TAIERI LA VITA DE VIE

Vita de vie , lasata sa creasca liber , fara taiere , creste sub forma de liana , insa
cu tesuturi mecanice slab dezvoltate si cu cresteri vegetative luxuriante , incapabila
sa se autosustina. Odata cu cresterea , isi indeparteaza cresterile anuale de pamant ,
degarnisandu-si tulpina , formand lastari subtiri , care nu ajung la maturitate.
Strugurii , sunt multi , dar cu boabe marunte si lipsiti de calitate.
Practica taierii vitei de vie , pleaca din antichitate , insa nu se stie cu exactitate
cand si unde. Efectele si importanta acestei practice s-a observant din intamplare.
Potrivit legendei , magarul ce insotea stapanul la muncile campului de vita de
vie , a mancat din lastarii acesteia , scurtandu-i. In urmatorul an , stapanul a
observat , ca acei butuci carora le-au fost scurtati lastarii, se dezvolta mai bine , iar
strugurii sunt mai mari si mai calitativi.
Regulile ce au stat baza acestei practice s-au aplicat si in antichitate , cu timpul
s-au perfectionat si s-au descoperit si altele , insa o evolutie puternica a avut loc in
ultimul secol.
Taierile se efectueaza in functie de vigurozitatea si varsta butucului , de soi , de
perioada din ciclul biologic , si se clasifica in :
-taieri de formare
-taieri de rodire
-taieri de regenerare
-taieri de epuizare
-taieri speciale
-taieri in uscat
-taieri in verde
Taierile de formare , se executa primavara , dupa trecerea pericolului de inghet
de iarna (sfarsitul lui februarie , inceputul lui martie) si se aplica incepand cu anul
III si au in vedeare pregatirea butucilor pentru intrarea pe rod. Se fac diferentiat , in
fuctie de forma de conducere si tipul de taiere proiectat. In functie de sistemul de
taiere , pe butuc se pastreaza intre 10 si 20% din lemnul anual.
Tipurile de taieri sunt multiple , diferentiindu-se prin zona pedoclimatica , zona
viticola , soi.
Dintre cele mai importante,amintim : Guyot pe semitulpina , Guyot cu brate cu
inlocuire periodica , cordon speronat , cordon Cazenave , cordon Lenz Mozer ,
cortina dubla geneveza , cordon Sylvoz , cordoane etajate , cordonul Mesrouze ,
palmeta.
Taierile de rodire , trebuie sa corespunda particularitatilor si cerintelor
biologice fiecarui soi. Aceste taieri se practica in plantatiile mature , avand ca scop
echilibrul intre partea aeriana si cea subterana , intre sarcina de rod si vigoarea
butucului
Butucii prezinta tulpini de 40-80 cm. , la capatul acestora formandu-se brate
dispuse in evantai , care , la taierile de rodire se lasa cepi sau cordite.
Butucii care dezvolta cresteri slabe , necesita o incarcatura mica de ochi , iar
taierea trebuie facuta in elemente scurte ( cepi si cordite ) , iar butucii cu crestere
viguroasa , solicita incarcaturi mai mari si taieri in elemente mijlocii sau lungi
( cordite si coarde ).
Daca nu se ia in considerare acest aspect , cu precadere la butucii de vigoare
slaba , productia de struguri in anul in curs este mai mare , dar anul urmator va fi
mai scazuta ; si daca se continua , butucii vor ajunge la epuizare si imbatranire
prematura.
Aceste taieri se pot practica pe toata perioada repausului relative , de la caderea
frunzelor , pana la dezmugurit.
Taierile de rodire , sunt usor de practicat , sunt relative simple , se preteaza la
mecanizat , insa dupa o perioada de 5-8 ani , acestea imbatranesc , se degarnisesc
si trebuie inlocuite cu unele tinere.

Taierile de regenerare , se executa in plantatiile batrane sau imbatranite

premature si au ca scop , refacerea pentru o perioada de timp (5-7 ani) , capacitatea
de crestere si fructificare a butucilor , insa fara ca aceasta sa atinga nivelul
inregistrat in perioada de maturitate.
Prin aceste taieri , care se executa primavara cand umiditatea solului este
ridicata , se indeparteaza elementele lemnoase uscate , degarnisite , imbatranite , cu
rani sau bolnave.
Dupa modul de executie si intensitatea taierilor , acestea pot fi partiale si totale.
Taierile de regenerare partiala, se executa pe durata a doi ani pentru a se Evita
formarea de goluri in plantatie. In primul an se indeparteaza o parte din elemente ,
celelalte indepartandu-se in anul doi , cand deja cele din primul an s-au regenerat.
Taierile de regenerare totala , se executa cand toata partea aeriana este
imbatranita , degarnisita , necrozata. Anterior anului taierii se fac incizii pe tulpina
la nivelul solului , pentru a stimula pornirea in vegetatie a mugurilor dorminzi ,
astfel formandu-se elemente de formare a noului butuc.
La taiere se indeparteaza sistemul aerian in totalitate , iar din coardele formate
la baza butucului , se pastreaza cea mai viguroasa si eventual un cordon.
Taierile de epuizare , se aplica in plantatiile batrane , dupa ce efectele taierilor
de regenerare au trecut. Prin aceste taieri , cu 1-2 ani inainte de defrisare , se creste
sarcina de rod , distribuita pe coarde si mai putin pe cordite ;nu se mai formeaza
verigi de rod pentru anul urmator, astfel ca prin exploatare , butucii ajung la
epuizare.
Taierile speciale , se aplica in situatii deosebite , cand partea aeriana a butucului
fost afectata de diferiti factori , cum ar fi geruri tarzii , vanturi puternice, seceta ,
grindina , si se impune refacerea potentialului de crestere si fructificare a plantatiei.
Taierile in “uscat” , se efectueaza in perioada de repaus vegetative. Perioada in
care se poate efectua operatiunea este din toamna tarziu , pana primavera devreme ,
mai exact pana la dezmugurit.
Daca plantatia este amplasata intr-o zona cu risc de inghet , sau daca soiurile
sunt sensibile la temperaturi scazute , atunci taierile se recomanda a fi realizate
primavara ; doar asa poate fi apreciata cantitatea de muguri viabili la iesirea din
iarna.
 Aceste taieri au ca scop indepartarea unor elemente lemnoase anuale , scurtarea
altora la diferite lungimi , astfel rezultand elemente lemnoasre noi , cu denumiri
specifice viticulturii , dupa numarul de ochi atribuit fiecarui element. Astfel ,avem:
-cepul , rezulta din scurtarea coardei anuale , avand 2-3 ochi ; acesta , la randul sau
poate fi : -cep de rod
-cep de inlocuire
-cep de siguranta
-cepi de coborare
-cepi de rezerva
-cordita de rod , rezultata din scurtarea unei coarde roditoare , la lungimea de 4-7
ochi
-calarasul , este o cordite de rod (lungimea de 4-7 ochi),situat in spatele coardei de
rod
-coarda de rod , rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare , la lungimea de cel
putin 8 ochi ; dupa lungime , aceasta poate fi : -scurta , 8-12 ochi
-mijlocie , 13-16 ochi
-lunga , 17-20 ochi
-foarte lunga , peste 20 ochi
Aceste elemente lemnoase , pot fi situate separate pe butuc , sau pot forma
asociatii , cum sunt :
-veriga de rod , reprezinta o formatiune dintr-o coarda (cordita) de rod , cu pozitie
superioara , si un cep de inlocuire , cu pozitie inferioara , ambele elemente , situate
pe acelasi lemn de doi ani.
-biciul , este o formatiune de elemente lemnoase , intalnita numai la forma clasica ,
formata dintr-o coarda lunga de rod , situate in varful unui brat lung , legat de
acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani.
Taierile in verde , se efectueaza in prima parte a perioadei de vegetatie , cand
se intervine pentru a inlatura o parte din lastarii crescuti de prisos. Se indeparteaza
lastarii crescuti din portaltoi (porniti la nivelul solului , de sub punctul de altoire) ,
lastarii fara rod , porniti din butuc sau din lemnul multiannual , cei de pe tulpini si
uneori de pe coardele (corditele) anuale.
Prin aceasta lucrare se asigura conditii mai favorabile cresterii si fructificarii
lastarilor ramasi pe butuc , micsorarea riscului contaminarii frunzisului cu agenti
patogeni. De asemenea , se usureaza dirijarea si legarea lastarilor retinuti pe
mijloacele de sustinere, se asigura conditii favorabile iluminarii frunzelor si
aerisirii mai bune a acestora , butucul isi poate concentra substantele nutritive ,
acolo unde este nevoie.
Aceasta operatiune , se executa numai dupa aparitia inflorescentelor , pentru a
se putea deosebi lastarii fertili de cei sterili.