DAUNATORII VIȚEI DE VIE

ORD. ACARI - Fam. Tetranychidae

Acarianul roșu comun – Tetranychus urticae
Biologie si ecologie - are 6-10 generatii pe an, ierneaza in
stadiul de adult mai, mai ales ca femela sub scoarta uscata a
butucilor, pe sub frunzele uscate.

Adultii apar primavara devreme, femela depune ponta intr-un

paienjeniș din fire țesute de acarian, pe partea inferioară a
frunzelor, mai ales de-a lungul nervurilor.
 Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor; în urma
înțepăturilor și sugerii sucului din acestea celulele se dezagregă și se
golesc de conținut, în interiorul lor pătrunzând aer. Frunzele atacate
prezintă pete caracteristice de culoare cenușie-lucitoare sau roșiatică și
sunt ușor curbate.

Plante gazdă și mod de atac

– specie polifagă, atacă
specii de plante din familii
diferite: Cucurbitacea,
Malvaceae, Leguminosae,
Rosaceae, Vitaceae, etc.
Acarianul galben al vitei de vie – Eotetranychus carpini

Biologie si ecologie – are 4 - 5 generatii pe an si ierneaza ca femela

fecundata sub scoarta exfoliata a butucilor de vie. Primavara, cand
incepe dezmugurirea, femelele hibernante migreaza pe frunzele
diferitelor plante spontane, apoi pe cele de vita de vie, mai inatai
pe parte superioara, apoi pe partea inferioara.
Planta gazda si mod de atac – vita de vie, pomi fructiferi,
arbori si arbusti ornamentali si forestieri.

Primavara, acarianul ataca mugurii foliari, cauzand

derormarea lastarilor si oprirea lor in crestere. Mai tarziu
ataca frunzele, indeosebi pe partea inferioara.In urma
atacului apar pe frunze pe partea superioara pete galbene
cenusii la soiurile cu struguri albi si pete rosii la soiurile cu
struguri rosii.
Combatere asemanatoare cu T. urticae.

Fam Eriophyidae
Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis
Biologie si ecologie – 3-5 generatii pe an in functie de conditiile
climatice. Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe
sub scoarta exfoliata a butucilor si chiar in frunzar.

Planta gazda si mod de atac –vita de vie, producand erinoza.

Frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate
de diferita marimi, cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe
partea superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice.
Acarianul vitei de vie- Phyllocoptes vitis
Biologie si ecologie- 4-5 generatii pe an si ierneaza ca femela
adulta in crapaturile scoartei butucilor de vie, sub solzii
mugurilor.

Temperaturile sub 15 grade C si cu variatii mari, precum si

precipitaiile abundente din lunile aprile si mai provoaca
mortalitai insemnate ale acarianului.

Planta gazda si mod de atac – adultii si larvele ataca mugurii si

frunzele vitei de vie.La mugurii generativi produc adesea
avortarea florilor, iar la cei vegetativi cauzeaza atrofierea
lastarilor in curs de crestere, internodurile lor ramanand foarte
scurte. Atacul este cunoscut ca “scurtnodarea parazitara”.

In urma atacului pe frunze apar pete cafenii, care cu timpul se

brunifica.Frunzele atacate se usuca su cad.
ORD. HOMOPTERA – Fam Phylloxeridae
Filoxera- Viteus vitifoliae
Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte
un ciclu complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata
americana sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita
europeana.
Ciclul complet pe vita
americană – din oul de iarna,
apar in primavara larve de
fundatrix ( matca). Ele se
hranesc, pe partea inferioara a
frunzelor apar niste gale de
forma unui bob de mazare, in
care matca depune oua;
larvele care apar se hranesc pe
frunzele invecinate, iar spre
sfarsitul verii apar si formele
radicicole, care migreaza pe
partile subterane ale vitei.
Acestea se inmultesc in
continuare , in toamna apar si
formele aripate care migraza
din nou pe partile aeriene si se
reia ciclul.
Radacinile atacate prezinta deformatii cunoscute
sub numele de “nodozitati” si “tuberozitati”.
Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o
forma caracteristica de cioc, iar tuberozitatile pe
radacini.

Ciclul incomplet se reduce numai la

formele radicicole care se dezvolta pe
partile subterane ale vitei.
ORD. HOMOPTERA – Fam. Coccidae
Paduchele lanos al vitei – Pulvinaria vitis

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca femela in

ultima varsta, obisnuit la baza tulpinilor sau in crapaturile
scoartei butucilor.

Ecloziunea incepe din a

doua jumatate a lunii
iunie. Larvele aparute
migreaza pe partea
inferioara a frunzelor de
vita, localizandu-se mai
ales in lungul nervurilor.
ORD. COLEOPTERA –Fam. Geotrupidae
Forfecarul – Lethrus apterus
Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca adult in
sol.
Plante gazda si mod de atac – polifag, adultii ataca diferite
plante : floarea-soarelui, sfecla, porumb, etc. Pagube mari la
vita de vie, reteaza lastarii, frunzele si mugurii.
România
Fam Scarabaeidae
Carabusul marmorat – Polyphylla fullo
Biologie si ecologie – o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de
diferite varste in sol.

Adultii apar in a doua decada a lunii iunie.Depune ponta in

sol, prefera solurile nisipoase slab humifere.
Plante gazda si mod de atac- polifag, larvele se hranesc cu
diferite plante ierboase, culturi de camp, grau, porumb, floarea
sorelui), si lemnoase (vita de vie, pomi fructiferi). Cele mai mari
pagube se inregistreaza in scolile de vita, pepiniere.

Carabuselul verde al vitei de vie –Anomala solida

Biologie si ecologie –o generatie pe an si ierneaza ca larva in

sol. Adultii apar pe la mijlocul lunii iunie, depun ponta in grupe
in sol, in apropierea tufelor de vita.
Plante gazda si mod de atac- ataca plante ca :prunul, ciresul, marul, etc.
Cel mai puternic atac este insa la vita de vie.
Gandacii rod frunzele sub forma de scheletuire, mai ales pe cele din varful
lastarilor. La invazii mari distrug frunzele in intregime si ataca chiar
boabele de struguri.
 Fam. Chrysomelidae
Scriitorul – Adoxus obscurus

Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva in

sol sau ca pupa.
Plante atacate- specii de Vitis, dar si alte plante din diferite
familii botanice.

Adultii rod frunzele sub forma unor dungi liniar –arcuite, de

unde si denumirea d scriitor. Larvele in primele varste ataca
radacinile subtiri, iar mai tarziu rod radacinile mai groase sub
forma unor canale inguste.
Fam. Attelabidae

Tigararul – Byctiscus betulae

Biologie si ecologie – o generatie pa an si ierneaza ca adult in
lojile pupale.

Adultii apar primavara, la inceputul lunii iunie incep

depunerea pontei. Femela face o incizie la baza petiolului
frunzei, datorita careia circulatia este intrerupta, iar frunza se
ofileste.Depune cate un ou in nervura principala afrunzei,
dupa care apuca frunza cu picioarele si cu rostru si o
rasuceste in forma de tigara.

Pentru formarea unei tigarii, femela foloseste 1-2 frunze la

vita de vie, 6-7 frunze la par, etc.
ORD. LEPIDOPTERA – Fam Tortricidae
Molia strugurilor (Eudemisul) – Lobesia botrana
Biologie si ecologie – 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta
in mai-iunie, a doua in iulie-august, a treia in august – mai,
Fluturii apar in prima sau a doua decada a lunii mai. Ouale
sunt depuse izolat sau in grupe mici pe butonii florali, mai rar
pe lastari si pe frunze. Larvele care apar se hranesc cu
inflorescentele de vita si cu boabelein formare.
Fluturii generatiei a doua apar spre sfarsitul lunii iunie,
inceputul lunii iulie, depun ponta pe bobitele verzi, larvele
care apar se hranesc cu pulpa boabelor. In august apar
fluturii generatiei
a treia, larvele lor
se hranesc cu
boabele in parga.
Molia strugurilor (Cochilisul) –Eupoecilia ambiguella
Biologie si ecologie – 2 generatii pe an,
ierneaza sub forma de pupa pe sub
scoarta butucilor sau a coardelor mai
groase. Fenologic, cand a treia frunza a
vitei ajunge la 3 cm in diametru, apar
fluturii care dau nastere primei generatii.
Zborul este crepuscular si nocturn.Depun
ponta izolat pe bobocii florali sau pe
frunzele de vita. La inceputul lunii august
apar fluturii generatiei I, care depun ponta
pe boabele de struguri.
Larvele generatiei I distrug organele
florale, iar cele din generatia a II-a rod
boabele in parga sau coapte. Boabele
atacate se inchid la culoare, se zbarcesc
si sunt adesea infectate de specii de
ciuperci.
Molia vitei de vie – Sparganothis pilleriana

Bilogie si ecologie – specie monovoltina, ierneaza in stadiul

de larva intr-un cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata
a butucilor si a coardelor mai groase.
Larvele parasesc adaposturile de hibernare, obisnuit in perioada
desfacerii mugurilor de vita, si mogreaza in varfurile ramurilor unde ataca
frunzele abia aparute, lastarii si fructele.
Fluturii apar esalonat din luna iunie, depun ponta pe partea superioara a
frunzelor.

Plante gazda si mod de atac – polifag, ataca peste 100 de specii de plante
din 38 de familii botanice; rosaceae, solanacee, composite, etc.
Larvele moliei rod frunzele
tinere si lastarii la vita de vie.

.
Ephippiger ephippiger –lacusta gheboasaa vitei
Oecanthus pellucens – greierasul vitei
Reticulitermes lucifugus –furnica sau termita alba
Paravespula germanica – Viespea strugurilor