Ameliorarea vitei de vie

Sunt cunoscute peste 10 000 de soiuri de vita de vie. Aceste soiuri sunt:
-pentru vin;
-pentru masa;
-pentru stafide.
Tendinta de ameliorare a soiurilor este permanenta in vederea sporirii
productiei, a calitatii acesteia precum si cresterea rezistentei fata de boli si
daunatori.
Victoria-soi de vita de vie pentru masa.
Soiuri de vita de vie pentru masa: Victoria, Azur, Greaca, Transilvania, Triumf.
Soiuri pentru stafide: alina, entenar !ietroasa.
Soiuri pentru industrializare: "tilia-compoturi, dulceturi
Soiuri pentru vinuri: - albe:Sarba, #onaria, "zana;
- roze: adarca, Arcas, $aiduc;
- rosii: %e&ru aromat, 'amaia, %ovac
Categoriile biologice ale materialului semincer sau saditor
ate&oriile de seminte din procesul de produce sunt:
- samanta amelioratorului;
- samanta prebaza;
- samanta baza;
- samanta certificate (samanta comerciala de plante olea&inoase si fura)ere*;
- samanta standard.
Material certificat
- material liber de virus (vf* + liber de viroze
- material testat de virus (vt* + virus tested + testat pentru un anumit virus.
Tehnica de obtinere a hibrizilor de selectie a plantelor elita la vita de vie
Ameliorarea vitei de vie
Vita de vie este atacata mai des de mana, oidium si filo,era. Acesti pato&eni
pot provoca pierderea sau diminuarea productiei sau c-iar moartea plantei.
Sursele de rezistenta la mana sunt:Vitis riparia, Vitis berlandieri, Vitis
rotundifolia.
!rincipalele obiective urmarite la ameliorarea portaltoilor sunt:
- adaptabilitatea la diverse soluri e,istente in pod&orii;
- afinitate cu soiurile cultivate;
- rezistenta la filo,era, mana si alti pato&eni;
- rezistenta la &er, seceta si alti factori de stres;
- capacitate de lastarire si de crestere vi&uroasa a lastarilor;
!ortaltoii .ercal si 'ulverne (Vitis rupestris si Vitis vinifera* prezinta rezistenta la
calcar si la filo,era.
'etode folosite in ameliorarea vitei de vie:
1*Selectia in masa
/ste o metoda folosita de foarte mult timp mai ales in cazul soiurilor vec-i.
Soiurile Tamaioasa romaneasca, Grasa, .eteasca alba, 'uscat "ttonel sunt
predispuse la astfel de situatii.
0* Selectia clonala &enetica si fitosanitare
1* Selectia clonala conservative
Selectia clonala se practica pentru 1-0 caractere in faza a 1-2 observatii pe
an.
2* Selectia variatiilor individuale
'etoda vec-e, simpla, eficienta la foarte multe specii -orticole si la vita de vie nu
s-au inre&istrat decat foarte putine soiuri obtinute prin aceasta metoda.
Variatii mu&urale au fst observate la Vitis vinifera, Vitis rotundifolia
3* 'uta&eneza
onsta in tratarea cu radiatii fizice sau cu substante muta&ene c-imice a varfurilor
de crestere, a lastarilor si a semintelor.
!rin muta&eneza au fost obtinute &enotipuri rezistente la mana, unele dintre
acestea s-au dovedit reversibile dupa 13-00 de ani.
el mai valoros soi obtinut prin muta&eneza este oncordie.
4*$ibridarea
$ibridarea naturala- a condus la formarea unor soiuri valoroase: oarna,
Tamaioasa, Grasa
$ibridarea artificiala + &enitorii valorosi folosite in pro&ramele de ameliorare sunt:
Tamaioasa romaneasca, 'uscat de $mabur&.
S-au obtinut numeroasa soiuri valoroase:
- soiuri de masa: ardinal, Victoria;
- soiuri de vin: Alidor, Amur&, Arcas, $aiduc, %ovac

Ameliorarea marului (Malus domestica)
/ste a doua specie pomicola importanta dupa prun.
!roductia medie in 5omania este de 400 000 de tone, iar suprafata cultivata
depasete 60 000 de -ectare.
Se cunosc 11 000 de soiuri la nivel mondial.
Soritmentul national cuprinde 100-000 de soiuri.
Soiul Golden #elicious este foarte raspandit in lume: 20-307.
Sortimentul national nu corespunde inca cerintelor internationale. !ro&ramele de
ameliorare au condus la obtinerea a peste 10 de soiuri de mar din care 18 sunt
rezistente la rapan.
Tehnica de obtinere a hibrizilor si de selectie a plantelor elita la mar
'aterialul initial de selectie la mareste reprezentat de populatii -ibride,
rezultate in urma procesului de -ibridare controlata.
/tapele de ale&ere a elitelor la mar sunt:
1. .aza )uvenila (0-2 frunze de la rasarire*;
0. 9ntrarea pe rod;
1. .aza a 999-a de evaluare si selectie a elitelor se face concomitant cu formarea
fructelor.
Importanta ameliorarii tomatelor
:;copersicum l;copersicon + denumirea noua.
!articularitatile cito&enice si biolo&ice
Tomatele au numarul cromozomal de baza ,<10, toate speciile &enului
:;copersicon fiind diploid (02<0,<02*. /,ista si forme spontane tetraploide
(0n<2,<26*, care sunt mai putin vi&uroasa, mai putin productiv si mai tardive
decat diploizii.
$ibridarile intraspecifice- intre soiurile de tomate sunt usor de realizat,
obtinandu-se descendenti fertili.
$ibridarile interspecifice- sunt mai dificil de realiza.
Seciile de tomate in zonele de ori&ine se comporta ca plante perene, iar in cultura
sunt plane anuale, care se inmultesc prin seminte.
Speciile &enului :;copersicon au flori -emafrodite, pe tipul 3, dipuse in
inflorescenta sub forma de cima.9nflorirea incepe de la baza plantei spre varf si
poate dura 2-4 luni. !etalele si staminele sunt &albene iar staminele sunt concave.
Obiective de ameliorare
- ameliorarea productivitatii;
- ameliorarea calitatii productiei;
- ameliorarea epocii de maturare a fructelor;
- ameliorarea rezistentei la fri&;
- ameliorarea rezistentei la boli si daunatori;
- ameliorarea ar-itecturii plantei;
Ameliorarea productivitatii + depinde de numarul de flori si fructe pe planta,
&reutatea medie a fructelor, densitatea plantelor important;
- este foarte importanta la tomate si de aceea este prioritara;
- soiurile create in 5omania pantru consum in stare proaspata sau pentru
industrializare destinate culturi in camp dau peste 100 t=-a ('ara, >nirea,
#acia*;
- tipul de crestere al plantei reprezinta un caracter important fiind determinat
de &ene ma)ore;
cresterea nedeterminata (Sp* este dominant asupra celei determinate (sp*.
Ameliorarea calitatii :
- pentru soiurile de masa sunt importante urmatoarele caractere: marimea,
forma si culoarea fructului, te,tura si fermitatea pulpei, &ustul, vitamin si
aminoacizii;
- la soiurile pentru industrie caracterele calitative sunt diferite;
uloarea fructului: verde,&alben, portocaliu, rosie, mov etc.
Ameliorarea epocii de maturare
!rezinta 3 &rupein functie de precocitatea coacerii fructelor (pentru tara noastra*:
- foarte timpuri (sub 100 de zile*;
- timpurii (100-110 zile*;
- semitimpurii (110-100 de zile*
- semitarzii (100-110 zile*;
- tarzii (peste 110 de zile*;
/poca de coacere a fructelor are caracter poli&enic.
Ameliorarea rezistentei la frig
- temperaturile mai mici de 10
0
sunt daunatoare iar cele intre -1 si 1
0

provoaca moartea plantelor
- in ameliorare sun considerate rezistente soiurile de tomate care se dezovola
si fructifica normal la temperaturi de -3-?
0
si suporta anumite oscilatii de
temperature;
- foarte rezistente sunt :;copersicum -irsutum (tomate paroase*.
Ameliorarea rezistentei fata de boli si daunatori :
- mana;
- patarea pustulara a frunzelor;
- ofilirea bacteriana a tomatelor;
- virusul mozaicul tutunului;
- septorioza sau patarea alba a frunzelor de tomate.
Surse de rezistenta fata de boli:
- :;copersicum peruvianum + rezista la mana , patarea bruna si V'T;
- :;copersicum -irsutum- rezista la bolile frunzelor si virusuri (V'T*;
- :;copersicum pimpinelliolium (rezista la fuzarioza*.
Daunatori:nematozi, &andacul de olorado, musculita alba.
Ameliorarea adaptabilitatii pentru cultura fortata
9n 5omania se fac 0 cicluri:
- ciclul 9 (ianuarie-iunie*;
- ciclul 99 (iulie-septembrie sau decembrie*.
!entru cultura in sere soiuri cu crestere nedeterminata.
Ameliorarea arhitecturii plantei:
!entru cultura in camp:
- consum in stare proaspata;
- recoltare-procesare mecanizate.
!entru cultura in spatii prote)ate.
Soiuri pentru mecanizare: $einz1130, /arl; !ac@, Ace, 5ed Top, Sincron, #acia.
Ameliorarea rezistentei la seceta
- surse de rezistenta: :;copersicon !irelli.
Metode de ameliorare la tomate:
- selectia individuala simpla;
- selectia individuala repetata- metoda pedi&ree;
- -ibridarea (intraspecifica,interspecifica, inter&enetica*;
- bac@cross-ul (introducere caractere de tipul rezistent la boli, seceta, fri&*;
- -eterozisul;
- muta&eneza;
- in&ineria &enetica.
Tehnici de obtinere a hibrizilor si selectii de plante elita la tomate
9n cultura plantelor sunt foarte importante caracterele de crestere si
fructificare ereditare:
- inaltimea plantelor (mica, mi)locie, mare*;
- portul plantelor (determinat si nedeterminat*;
%umarul, tipul si frecventa inflorescentelor.: numarul de inflorescenta pa planta
poate fi cuprins intre 1 si 2.
Ameliorarea prunului
!run european: - !runus domestica;
- !runus cerasifera;
- !runus spinosa;
- !runus insititia.
!run asiatic, )aponez, americano-)aponez: !runus salicina si -ibrizi.
!run american: rezistenta mare la fri& (!runus ni&ra*.
#estinatia prunelor:
-consum in stare proaspata;
- industrializare (des-idratare.alcool, &em, suc, etc.*.
!runele uscate sunt foarte bo&ate in antio,idanti.
%ecesitati actuale in ameliorarea prunului:
- sortimentele de soiuri- dinamica permanenta;
- intensivizarea clturii;
- cresterea calitataii fructelor.
"rientari in ameliorarea prunului:
ameliorarea soiurilor pentru:masa, des-idratare, alcool;
ameliorarea portaltoilor.
in 5omania s-au creat peste 20 de soiuri de prun;
pro&rame de ameliorare a prunului de tip european: S>A, anada,
An&lia, Germania, .ranta,Suedia, 5omania, etc.
lasificare:
#upa 5e-der, &enul !runus (000 de specii* se imparte in mai multe sub&enuri:
- prunofora (prun si cais*;
- Ami&dalus (piersic si cais*;
- erasus (cires si visin*
- !adus (ma-aleb*;
- :aurocerasus
"ri&inea speciilor de prun
o entrul eurasiatic: !. domestica, !. insitia, !.spinosa
o entrul asiatic: !. traflora, !. salicina, !.simonii;
o entrul american:!.ni&ra, !.americana, !. munsonina
!articularitati cito&enetice
#iversitatea mare de forme:
- diploide: !.ni&ra, !. -ortelana;
- tetraploide: !. spinosa;
- -e,aploide: !.domestica, !. insititia.
Surse de &ene:
- specii;
- soiuri locale;
- populatii;
- biotipuri locale;
- -ibrizi.
!runus domestica:
- prun comun sau vanat, fructe de calitate.
Vanat romanesc<Aistritene<Vinete<Binsteldils@a<$ausCette.
!runus insititia: &olden,scoldus,&o&osele, &o&onele;
- specie vec-e, ori&inara di Asia 'ica;
- soiuri: 'irabelle, portaltoi.
!runus cerasifera:corcodus, zarzar, sau mirobolan, portaltoi pentru prun, cais,
piersic.
!runus salicina: prun, c-inezesc, )aponez, etc.
!runus ni&ra: S.>.A. si anada:
- rezistent la &er:-20
0
. !.tomentosa, !.americana: vi&oare redusa, tip dCarf.
Tipuri de -ibrizi:
o !lumcot: cais , prun;
o Aprium: prun , cais;
o !luot: plumcot , prun.
"biective de ameliorare:
- ameliorarea productivitatii;
- ameliorarea calitatii productiei;
- ameliorarea rezistentei la fri&;
- ameliorarea epocii de maturare a fructelor;
- ameliorarea fata de boli si daunatori.

o Ameliorarea productivitatii
- potential productiv de 40-43 t=-a;
- &enitori petru caracterul de productivitate: entenar, Stanle;, Anna SpDt-;
- rodire alternanta: Vanat romanesc, 'inerva;
- fructificare standard, cu intrare pe rod la 3-4 ani de la plantare si spur +
intrare pe rod la 1-2 ani
o Ameliorarea calitatii productiei :
- dependenta de directia de utilizare a fructelor;
- masa- minim 30 &, culoarea, uniformitate, &ust, aroma;
- des-idratare: continut mare de substante uscate, continut ridicat de za-ar;
- prelucare sub forma de &em, suc, compot alcool, substante uscata sau za-ar,
randament bun la prelucrare, neaderenta samburelui la pulpa, etc.
o Ameliorarea epocii de maturare :
- 13 iuie-1 octombrie, caracter poli&enic.
o Ameliorarea rezistentei la fri&
Surse de &ene:
- !runus ni&ra (rezistent la -2?,3
0
*;
- !runus besse; (rezista la -21
0
*;
- !runus domestica 9 !runus insititia ( rezista la -10, -13
0
*.
o Ameliorarea rezistentei fata de boli si daunatori
-!lum po,;
- 'onilinia la,a si 'onilinia fructi&ena;
- !ol;sti&ma rubrum;
- Tap-ria prunii
'etode de ameliorare:
- selectia clonala individuala;
- -ibridare;
- bac@cross-ul;
- muta&eneza;
- in&ineria &enetica
Tehnicile de obtinere a hibrizilor si plantelor elita la prun
Ale&erea elitelor se face pe baza valorilor fenotipice ale principalelor
caractere ale plantelor si fructelor acestora. riteriile de ale&ere a plantelor elita la
prun sunt strans le&ta de obictivele de ameliorare.
/tapele de ale&ere a elitelor la prun:
1. .aza )uvenila (1-0 frunze*.
0. #e la intrarea pe rod, timp de 0-1 fructificari.
1. #e la recoltare, depozitare si prelevarea fructelor (0-2 ani de productie*.
1. 9n faza )uvenila , cand plantele se &asesc in faza de 0-2 frunze de la rasarire
se face ale&erea elitelor in spatii prote)ate (sere*.
Se face testarea (de obicei in sera* privind rezistenta la virusul !lum po,.
Testarea se face prin indicatori ierbosi (-enapodium foetidium, !isum sativum* .
0. ea de-a doua faza de ale&ere a elitelor incepe odata cu intrarea pe rod (in
fructificare* privind rezistenta la virusul !lum po, a -ibrizilor sau mutatiilor
de prun.
9n aceasta etapa se urmaresc: precocitatea in fructificare (la 1-3 ani*,tipul de
fructificare (standard sau spur*, cantitatea si constanta 9 fructificare, vi&oare
plantei, portul.
1. .aza a 999-a de evaluare se face concomitant cu formarea fructelor. riteriile
de al&ere sunt eliminatorii deoarece defines calitatea unei elite.
!rincipalele observatii si determinri:
- aprecierea rezistentei la boli;
- aprecierea vi&orii si modului de crestere a plantelor;
- apriecierea portului si a tipului de fructificare.
Ameliorarea ardeiului
ultura ardeiului pe plan mondial este de 1,8 mlioane de -ectare iar productia
obtiuta depaseste 06 de milioane de tone anual.
apsicina este un compus present in ardei, are actiune iritanta sasupra mamiferelor
si produce o senzatie de arsura pe tesuturile cu care vine in contact.
Ardeiul este ori&inar din America entrala si Arazilia.
!e plan mondial se cultiva 3 soiuri de ardei care fac parte din 3 specii: apsicum
annuum, apsicum baccatum, apsicum c-inense, apsicum frutescns, apsicum
pubescens.
Speciile de ardei sunt diploide si au 0n<02 de cromozomi.
apsicum annuum:
- planta erbacee, compacta, ramificata, o,3-1,3 m inaltimea, flori solitare, albe;
- frcutele necoapte sunt de culoarea verde, apoi devin rosii sau purpurii;
Soiurile di aceasta specie se impart in 1 subspecii:
- macrocarpus (&o&osar, ardei &ras si ardei lun&*;
- microcarpus;
- fasciculatus.
apsicum baccatum:
- flori albe cu pete verzi si cu antere &albene;
apsicum c-inense
- specie or&inara din zona Amazonului si Anzilor;
- ardei din aceasta specie sunt cunoscuti sub numele de $abanero;
- soiurile au intre 100 000 -1 000 000 unitati Scoville.
apsicum frutescens:
- specie ori&inara di 'e,ic;
- plantele au 1,0 m inaltimea;
- florile sunt alb verzui, cu antere albastre;
- soiurile au itre 10 000-30 000 unitati Scoville.
apsicum pubescens:
- specie ori&inara din Aolivia;
- florle sunt purpurii cu antere proprii;
- au 30 000 + 000 000 unitati Scoville.
Ameliorarea calitatii:
- forma fructului;
- pielita neteda, lucioasa;
- &ust, aroma;
- cantitatea de vitamin si elemnte nutritive ec-ilibrate.
$ibridarea:
- principala metoda de ameliorare a ardeiului;
- la ardei se recomanda -ibridarea interspecifica, cu &enitori bine alesi.
Tehnicile de obtinere a hibrizilor si a plantelor elita la cartof
'aterialul initial de selectie la cartof este reprezentat de specii diferite
(Solanum tuberosum, Solanum acaule, Solanum demissus*, numeroasa soiuri
(peste 2000*, populatii -ibride, populatii mutante obtinute prin utilizarea a&entilor
muta&eni fizice sau c-imice, -ibridare somatica.
Ale&erea plantelor elita de cartof se realizaeaa pe baza selectiei clonale
positive.
!astrarea culorii pulpei
Tuberculii triati trebuie sa-si mentina culoarea un timp cat mai indelun&at.
!roba de fierbere a tuberculilor
#in fiecare soi se ale& 3-10 tuberculi uniformi care se pun la fiert cu o sursa de 9 de
caldura constanta. .ieberea se face cu tuberculi intre&i sau curatati de coa)a. !rin
fierbere se urmareste:
- durata de fierbere;
- rezistenta la fierbere.
9n functie de cantitatea de apa, retinuta de pulpa la fierbere, aceasta poate fi:
- pulpa casanta;
- pulpa putin umeda;
- pulpa mi)lociu de uscata;
- pulpa uscata.
Aroma si &ustul se determina prin de&ustari comparative.
#upa &ust, &enotipurile de cartof pot avea dupa fierbere:
- &ust e,ceptional;
- &ust foarte bun;
- &ust bun;
- &ust neplacut.
riterii de ale&ere a plantelor elita la cartof:
- vi&oarea de crestere a plantelor;
- numarul si modul de formare a tuberculilor in cuib;
- productia de tuberculi pe planta si la -ectar;
- rezistenta la principalele boli.
Ameliorarea tradafirilor
Trandafirul este cunoscut si apreciat din cele mai vec-i timpuri. !roductia de
trandafiri in sera petru flori taiate este de 303a de -ectare (1882*.
Tipuri de trandafiri:
o Trandafiri clasici: plantele sunt vi&uroase, 1,3-1 m inaltimea, au inflorire
nedeterminata.
o Trandafiri moderni: au fost creati dupa 164?.
T-ea -;brida + soiuri de talie mica (ma,im 1,3 m*;
- crestere erecta, flori mari ;
- au aparut in secolul al 9E-lea prin -ibridarea trandafirilor T-ea cu cei
remontanti.
.loribunda- tradafiri cu flori mici, sunt pitici;
- provin din soiul 5osa multiflora.
'iniatur- soiuri de vi&oare foarte mica;
- inaltimea 03-20 cm;
- provin din -ina;
- rezista la &er si se folosesc mai mult ca si plante de &-iveci.
Soiuri de parc sau peisa):
- cuprinde multe tipuri de trandafiri vi&urosi (1,3-0 m*;
- cei mai multi sunt remonanti;
- se folosesc in parcuri fiind plantati solitari sau in &rupuri.
Trandafiri en&lezesti:
- sunt aparuti in An&lia in ultimii ani ca urmari a activitatii de ameliorare
desfasurate de #. Austin.
Trandafiri acoperitori + se intend mai mutl pe orizontala.
articularitati citogenetice si biologice
Trandafirul face parte din familia 5osasceae, &enul 5osa=
9n cadrul &enului 5osa se &asesc circa 000 de specii.
%umarul de cromozomi este n<?.
Surse de &ene:
5osa canina - specie ori&inara din /uropa, vestul Asiei;
- prezinta flori de culoarea alba sau roz, puternic mirositoare;
- se foloseste mai ales pentru ameliorarea cantitatii de vitamina in fructe.
5osa , centifolia + florile se folosesc la e,tra&erea parfumului de
trandafiri.
5osa , damascena - arbust de dimensiuni mici, cu multi &-impi;
- florile sunt folosite pentru dulceturi;
5osa , foetida - arbust de dimensiuni mici cu &-impi drepti.
5osa multiflora - arbust urcator de 1-2 m inaltimea.
Obiectivele ameliorarii:
- ameliorarea productiei;
- ameliorarea calitatii productiei;
- ameliorarea rezistentei la fri&.
Ameliorarea productivitatii:
- principalul obiectiv in ameliorarea trandafirului;
- productivitatea este e,primata in numar de flori formate pe ti)a florala;
- cu cat numarul de flori este mai mare, cu atat valoarea soiului este mai mare;
- la soiurile destinate culturii fortate, de numarul florilor depinde valoarea
economica si rentabilitatea culturii.
Ameliorarea calitatii productiei
alitatea- component comple,a in cazul soiurilor de trandafir si difera in functie de
&urpa de trandafiri si modul de intretinere.
Amliorarea rezistentei la &er
- obiectiv foarte important pentru cultura trandafirului in camp in 5omania.
ele mai rezistente specii sunt:
- 5osa ru&osa, 5osa rubrifolia (-13,-23
0
*;
- 5osa canina (-10,-1?
0
*F
- 5osa alba, 5osa damascene (-01,-10
0
*.
Omologarea si brevetarea soiurilor noi! rote"area drepturilor de proprietate
intelectuale
Soiurile nou create in cadrul pro&ramelor de ameliorare &enetica pot fi
omolo&ate in vederea inscrierii in atalo&ul oficial al soiurilor de plante de
cultura.
9nre&istrarea soiurilor se bazeaza pe rezultatele e,aminarilor oficiale; in teste
in camp, acoperind un numar mare de caracteristici prin care soiul este descris.
Soiurile de plante pot fi prote)ate prin brevete sau patente.
Arevetul sau patentul- este o forma de proprietate intelectuala ce confera
drepturi e,clusivae inventatorului (amelioratorului* o perioada limitata de timp
(00, 03 sau 10 de ani in cazul soiurilor*.
#repturile e,clusiviste se refera in cele mai multe tari la prevenirea utilizarii,
vanzarii sau distribuirii inventiei (soiul*, fara acordul amelioratorului.