorabil în ceea ce priveşte atacul asupra florilor, lăstarilor şi fructelor,
înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se remarcă faptul că în anul 2008 soiul Stanley a
avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de
altfel se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie. Aceeaşi tendinţă se
constată şi la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul
2008 (diferenţe distinct semnificativ pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007 (diferenţe
distinct semnificativ negative).

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de


prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor A Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul


Grad de atac
Nr. (anul) % faţă de martor martor diferenţei Duncan
Factor A
Attack
crt. % of control Difference to The significance of Duncan
(year) degree (%)
control difference test
1. 2007-2009 7,70 100,0 0,00 Mt. -
2. 2007 7,58 98,4 -0,12 - B
3. 2008 9,01 117,0 1,31 *** C
4. 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A
DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL (p 0,1%) = 0,64
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de


prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor A Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul


Grad de atac
Nr. (anul) % faţă de martor martor diferenţei Duncan
Factor A
Attack
crt. % of control Difference to The significance of Duncan
(year) degree (%)
control difference test
1. 2007-2009 9,92 100,0 0,00 Mt. -
2. 2007 7,68 77,5 -2,24 000 A
3. 2008 11,70 118,0 1,78 ** C
4. 2009 10,37 104,6 0,45 - B
DL (p 5%) = 0,71 DL (p 1%) =1,18 DL (p 0,1%) = 2,20

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de


prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor A Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul


Grad de atac
Nr. (anul) % faţă de martor martor diferenţei Duncan
Factor A
Attack
crt. % of control Difference to The significance of Duncan
(year) degree (%)
control difference test
1. 2007-2009 7,20 100,0 0,00 Mt. -
2. 2007 7,91 109,9 0,71 - B
3. 2008 7,91 109,9 0,70 - B
4. 2009 5,79 80,4 -1,41 - A
DL (p 5%) = 1,80 DL (p 1%) = 2,98 DL (p 0,1%) = 5,58

10,00

9,00

8,00

7,00

6,00
G.A. %

5,00

4,00

3,00

2,00

1,00

0,00
2007 2008 2009 2007-2009
Anul / Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun în funcţie de condiţiile


climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

12,0

10,0

8,0

GA %
6,0

4,0

2,0

0,0
2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun în funcţie de condiţiile


climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

8,0

7,0

6,0

5,0
GA %

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0
2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun în funcţie de condiţiile


climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei (Monilinia spp.), se


remarcă o eficacitate mare în fiecare an experimental, produsele sistemice pe bază de
tiofanat metil şi vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La variantele tratate cu
substanţe pe bază de ditianon şi folpet, rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare.
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Datele ştiinţifice obţinute referitoare la eficacitatea tratamentelor chimice, luate în


considerare prin interacţiunea condiţii climatice şi comportamentul soiurilor relevă faptul că
aceasta este influenţată atât de condiţiile climatice cât şi de comportamentul soiurilor.
Referitor la rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei (Monilinia spp.) pe flori s-a
constatat că cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezistent este soiul Gras ameliorat.
Pe lăstari şi fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil
soiul Gras ameliorat respectiv Stanley.

14,0
12,0
10,0
GA %

8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Anna-Spath Gras Stanley Tuleu
ameliorat timpuriu
Soi/Variety

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun,
Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

10,0
9,0
8,0
7,0
6,0
GA %

5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu
Soi/Variety

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun,
Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

12,0
10,0
8,0

GA %
6,0
4,0
2,0
0,0
Anna-Spath Gras Stanley Tuleu
ameliorat timpuriu
Soi/Variety

2007 2008 2009 2007-2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun,
Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Referitor la combaterea pătării roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), în cei


trei ani de experienţă condiţiile climatice au influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul
2009 s-a înregistrat cel mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul
2008 cu un grad de atac de 6,71%.

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele
de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor A Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul


Grad de atac
Nr. (anul) % faţă de martor martor diferenţei Duncan
Factor A
Attack
crt. % of control Difference to The significance of Duncan
(year) degree (%)
control difference test
1. 2007-2009 5,71 100,0 0,00 Mt. -
2. 2007 5,55 97,2 -0,16 - AB
3. 2008 6,71 117,5 1,00 * B
4. 2009 4,87 85,3 -0,84 0 A
DL (p 5%) = 0,70 DL (p 1%) = 1,16 DL (p 0.1%) = 2,18
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

7,0

6,0

5,0

4,0

GA %
3,0

2,0

1,0

0,0
2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de prun în funcţie de condiţiile
climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele tratate cu clorotalonil şi ditianon,
iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu vinclozolin şi
dimetamorf+mancozeb.

Influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe


frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

% faţă Diferenţa Semnifica


Factor A Factorul D Grad de de faţă de ţia Testul Duncan
(anul) (fungicid) / atac (%) martor martor diferenţei

Media 5,71 100,0 0,00 Mt. -


Mancozeb 1,73 30,2 -3,98 000 B
Captan 2,75 48,2 -2,96 000 CD
Tiofanat metil 2,06 36,1 -3,65 000 BC
Ditianon 0,98 17,2 -4,73 000 A
Clorotalonil 0,83 14,5 -4,88 000 A
2007 – Tebuconazol 3,66 64,2 -2,04 000 E
2009 Folpet 2,33 40,8 -3,38 000 CD
Dimetamorf +
4,13 72,4 -1,57 000 EF
mancozeb
Vinclozolin 4,39 76,9 -1,32 000 F
Fertilizat- netratat 17,72 310,5 12,01 *** G
Nefertilizat-netratat 22,20 388,9 16,49 *** H
DL (p 5%) = 0,46 DL (p 1%) = 0,61 DL (0,1%) = 0,78
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a
dovedit a fi mai sensibil la atacul agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie), urmat de
soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.
Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) s-a
dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul
Anna Spath.

9.0

8.0

7.0

6.0

5.0
GA %

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
Anna -Spa th Gra s a m e liora t Sta nle y Tule u tim puriu
Soi/Va rie ty

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de
prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului, Călacea, judeţul
Sălaj (2007-2009)

Factor C Grad de atac Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul


% faţă de
Nr. (soil) (%) martor diferenţei Duncan
Factor C
martor
crt. Attack Difference to The significance of Duncan
(variety) % of control
degree (%) control difference test
1. Media 30,53 100,00 0,00 - -
2. Anna Spath 30,60 100,20 -0,07 - A
3. Gras ameliorat 30,19 98,89 -0,34 - A
4. Stanley 30,50 99,90 -0,03 - A
5. Tuleu timpuriu 30,83 100,98 0,30 - A
DL (p 5%) = 0,35 DL (p 1%) = 1,34 DL (p 0,1%) = 3,47
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

30,9
30,8
30,7
30,6

GA %
30,5
30,4
30,3
30,2
30,1
30
Anna Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu Media/Average

Soi/Variety

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului, Călacea, judeţul
Sălaj (2007-2009)

În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid) rezultatele au fost


nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în
cazul reducerii gradului de atac la monilioză (Monilinia spp.), respectiv a fertilizantului
Ferticare în cazul atacului de pătare roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum).
Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele tratate cu clorotalonil şi ditianon,
iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu vinclozolin şi
dimetamorf+mancozeb.

Influenţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor la prun, Călacea, judeţul
Sălaj (2007-2009)

Grad de
Factorul B Diferenţa faţă de Semnificaţia Testul
atac (%)
Nr. (fertilizantul) / % faţă de martor martor diferenţei Duncan
Factor B
Attack
crt. % of control Difference to The significance of Duncan
(fertilizer) degree
control difference test
(%)
1. Media 30,52 100,00 0,00 - -
2. Nutri leaf 29,46 96,53 -1,01 0 A
3. Ferticare 29,98 98,23 -0,54 0 A
4. Calmax 32,11 105,21 1,59 * B
DL (p 5%) = 0,45 DL (p 1%) = 2,34 DL (p 0,1%) = 4,47
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

În urma rezultatelor obţinute în cazul fertilizării foliare asupra gradului total de atac,
al principalelor boli ale prunului s-a constatat că rezultate satisfăcătoare s-au obţinut în cazul
fertilizării cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax.

33
32
31
G.A.%

30
29
28
27
26
25
Nutrileaf Ferticare Calmax Media/Av erage

Fertilizant/Fertilizer

Influenţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor prunului, Călacea, judeţul
Sălaj (2007-2009)

Cele mai eficiente fungicide în cazul gradului total de atac al bolilor la prun s-au
dovedit a fi tiofanat metil, vinclozolin şi clorotalonil. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la
variantele tratate cu ditianon, folpet şi dimetamorf+mancozeb.
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli ale
prunului, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Grad de atac % faţă de Diferenţa faţă Semnificaţia Testul


Nr. Factorul D (fungicid) / (%) martor de martor diferenţei Duncan
crt. Factor D (fungicid) Attack % of Difference to The significance of Duncan
degree (%) control control difference test
1. Media 28,50 100,00 0,00 - -
2. Mancozeb 14,09 49,44 -14,41 000 A
3. Captan 15,64 54,88 -12,86 000 A
4. Tiofanat metil 9,19 28,50 -19,31 000 A
5. Ditianon 22,43 78,70 -6,07 0 B
6. Clorotalonil 13,52 47,44 -14,98 000 A
7. Tebuconazol 14,47 50,77 14,03 000 A
8. Folpet 21,84 76,63 -6,66 0 B
Dimetamorf+
9. 18,74 65,75 -10,03 00 AB
mancozeb
10. Vinclozolin 12,36 43,37 -16,14 000 A
11. Fertilizat- netratat 87,68 307,65 59,18 *** D
12. Nefertilizat- netratat 96,25 337,72 67,75 *** D
DL (p 5%) = 4,38 DL (p 1%) = 8,37 DL (p 0,1%) = 11,59

90
%

75

60

45

30

15

0
Mancozeb Captan Tiofanat metil Dithianon Clorotalonil Tebuconazol Folpet Dimetomorf+ Vinclozolin Fertilizat- Nefertilizat-
mancozeb netratat netratat

Tratament/Treatment

Grad atac total/Total atack degree Media/Average

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli ale
prunului, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

5.4. ANALIZA DE REGRESIE MULTIPLĂ

În vederea cuantificării interacţiunii dintre fertilizare, tratamente cu fungicide şi


gradul de atac al maladiilor specifice lăstarilor, frunzelor, fructelor şi florilor (monilioza şi
pătarea roşie a frunzelor) la patru soiuri de prun (Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley, Tuleu
timpuriu) în trei ani succesivi (2007, 2008 şi 2009), s-a aplicat analiza de regresie multiplă.
Aceasta a permis calculul coeficienţilor de corelaţie multiplă (r) la pragurile de semnificaţie
aferente (p), precum şi a dreptei de regresie (Y). Prelucrările statistice s-au realizat cu
programul STATISTICA v. 7.0. S-a luat în calcul interacţiunea dintre fertilizare,
tratamentele cu fungicide şi gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra florilor,
lăstarilor şi fructelor de prun, precum şi pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma
rubrum) la soiurile Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în trei ani
succesivi - 2007, 2008 şi 2009.
Pentru toate soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, au fost
înregistraţi coeficienţi de corelaţie multiplă între gradul de atac al moniliozei (Monilinia
spp.) asupra fructelor de prun, foarte puternici (0,999 – 0,893), pozitivi, majoritatea la
praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia
spp.) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.
Dreapta de regresie ne permite predicţia gradului de atac global în diverse condiţii de
tratament şi fertilizare, dacă se cunosc valorile medii înregistrate în condiţii de fertilizare în
lipsa şi prezenţa tratamentelor cu cele 9 fungicide luate în studiu. Se poate aprecia influenţa
aplicării fungicidelor ce are drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac.
Aceasta reiese din analiza dreptei de regresie, în care coeficientul numeric al termenului X2
corespunzător influenţei tratamentelor înregistrează numai valori negative (0,031 ÷ 5,626).
Analiza de regresie multiplă aplicată pentru gradul de atac al moniliozei (Monilinia
spp.) asupra florilor de prun, în cazul tuturor soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi
anii experimentali, a evidenţiat coeficienţi de corelaţie multiplă, foarte puternici (0,999 –
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

0,830), pozitivi, majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de
atac al moniliozei (Monilinia spp.) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra fructelor
de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii
2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de Dreapta p


corelaţie multiplă, r de regresie
Soiul Anna Spath
1–2–3 2007 3 0,995 Y = 11,662 + 0,834X1 - 0,170X2 0,062
4–5–6 2008 3 0,999 Y = 22,635 + 1,693X1 - 0, 054X2 0,006
7–8–9 2009 3 0,999 Y = 14,537 + 0,696X1 - 0,027X2 0,014
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 – 2007 3 0,999 Y = 13,204 + 0,824X1 - 0,031X2 0,007
12
13 – 14 – 2008 3 0,982 Y = 12,641 + 0,790X1 - 0,231X2 0,120
15
16 – 17 – 2009 3 0,955 Y = 24,728 + 1,347X1 – 0,274X2 0,191
18
Soiul Stanley
19 – 20 – 2007 3 0,998 Y = 23,216 + 2,166X1 - 0,333X2 0,033
21
22 – 23 - 24 2008 3 0,893 Y = 77,178 - 4,913X1 - 5,626X2 0,296
25 -26 - 27 2009 3 0,929 Y = 2,036 + 2,305X1 – 2,310X2 0,240
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 – 2007 3 0,998 Y = 11,734 + 0,910X1 - 0,155X2 0,036
30
31 – 32 – 2008 3 0,972 Y = 6,800 + 1,168X1 + 0,972X2 0,149
33
34 – 35 – 2009 3 0,999 Y = 13,874 + 0,781X1 – 0,271X2 0,023
36
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are drept consecinţă, în


toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform valorilor coeficientului numeric al
termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează numai valori
negative (0,013 ÷ 2,383).

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra florilor de
prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii 2007,
2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de Dreapta p


corelaţie multiplă, r de regresie
Soiul Anna Spath
1–2–3 2007 3 0,821 Y = 9,016 + 0,338X1 - 0,018X2 0,386
4–5–6 2008 3 0,864 Y = 18,699 + 9,581X1 - 0,136X2 0,412
7–8–9 2009 3 0,999 Y = 13,40 + 0,610X1 - 0,045X2 0,026
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 – 2007 3 0,830 Y = 4,446 + 1,239X1 - 0,845X2 0,376
12
13 – 14 – 2008 3 0,993 Y = 8,105 + 1,326X1 - 0,193X2 0,072
15
16 – 17 – 2009 3 0,989 Y = 0,937 + 1,165X1 – 0,171X2 0,092
18
Soiul Stanley
19 – 20 – 2007 3 0,999 Y = 15,002 + 0,682X1 - 0,014X2 0,006
21
22 – 23 - 24 2008 3 0,999 Y = 21,239 + 1,741X1 – 0,013X2 0,004
25 -26 - 27 2009 3 0,974 Y = 5,447 + 1,388X1 – 0,616X2 0,142
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 – 2007 3 0,968 Y = 15,057 + 0,802X1 - 0,926X2 0,159
30
31 – 32 – 2008 3 0,994 Y = 3,067 + 1,201X1 - 0,152X2 0,063
33
34 – 35 – 2009 3 0,967 Y = 13,597 + 3,389X1 – 2,383X2 0,161
36
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra lăstarilor de prun, în cazul tuturor
soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, a evidenţiat coeficienţi de
corelaţie multiplă, foarte puternici (0,998 – 0,954), pozitivi, majoritatea la praguri de
semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) în condiţii
de nefertilizare, ca variabilă dependentă. Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea
fungicidelor are drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform valorilor
coeficientului numeric al termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează
numai valori negative (0,162 ÷ 2,602).

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra lăstarilor
de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii
2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de Dreapta p


corelaţie multiplă, r de regresie
Soiul Anna Spath
1–2–3 2007 3 0,984 Y = 5,903 + 0,909X1 - 0,361X2 0,110
4–5–6 2008 3 0,996 Y = 9,012 + 0,713X1 - 0, 154X2 0,056
7–8–9 2009 3 0,954 Y = 10,796 + 0,584X1 - 0,571X2 0,192
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 – 2007 3 0,996 Y = 1,567 + 1,016X1 - 0,406X2 0,055
12
13 – 14 – 2008 3 0,986 Y = 13,096 + 0,721X1 - 0,478X2 0,106
15
16 – 17 – 2009 3 0,998 Y = 0,283 + 1,043X1 – 0,464X2 0,035
18
Soiul Stanley
19 – 20 – 2007 3 0,998 Y = 21,252 + 2,471X1 - 0,235X2 0,033
21
22 – 23 - 24 2008 3 0,997 Y = 15,214 + 3,145X1 – 1,214X2 0,069
25 -26 - 27 2009 3 0,966 Y = 3,457 + 1,485X1 – 2,602X2 0,165
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 – 2007 3 0,985 Y = 5,933 + 0,998X1 - 0,436X2 0,108
30
31 – 32 – 2008 3 0,986 Y = 3,992 + 1,127X1 + 0,438X2 0,103
33
34 – 35 – 2009 3 0,982 Y = 25,331 + 1,859X1 – 0,162X2 0,105
36
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Gradul de atac al pătării roşii asupra frunzelor de prun (Polystigma rubrum) la toate
soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, a fost puternic corelat, fapt
demonstrat de valoarea coeficienţilor de corelaţie multiplă foarte puternici în majoritatea
cazurilor (0,998 – 0,843), majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră
gradul de atac al pătării roşii a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) în condiţii de
nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a pătării roşii asupra frunzelor de prun
(Polystigma rubrum) aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu
timpuriu în anii 2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul Dreapta p


de corelaţie de regresie
multiplă, r
Soiul Anna Spath
1–2–3 2007 3 0,711 Y = 19,792 + 12,523X1 – 2,761X2 0,495
4–5–6 2008 3 0,996 Y = 0,428 + 1,319X1 - 0, 507X2 0,050
7–8–9 2009 3 0,951 Y = 17,195 + 1,897X1 – 4,019X2 0,199
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 – 12 2007 3 0,854 Y = 32,029 + 0,767X1 – 9,401X2 0,347
13 – 14 – 15 2008 3 0,972 Y = 3,741 + 4,442X1 – 3,963X2 0,150
16 – 17 – 18 2009 3 0,902 Y = 12,105 + 1,866X1 – 12,851X2 0,284
Soiul Stanley
19 – 20 – 21 2007 3 0,843 Y = 2,229 + 0,104X1 - 0,071X2 0,361
22 – 23 - 24 2008 3 0,998 Y = 6,709 + 0,870X1 – 0,428X2 0,039
25 -26 - 27 2009 3 0,993 Y = 5,501 + 6,400X1 – 0,402X2 0,074
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 – 30 2007 3 0,849 Y = 5,933 + 0,998X1 - 0,436X2 0,354
31 – 32 – 33 2008 3 0,975 Y = 2,818 + 0,537X1 + 0,231X2 0,142
34 – 35 – 36 2009 3 0,939 Y = 10,419 + 2,022X1 – 0,958X2 0,223
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

S-a obţinut, însă o excepţie, pentru coeficientul de corelaţie multiplă între gradul de
atac înregistrat în condiţii de netratare şi nefertilizare – fertilizare şi lipsa tratamentelor –
fertilizare în prezenţa tratamentelor, în anul 2007 la soiul Anna Spath, pentru care s-a
înregistrat un coeficient de corelaţie multiplă moderat, respectiv r = 0,711.
Şi în acest caz, dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are drept
consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, confom valorilor coeficientului
numeric al termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează numai
valori negative (0,071 ÷ 12,851).

5.5. PROGRAM ORIENTATIV PENTRU CONTROLUL INTEGRAT AL


BOLILOR LA PRUN, ELABORAT ÎN URMA CERCETĂRILOR PROPRII

Combaterea chimică trebuie încadrată într-un sistem complex de măsuri de protecţie,


armonios integrate. Acţiunile de combatere, inclusiv componenta chimică din complexul
integrat, nu trebuie să distrugă complet organismele dăunătoare ci trebuie să meargă până la
limita economică a dăunării. În aplicarea tratamentelor se ţine seama de fazele de vegetaţie a
pomilor, momentul apariţiei agenţilor patogeni, potenţialul de înmulţire şi condiţiile
climatice.
În combaterea integrată a bolilor prunului, tratamentele chimice trebuie deplasate din
perioada de vegetaţie în timpul repaosului vegetativ, reducând influenţa negativă a
produselor şi numărul tratamentelor.
În urma cercetărilor efectuate am elaborat o schemă orientativă de combatere chimică
a bolilor şi dăunătorilor, cu un număr cât mai mic de tratamente fitosanitare, cât mai aproape
de ce se execută practic într-o plantaţie bine întreţinută, de mare randament şi profitabilă.
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Pomicultorii trebuie să cunoască starea fitosanitară a plantaţiei din anul precedent, să


respecte buletinele de avertizare, să folosească doar produse fitosanitare omologate şi
admise în tratamentele bolilor şi dăunătorilor din Uniunea Europeană.

Calendarul tratamentelor
Volumul de soluţie este de 1000L/Ha
Nr. Faza Boala sau Denumirea Conc. Doza
Crt. fenologică sau dăunătorul de comercială a (%) Observ
perioada combătut produsului Kg,l/ aţii
aplcării Ha
0 1 2 3 4 5 6
1. Umflarea -Păduchele din Confidor oil 1,5 15
mugurilor San-Jose
(martie – 3, -ouă de afide
aprilie – 1) -ouă de acarieni
2. Înfoierea -Monilioza spp. Zeamă 0,5 5
corolei până la -Nectria bordeleză sau
deschiderea cinnabarina Topsin 70 PU 0,1 1
primei flori -Polystigma Ronilan 50 DF 0,05 0,5
(aprilie – 1, 2) rubrum plus
-bacterioze Calypso 480 SC 0,02 0,2
-afide sau Fastac plus 0,015 0,15
-omizi Nutri leaf sau 2,5
defoliatoare Ferticare 2,5
3. Începutul -Monilioza spp. Ronilan 50 DF 0,05 0,5 Tratam
scuturării -Nectria sau ent
petalelor când cinnabarina Topsin 70 PU 0,1 1 foarte
10-15% din -Polystigma sau importa
flori sau rubrum Bravo 500 SC 0,15 1,5 nt dacă
scuturat (aprile -Stigmina plus sunt
– 2, 3) carpophila Calypso 480 SC 0,02 0,2 condiţii
-Hoplocampa sau favorab
flava Zolone 25 WP 0,2 2 ile de
-insecte sau Omite 57 E 0,1 1 infecţie
defoliatoare sau (ploi
Demitan 200 SC 0,07 0,7 frecvent
plus 2,5 e).
Nuri leaf sau 2,5
Ferticare
4. La -Monilioza spp. Ronilan 50 DF 0,05 0,5 Tratam
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

desprinderea -Nectria sau ent


caliciului (la cinnabarina Topsin 70 PU 0,1 1 special
10-12 zile de -Polystigma plus pentru
la tratamentul rubrum Zolone 25 WP 0,2 2 Euryto
anterior mai - -Eurytoma sau ma
1) schreineri Karate Zeon sau 0,015 0,15 scherei
Calypso 480 SC neri.
0,02 0,2
5. Dezvoltarea -Monilioza spp. Topsin 70 PU 0,2 2 Se vor
fructelor (la -Nectria sau amplasa
12-14 zile de cinnabarina Ronilan 50 DF 0,05 0,5 capcane
la tratamentul -Polystigma sau Vondozeb 0,2 2 cu
anterior, mai – rubrum plus feromo
2, 3) -Cydia funebrana Calypso 480 SC 0,02 0,2 ni
G1,tr1 sau
- afide Fastac 10 EC 0,015 0,15
-acarieni plus
Omite 57 E sau 0,1 1
Demitan 200
SC plus Nutri 0,07 0,7
leaf sau 2,5
Ferticare 2,5

6. La 15-18 zile -Monilioza spp. Bravo 500 SC 0,15 1,5


de la -Nectria sau
tratamentul cinnabarina Topsin 70 PU 0,1 1
anterior (iunie -Polystigma sau
– 1, 2) rubrum Vondozeb plus 0,2 2
-Cydia funebrana Calypso 480 SC 0,02 0,2
G1,tr2 sau
- afide Karate Zeon sau 0,015 0,15
-acarieni Sumicidin 20
-păduchele din EC 0,02 0,2
San-jose

7. Dezvoltarea -Monilinia spp. Ronilan 50 DF 0,07 0,7 Se vor


fructelor (iulie -Stigmina sau urmări
- 1) carpophila Dithane M-45 0,2 2 prinderi
-Polystigma sau le de pe
rubrum Delan 700 WDG 0,05 0, 5 capcane
-Cydia funebrana sau le cu
G2,tr1 Calypso 480 SC 0,02 0,2 feromo
-acarieni sau ni
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

-afide Decis 2,5 EC 0,025 0,25


plus Nutri leaf 2,5
sau Ferticare sau 2,5
Calmax 4,0

8. La 12-14 zile -Monilinia spp. Ronilan 50 DF 0,07 0,7


de la -Stigmina sau
tratamentul carpophila Dithane sau 0,2 2
anterior pentru -Polystigma Topsin 70 PU 0,1 1
soiurile târzii rubrum plus
(iulie – 2) -Cydia funebrana Karate Zeon 0,015 0,15
G2,tr2 sau Fastac 0,015 0,15
-acarieni
-afide
9. La intrarea în -Monilinia laxa Topsin 70 PU 0,1 1
pârgă a soiului -Stigmina sau Bravo 500 0,15 1,5
Tuleu gras carpophila SC plus Decis
(iulie – 3, -Polystigma 2,5 EC sau 0,025 0,25
august - 1) rubrum Fastac 10 EC 0,015 0,15
-afide
-omzi defoliatoare

10. La intrarea în -Monilinia spp. Topsin 70 PU 0,1 1


pârgă a -Tranzchelia sau
celorlalte pruni-spinosae Captadin sau 0,2 2
soiuri (august - -Stigmina Dithane plus 0,2 2
2, 3) carpophila Karate Zeon sau 0,015 0,15
-Nectria Decis 2,5 EC 0,025 0,25
cinnabarina
-afide

11. La căderea -Monilinia spp. Zeamă 0,5 5 Tratam


frunzelor -Stigmina bordeleză sau ent
carpophila Funguran sau 0,2 2 foarte
-Polystigma Turdacupral 50 0,4 4 importa
rubrum PU plus nt
-Bacterioze Calypso 480 SC 0,02 0,2 pentru
- afide, minatori reducer
etc ea
sursei
de
inocul
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cadrul natural al judeţului Sălaj şi valorile medii multianuale ale factorilor climatici
oferă condiţii optime pentru cultura prunului mai ales în bazinele considerate cu tradiţie în
acest domeniu.
Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare rezultatele prezentate în
această teză de doctorat sunt în concordanţă cu un patosistem în care să se prezinte relaţiile
dintre planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care sunt influenţate de diverse
componente ale mediului ambiant.
În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat cercetările condiţiile
climatice au înregistrat abateri evidente superioare faţă de medie în privinţa temperaturii şi
mai puţin evidente faţă de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce priveşte
precipitaţiile.
Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei (Monilinia spp), anul 2008 a
fost cel mai favorabil în ceea ce priveşte atacul asupra florilor, lăstarilor şi fructelor,
înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se remarcă faptul că în anul 2008 soiul Stanley a
avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de
altfel se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie. Aceeaşi tendinţă se
constată şi la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul
2008 (diferenţe distinct semnificativ pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007 (diferenţe
distinct semnificativ negative).
Patogenul vegetal Polystigma rubrum f.c. Polystigmina rubra s-a manifestat la valori
maxime în condiţiile anului experimental 2008, gradul de atac pe frunze ajungând până la
valori de 25,67%.
Referitor la rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei (Monilinia spp.) pe flori s-a
constatat că cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezistent este soiul Gras ameliorat.
Pe lăstari şi fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil
soiul Gras ameliorat respectiv Tuleu timpuriu.
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) s-a
dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul
Anna Spath.
Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a
dovedit a fi mai sensibil la atacul agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie), urmat de
soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.
În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid) rezultatele au fost
nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în
cazul reducerii gradului de atac la monilioză (Monilinia spp.), respectiv a fertilizantului
Ferticare în cazul atacului de pătare roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum).
În urma rezultatelor obţinute în cazul fertilizării foliare asupra gradului total de atac,
al principalelor boli ale prunului s-a constatat rezultate satisfăcătoare s-au obţinut în cazul
fertilizării cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax. Gradul de atac cel mai mare s-a
înregistrat în anul 2008 (11,70%) urmat de anul 2009 (10,37%) şi anul 2007 (7,68%).
Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei (Monilinia spp.), se
remarcă o eficacitate mare în fiecare an experimental, în cazul produselor sistemice pe bază
de tiofanat metil şi vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La variantele tratate cu
substanţe pe bază de ditianon şi folpet, rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare.
Referitor la combaterea pătării roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), în cei
trei ani de experienţă condiţiile climatice au influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul
2009 s-a înregistrat cel mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul
2008 cu un grad de atac de 6,71%. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele
tratate cu clorotalonil şi ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu
vinclozolin şi dimetamorf+mancozeb.
Programul de combatere chimică integrată trebuie adaptat la situaţia fiecărei livezi în
parte în funcţie de sensibilitatea şi rezistenţa soiurilor faţă de boli şi unii dăunători, de
evoluţia biologică a patogenilor şi dăunătorilor, de PED şi de condiţiile climatice.
În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că, pentru protecţia acestei specii
pomicole, printr-o monitorizare corectă a agenţilor patogeni se poate aplica un sistem
Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

integrat de protecţie obţinându-se fructe sănătoase şi nepoluate sau cu puţine reziduuri


toxice.
În general, un număr de 8-10 tratamente chimice, asociate cu igiena culturală şi cu
respectarea tehnologiilor de cultură a prunului, asigură combaterea eficace a bolilor şi
dăunătorilor. Se asigură astfel producţii de fructe susţinute an de an, şi venituri băneşti ce
creează beneficii.
Pomicultorilor se recomandă cunoaşterea stării fitosanitare a fiecărei plantaţii de prun
şi aplicarea unei scheme de combatere integrată cu toate elementele sale constitutive: igienă
fitosanitară, aplicarea corectă a tehnologiei culturii, cultivarea de soiuri rezistente,
monitorizarea evoluţiei patogenilor, aplicarea combaterii chimice numai la avertizare şi cu
produse fitofarmaceutice adecvate, măsuri de carantină fitosanitară, înfiinţarea de plantaţii
numai cu material certificat.