DAUNATORII VITEI DE VIE

ORD. ACARI - Fam. Tetranychidae

Acarianul rosu comun – Tetranychus urticae
Biologie si ecologie- are 6-10 generatii pe an,
ierneaza in stadiul de adult mai, mai ales ca femela
sub scoarta uscata a butucilor, pe sub frunzele
uscate.

Adultii apar primavara devreme, femela depune ponta

intr-un paienjenis din fire tesute de acarian, pe partea
inferioara a frunzelor, mai ales de-a lungul nervurilor.

Dusmanii naturali ai acestei specii: specii de

acarofagi, insecte pradatoare, etc.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga, ataca

specii de plante din familii diferite: Cucurbitacea,
Malvaceae, Leguminosae, Rosaceae, Vitaceae, etc.
Adultii si larvele colonizeaza
partea inferioara a frunzelor;
in urma intepaturiolr si
sugerii sucului din acestea
celulele se dezagrega si se
golesc de continut, in
interiorul lor patrunzand aer.
Frunzele atacate prezinta
pete caracteristice de
culoare cenusie-lucitoare
sau rosiatica si sunt usor
curbate.
Combatere

-adunarea resturilor vegetale in toamna si arderea lor

si efectuarea araturilor adanci;
-distrugerea buruienilor;
-aplicarea de acaricide in timpul vegetatiei :Kelthane
(Mitigan) 18,5 EC- 0,2%, Omite 570 E -1,0l/ha, Torque
550EC- 0,05%.

In culturile de legume se pot folosi si piretroizi de

sinteza : Talstar 10EC -0,3 l/ha, Karate 2,5 EC – 0,04%.

PED la vita de vie, in cursul perioadei de vegetatie,

sunt :15 acarieni (larve si adulti) pe un lastar in
fenofaza dezmuguririi, 2-3 acarienii/frunza inainte de
inflorit si 4-6 acarieni/frunza dupa inflorit.
Acarianul galben al vitei de vie – Eotetranychus carpini

Biologie si ecologie – are 4-5 generatii pe an si ierneaza ca femela

fecundata sub scoarta exfoliata a butucilor de vie. Primavara, cand
incepe dezmugurirea, femelele hibernante migreaza pe frunzele
diferitelor plante spontane, apoi pe cele de vita de vie, mai inatai
pe parte superioara, apoi pe partea inferioara.
Planta gazda si mod de atac – vita de vie, pomi fructiferi,
arbori si arbusti ornamentali si forestieri.

Primavara, acarianul ataca mugurii foliari, cauzand

derormarea lastarilor si oprirea lor in crestere.Mai tarziu
ataca frunzele, indeosebi pe partea inferioara.In urma
atacului apar pe frunze pe partea superioara pete galbene
cenusii la soiurile cu struguri albi si pete rosii la soiurile cu
struguri rosii.
Combatere asemanatoare cu T. urticae.

Fam Eriophyidae
Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis
Biologie si ecologie – 3-5 generatii pe an in functie de conditiile
climatice. Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe
sub scoarta exfoliata a butucilor si chiar in frunzar.

Planta gazda si mod de atac –vita de vie, producand erinoza.

Frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate
de diferita marimi, cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe
partea superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice.
Combatere – aceleasi masuri ca si la acarianul rosu comun.
-se recomanda strangerea in toamna a frunzelor cazute si
distrugerea prin ardere, tratamentele de iarna au un rol important
in limitarea populatiei acarianului (Polisulfura de calciu).

Acarianul vitei de vie- Phyllocoptes vitis

Biologie si ecologie- 4-5 generatii pe an si ierneaza ca femela
adulta in crapaturile scoartei butucilor de vie, sub solzii
mugurilor.

Temperaturile sub 15 grade C si cu variatii mari, precum si

precipitaiile abundente din lunile aprile si mai provoaca
mortalitai insemnate ale acarianului.

Planta gazda si mod de atac – adultii si larvele ataca mugurii si

frunzele vitei de vie.La mugurii generativi produc adesea
avortarea florilor, iar la cei vegetativi cauzeaza atrofierea
lastarilor in curs de crestere, internodurile lor ramanand foarte
scurte. Atacul este cunoscut ca “scurtnodarea parazitara”.

In urma atacului pe frunze apar pete cafenii, care cu timpul se

brunifica.Frunzele atacate se usuca su cad.
Combatere – asemanatoare speciei
precedente.
ORD. THYSANOPTERA – Fam Thripidae

Tripsul vitei de vie –Anaphothrips vitis

Biologie si ecologie- 2-5

generatii pe an, ierneaza in
stadiul de larva sub scoarta
butucilor.

Primavara larvele colonizeaza

frunzele si lastarii de vita ,
sugand seva din tesuturi.

Plante gazda si mod de atac- frecvent pe soiurile de

viata de vie glabre sau putin pubescente. La atacuri
puternice frunzele se rasucesc si formeaza
pseudocecidii.
Lastarii atacati nu mai cresc si de regula raman cruzi peste
iarna.Populatiile generatiei a II-a ataca inflorescentele, florile
se brunifica, se usuca si cad.
Combatere
-un tratament impotriva generatiei hibernante cu produse
organofosforice, cand lungimea lastarilor ajunge la 8-10 cm.

ORD. HOMOPTERA – Fam Phylloxeridae

Filoxera- Viteus vitifoliae
Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte
un ciclu complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata
americana sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita
europeana.
Ciclul complet pe vita americana – din oul de iarna, apar in
primavara larve de fundatrix ( matca). Ele se hranesc, pe partea
inferioara a frunzelor apar niste gale de forma unui bob de mazare,
in care matca depune oua; larvele care apar se hranesc pe frunzele
invecinate, iar spre sfarsitul verii apar si formele radicicole, care
migreaza pe partile subterane ale vitei.Acestea se inmultesc in
continuare , in toamna apar si formele aripate care migraza din nou
pe partile aeriene si se reia ciclul.

Ciclul incomplet se reduce numai la formele radicicole care se

dezvolta pe partile subterane ale vitei.

Plante gazda si mod de atac – specii cultivate si salbatice din genul

Vitis.
Se raspandeste cu usurinta pe solurile grele, argiloase.
Vatamarile produse de formele galicole au o importanta scazuta,
frunzele continand sa asimileze, pe cand cele provocate de formele
radicicole pot fi uneori considerabile.
Radacinile atacate prezinta deformatii cunoscute sub numele de
“nodozitati” si “tuberozitati”.
Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o forma caracteristica de
cioc, iar tuberozitatile pe radacini.

Combatere
-altoirea vitei europene pe portaltoi de vita americana sau pe hibrizii
lor;
-infiintarea plantatiilor de vita pe radacini proprii, in general, este
posibil numai in terenurile mai usoare, nisipoase ( cu peste 60%
siliciu), in care filoxera nu se poate dezvolta normal.
ORD. HOMOPTERA – Fam. Coccidae
Paduchele lanos al vitei – Pulvinaria vitis

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca femela in

ultima varsta, obisnuit la baza tulpinilor sau in crapaturile
scoartei butucilor.
In timpul pontei femela secreta o masa de filamente ceroase,
albe, ce formeaza ovisacul, in care sunt depuse oua.

Ecloziunea incepe din a doua jumatate a lunii iunie.

Larvele aparute migreaza pe partea inferioara a frunzelor
de vita, localizandu-se mai ales in lungul nervurilor.
Plante gazda si mod de atac – ataca vita direct producatoare si
portaltoii. In urma atacului vita nu se mai dezvolta, frunzele se
ingalbenesc si uneori cad prematur.
Combatere
- curatirea coardelor de vita cu perii de sarma in toamna
sau in primavara;resturile adunate se distrug prin ardere;
-tratamente primavara devreme inainte de desfacerea
mugurilor, cu preparate pe baza de sulf.
ORD. COLEOPTERA –Fam. Geotrupidae
Forfecarul – Lethrus apterus
Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca adult in
sol.
Plante gazda si mod de atac – polifag, adultii ataca diferite
plante :floarea-soarelui, sfecla, porumb, etc. Pagube mari la vita
de vie, reteaza lastarii, frunzele si mugurii.
Combatere
-terenurile infestate din preajma culturilor se vor ara;
-la semnalarea atacului se pot face stropiri cu produse
organofosforice.

Fam Scarabaeidae
Carabusul marmorat – Polyphylla fullo
Biologie si ecologie – o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de
diferite varste in sol.

Adultii apar in a doua decada a lunii iunie.Depune ponta in

sol, prefera solurile nisipoase slab humifere.
Plante gazda si mod de atac- polifag, larvele se hranesc cu
diferite plante ierboase, culturi de camp 9grau, porumb, floarea
sorelui), si lemnoase (vita de vie, pomi fructiferi). Cele mai mari
pagube se inregistreaza in scolile de vita, pepiniere.

Combatere
-distrugerea si strangerea larvelor cu ocazia diferitelor lucrari;
-tratmente chimice la sol cu produse granulate cu 3 saptamani
inainte de plantare avitei de vie.
-PED-UL este de -0,2 larve/mp.

Carabuselul verde al vitei de vie –Anomala solida

Biologie si ecologie –o generatie pe an si ierneaza ca larva in

sol. Adultii apar pe la mijlocul lunii iunie, depun ponta in grupe
in sol, in apropierea tufelor de vita.
Plante gazda si mod de atac- ataca plante ca :prunul, ciresul,
marul, etc. Cel mai puternic atac este insa la vita de vie.
Gandacii rod frunzele sub forma de scheletuire, mai ales pe
cele din varful lastarilor. La invazii mari distrug frunzele in
intregime si ataca chiar boabele de struguri.

Combatere
- in perioada aparitiei adultilo se recomanda tratamente cu
produse organofosforice, piretroizi de sinteza.

In plantatiile viticole se mai intalnesc : A.dubia, A. vitis.

 Fam. Chrysomelidae
Scriitorul – Adoxus obscurus

Biologie si ecologie- 0 generatie pe an si ierneaza ca larva in

sol sau ca pupa.
Plante atacate- specii de Vitis, dar si alte plante din diferite
familii botanice.

Adultii rod frunzele sub forma unor dungi liniar –arcuite, de

unde si denumirea d scriitor. Larvele in primele varste ataca
radacinile subtiri, iar mai tarziu rod radacinile mai groase sub
forma unor canale inguste.

Combatere – in viile cu atacuri se vor aplica stropiri cu

insecticide organofosforice si piretroizi de sinteza.
Fam. Attelabidae

Tigararul – Byctiscus betulae

Biologie si ecologie – o generatie pa an si ierneaza ca adult in
lojile pupale.

Adultii apar primavara, la inceputul lunii iunie incep

depunerea pontei. Femela face o incizie la baza petiolului
frunzei, datorita careia circulatia este intrerupta, iar frunza se
ofileste.Depune cate un ou in nervura principala afrunzei,
dupa care apuca frunza cu picioarele si cu rostru si o
rasuceste in forma de tigara.

Pentru formarea unei tigarii, femela foloseste 1-2 frunze la

vita de vie, 6-7 frunze la par, etc.
ORD. LEPIDOPTERA – Fam Tortricidae
Molia strugurilor (Eudemisul) – Lobesia botrana
Biologie si ecologie – 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta
in mai-iunie, a doua in iulie-august, a treia in august – mai,
Fluturii apar in prima sau a doua decada a lunii mai. Ouale
sunt depuse izolat sau in grupe mici pe butonii florali, mai rar
pe lastari si pe frunze. Larvele care apar se hranesc cu
inflorescentele de vita si cu boabelein formare.
Fluturii generatiei a doua apar spre sfarsitul lunii iunie,
inceputul lunii iulie, depun ponta pe bobitele verzi, larvele
care apar se hranesc cu pulpa boabelor.

In august apar
fluturii generatiei
a treia, larvele lor
se hranesc cu
boabele in parga.
Combatere

– infiintarea noilor plantatii de vita de vie trebuie sa se faca pe

spalieri si la distante mai mari intre butuci, pentru ca tufele sa fie
bine luminate si aerisite;
-utilizarea capcanelor feromonale AtraBOT, o capcana la 3 ha,
tratamente se vor aplica numai in momentul depasirii a 100
capturi/capcana.

-PED-ul in fenofaza formarii boabelor este de 1-2% boabe atacate.

-utilzarea viespii ouafage Trichogramma embryophagum; 50 si
100 mii de viespi/ha;

-utilizarea produselor bacteriene, aplicate impotriva larvelor in

primele varste :Dipel 2XWP -0,05%, Dipel ES -1 l/ha.

- combaterea chimica se face cu piretroizi de sinteza ; primul

tratament se aplica la 3-4 zile dupa zborul maxim, iar al doilea
dupa 10-12 zile.
Molia strugurilor (Cochilisul) –Eupoecilia ambiguella
Biologie si ecologie – 2 generatii pe an, ierneaza sub forma de
pupa pe sub scoarta butucilor sau a coardelor mai groase.
Fenologic, cand a treia frunza a vitei ajunge la 3 cm in diametru,
apar fluturii care dau nastere primei generatii. Zborul este
crepuscular si nocturn.Depun ponta izolat pe bobocii florali sau
pe frunzele de vita. La inceputul lunii august apar fluturii
generatiei I, care depun ponta pe boabele de struguri.
Plante gazda si mod de atac – polifaga, ataca peste 90 specii de
plante.Pe langa vita de vie ataca specii de Ligustrum, Prunus,
Evonymus, Ribes, etc.
Larvele generatiei I distrug organele florale, iar cele din
generatia a II-a rod boabele in parga sau coapte. Boabele
atacate se inchid la culoare, se zbarcesc si sunt adesea
infectate de specii de ciuperci.
Combatere – asemanatoare speciei precedente, pentru
avertizarea tratamentelor se folosesc capcane cu feromonul
specific AtraAMBIG.
Molia vitei de vie – Sparganothis pilleriana

Bilogie si ecologie – specie monovoltina, ierneaza in stadiul

de larva intr-un cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata
a butucilor si a coardelor mai groase.
Larvele parasesc adaposturile de hibernare, obisnuit in
perioada desfacerii mugurilor de vita, si mogreaza in varfurile
ramurilor unde ataca frunzele abia aparute, lastarii si fructele.
Fluturii apar esalonat din luna iunie, depun ponta pe partea
superioara a frunzelor.

Plante gazda si mod de atac – polifag, ataca peste 100 de

specii de plante din 38 de familii botanice; rosaceae,
solanacee, comosite, etc.
Larvele moliei rod frunzele
tinere si lastarii la vita de vie.

Combatere
-strangerea resturilor vegetale;
-primavara devreme tratamente
pe baza de sulf;
-La aparitia larvelor tratamente
cu piretroizi de sinteza,
organofosforice.
-Pentru avertizarea
tratamentelor se folosesc
capcane feromonale –Atra PIL
Ephippiger ephippiger –lacusta gheboasaa vitei
Oecanthus pellucens – greierasul vitei
Reticulitermes lucifugus –furnica sau termita alba
Paravespula germanica – Viespea strugurilor
Combaterea integrata a daunatorilor vitei de vie

Metode preventive –masuri agrofitotehnice

-plantatiile noi de vita de vie vor fi conduse pe spalieri,
la o densitate corespunzatoare;
-infiintarea plantatiilor de vita europeana pe radacini proprii se va
face numai in solurile usoare, nisipoase, care contin peste 60%
siliciu.

Metode chimice
-in solele infestate cu larvele carabusului marmorat, sunt obligatorii
tratamentel generale la sol ci insecticide granulate, aplicate cu 3
saptamani inainte de plantarea vitei;
-tratamente cu pesticide simple sau in amestec pentru combaterea
diferitelor specii de insecte si acarieni.

Masuri biologice
-lansari de Trichogramma embryophagum;
-tratamente cu biopreparate bacteriene la generatia a II-a la soiurile
timpurii si semitardive si in special la generatia a III-a la soiurile
tardive.