Daunatorii pomilor fructiferi

1. Acarienii daunatorilor pomilor fructiferi (Acarianul rosu al pomilor

Panonychus ulmi, Acarianul rosu al marului Tetranychus viennensis,
Acarianul brun al pomilor Bryobia rubrioculus)
Acarianul rosu al marului Tetranychus viennensis
Biologie si ecologie -5-6 generatii pe an si ierneaza ca femela adulta in jurul coletului pomilor,
sub bulgarii de pamant. Femela depune ponta pe partea inferioara a frunzelor.
Plante gazda si mod de atac- pomi fructiferi; atacul este caracteristic prezentandu-se sub forma
unor pete, care nu conflueaza. Frunzele capata o culoare cenusie galbuie.
Combatere
-tratamente de iarna cu Confidor 0il 1,5%, Polisulfura de calciu 20%.
-tratamente de vara in timpul perioadei de vegetatie cu diferite acaricide; primul tratament se
aplica prefloral, al doilea postfloral, dupa scuturarea petalelor. PED-ul este de 5-10
indivizi/frunza.Se pot utiliza unul din produse: Vertimec 1,8 EC 0,1% (1,5l/ha), Voliam Targo
0,75-1,1 l/ha.

2. Plosnita parului Stephanitis pyri

Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei pomilor,
sub frunzele cazute.
Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor , depun ponta sub cuticula in niste
incizii facute cu ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.
Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori si arbusti ornamentali. In urma
atacului adultilor si larvelor partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si excremente
si are un aspect patat; partea superioara a frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii
de plumb.

3. Cicada gheboasa a pomilor Ceresa bubalus

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.

Plante gazda si mod de atac polifaga, ataca pomi fructiferi, arbori ornamentali si forestieri,vita
de vie, plante erbacee.
Femele produc vatamari prin depunerea pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se intrerupe
si ramurile stagneaza in crestere si se usuca.
Combatere
folosirea de material saditor sanatos la infiintarea plantatiilor;
- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu ponte in timpul iernii;
- distrugerea buruienilor din livezi si a plantelor susceptibile la atacul cicadei;
- tratamente in timpul iernii.

4. Purici meliferi ai marului si parului (Puricele melifer al marului

Cacopsylla (Psylla) mali, Puricele melifer al parului Cacopsylla pyri)

Puricele melifer al marului Cacopsylla (Psylla) mali

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta ramurilor de mar.
Plante gazda si mod de atac- ataca marul, adultii si larvele colonizeaza mugurii vegetativi si
floriferi, frunzele tinere si chiar fructele.In urma atacului, lastarii se rasucesc, frunzele se
deformeaza si capata un aspect clorotic. Organele atacate sunt acoperite cu dejectiile dulci ale
insectei, pe care se dezvolta ciuperci din genul Capnodium (fumagina).
Combatere
-tratamente de iarna cu produse pe baza de uleiuri emulsionabile de petrol, de sulf, si de
amestecuri de ulei mineral cu diferite insecticide;
-primavara la aparitia larvelor se vor efectua stropiri cu piretroizi de sinteza.

5. Paduchi daunatori la pomii fructiferi (Paduchele lanos Eriosoma

lanigerum, Paduchele verde al marului Aphis pomi, Paduchele testos al
parului Epidiaspis leperii)

Paduchele verde al marului Aphis pomi

Biologie si ecologie specie nemigratoare, cu o dezvoltare holociclica monoecica, in cursul
unei perioade de vegetatie se pot dezvolta 8-12 generatii si ierneaza ca ou.
Dusmani naturali : Adalia bipunctata, Chrysoperla carnea.
Plante atacate si mod de daunare mar, mai rar par, paducel. Din cauza intepaturilorsi a sugerii
sevei frunzele se rasucesc, formandu-se pseudocecidii
Combatere
-plantarea de soiuri rezistente;
-in perioada repausului vegetativ se vor efectua tratamente de iarna;
- in vegetatie se pot utiliza: Nurelle 50/500 EC 0,075 %, Pyrinex 25 CS 0,3% (4,5 l/ha n 1500
l ap).

6. Paduchele din San Jose - Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva primara sub scut, pe scoarta
copacilor.
Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din pepiniere si cu altoi.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar, par, piersic, , tei,
ulm, plop, etc.
Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate tesuturile se
inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o introduce paduchele o data cu
sugerea hranei.
Combatere
- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;
- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;
- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc, plante susceptibile la
atacul paduchelui;
- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau prdtori precum
Chilocurus bipustulatus.
- tratamente de iarna si de vara;

- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;

- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;
- in zonele cu infestare redusa 2+2;
- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha , Mospilan 20 SG
0,025-0,03%.

7. Gandacii florilor (Gandacul paros Epicometis hirta)

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol.
Ponta este depusa in grupe mici in solurile afanate, bogate in substante organice.
Plante atacate si mod de daunare- ataca specii de plante ierboase si lemnoase.
Adultii se hranesc cu organele florale.

8. Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum

Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, pe sub
frunzele, uneori si in sol la baza copacilor.
Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu partile verzi ale mugurilor de rod.
Depun ponta in bobocii florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor (ovar, stamine).
Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic, parul, paducelul.
Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar noii adulti rod una din epiderme si
parenchimul la frunze. Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma pistilul,
staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe
ramuri, fiind cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.
Combatatere
- taierea ramurilor uscate;
- folosirea braielor capcana;
- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%

9. Viespea merelor Hoplocampa testudinea

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in interiorul unui
cocon. Viespile apar in timpul fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale
sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele abia formate si rod galerii
superficiale sub epiderma fructelor.
Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai marul.Larvele ataca fructele de mar
sub doua forme :larva neonata, roade o galerie curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si
duce la deformarea fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in celelalte varste
care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde consuma semintele si tesuturile din jur.
Fructele raman mici si cad.
Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in proportie de 15- 20% cu
piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%, Polytrin 200EC-0,015% ).

10. Sfredelitorul tulpinilor - Cossus cossus

Biologie si ecologie o generatie la 2 ani, ierneaza ca larva in galerii.
Adultii apar catre sfarsitul lunii iunie, depun ponta grupat in crapaturile scoartei, indeosebi la
baza tulpinilor pomilor si arborilor batrani.
Plante gazda si mod de atac polifaga, larvele ataca trunchiul si ramurile mai groase la diferite
specii de arbori forestieri si pomi fructiferi.Pagube la meri, pruni, caisi si ciresi, in zonele de
stepa si antestepa.
Larvele rod in lemn galerii longitudinale ascendente, de forma ovala, care comunica la exterior
cu orificii, prin care sunt evacuate rumeguul rezultat prin roadere i excremente.
Combatere curatirea scoartei uscate;
- taierea ramurilor uscate;
- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in perioada pontei si aparitiei larvelor
cu produse de protecia plantelor.

11. Sfredelitorul ramurilor - Zeuzera pyrina

Biologie si ecologie o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile climatice, ierneaza in stadiul
de larva in galeriile din ramuri si tulpini. Adultii apar in lunile iunie iulie, ponta este depusa pe
petiolul frunzelor, pe scoarta ramurilor si lastari.

Dupa ecloziune larvele tes un cuib din fire de matase, la adapostul caruia perforeaza petiolul si
nervura principala a frunzelor. Mai tarziu larvele patrund sub scoarta ramurilor, unde rod galerii
mai mari, descendente, care comunica la baza cu exteriorul printr-un orificiu de evacuare a
excrementelor.
Plante gazda si mod de atac specie polifaga, frecventa pe pomi fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri. Ramurile atacate se vestejesc si se usuca. Pomii atacati se debiliteaza.
Combaterea asemanatoare speciei precedente

12. Viermele merelor Cydia pomonella

Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta intr-un cocon de
matase, adapostit sub scoarta exfoliata si in crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai
groase.
Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma in pupe, adultii apar cand
infloresc merii.Ponta este depusa izolat pe frunze si pe fructe (fructele de marimea alunei).
Ataca mar, par, prun, nuc, pagube mari la mar.
Larvele primei generatii ataca fructele tinere, iar cele ale generatiei a II- a, fructele mature.
Combatere
- un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;
-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor pentru impupare;
-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare a masculilor in
sudul rii este de 20 aprilie 10septembrie;
-PED ul este de 4-5 capturi/ha/sptmana la generaia I, 2-2,5capturi/ha/saptamana, la
generatia a II-a;
- se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente pentru generatia a II-a.
- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 - 0,05 %,Supersect 10
EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.
- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea biopreparatelor, a viespilor oufage
si a feromonilor sexuali;

13. Defoliatori ai pomilor (Inelarul Malacosoma neustria, Fluturele cu

varful abdomenului auriu Euproctis chrysorrhoea, Omida paroasa a
stejarului Lymantria dispar dispar, Omida paroasa a dudului
Hyphantria cunea, Nalbarul Aporia crataegi crataegi)
Inelarul Malacosoma neustria
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe ramurile tinere ale
pomilor si arborilor
Larvele apar in luna aprilie, o data cu desfacerea mugurilor. La inceput stau grupate in cuiburi
formate din fire matasoase.
Ca dusmani naturali : furnici, specii de viespi.
Plante gada si mod de atac polifaga, la aparitie larvele se hranesc cu muguri si flori, apoi
frunzele pe care le rod complet.
Combatere taierea ramurilor cu oua si distrugerea lor in perioada repausului vegetativ;
- tratamente de iarna pentru distrugerea pontei;
-primavara la aparitia larvelor tratamente chimice.

14. Paduchele cenusiu al prunului Hyalopterus pruni

Biologie si ecologie specie migratoare cu dezvoltare holociclica dioecica, planta gazda
primara este prunul, mai rar piersicul, iar plante gazda secundare diferite specii de graminee.
Ierneaza in stadiul de ou mai ales la baza mugurilor.
Plante gazda si mod de atac adultii si larvele colonizeaza lastarii si frunzele. Din cauza
atacului lastarii raman mici si incarciti, iar frunzele se incovoaie si devin clorotice, fara a forma
pseudocecidii.
Combatere, asemanatoare cu A. pomi.

15. Viespea neagra a prunelor - Hoplocampa minuta

Biologie si ecologie o generatie pe an, ierneaza in stadiu de larva in ultima varsta, in cocon ,
in sol.

Primavara se transforma in pupe, adultii apar in luna aprilie, depun ponta la baza sepalelor sau
in receptacul, intr-o taietura facuta cu ovipozitorul. Larvele patrund in fructele abia formate si
consuma samburele care este moale.
Plante gazda si mod de atac- ataca numai fructele de prun. La fructele tinere rod samburii, iar pe
masura intaririi acestora se hranesc cu pulpa fructelor rozand cavitati in care se strang resturi de
hrana si excremente.
Fructele atacate, mai ales cele la inceputul formarii, nu se mai dezvolta si cad.
Combatere
- adunarea si distrugerea fructelor cazute in perioada retragerii larvelor in sol;
- un tratament aplicat cand 10-15% din flori s-au scuturat cu urmtoarele produse : Decis
25 WG 0,003%, Faster 10 EC 0,025%, Calypso 480 SC 0,02%;

16. Viespea semintelor de prun Eurytoma schreineri

Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in samburii
fructelor atacate. Transformarea larvelor in pupe are loc primavara, adultii apar catre sfarsitul
lunii aprilie, mai, depun ponta in semintele de prun crude, femela perforand in acest scop, cu
ajutorul ovipozitorului pulpa fructului si coaja samburelui care este moale.
Plante gazda si mod de atac pagube la prun, larvele se hranesc cu continutul semintei din
interiorul samburelui.
Combatere
- adunarea si distrugerea fructelor atacate;
- efectuarea araturilor adanci toamna si prmavara;
- dupa scuturarea petalelor 2-3 tratamente :primul la 5-8 zile, iar urmatoarele la 7-9 zile cu
Pyrinex 25 CS 0,3%, Movento 100SC 1,875l/ha, Laser 240 EC 0,06%.

17. Viermele prunelor - Cydia funebrana

Biologie si ecologie are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta , in crapaturile
scoartei, in resturile vegetale.
Adultii apar in cursul lunii mai, depun ponta pe fructe. Larvele patrund in interiorul fructelor ,
sapa o galerie spre peduncul, sectionand vasele libero-lemnoase, oprind partial sau total
circulatia sevei.

Plante atacate i mod de atac atac prunul cultivat i slbatic, uneori cireul, viinul, etc.
Pierderi mari se inregistreaz la generaia a II a, ajungnd pn la 50% din recolta de fructe.
Combaterea asemanatoare viermelui merelor.
Combatere
- un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;
-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor pentru impupare;
-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare a masculilor in
sudul rii este de 20 aprilie 10septembrie;
-PED ul este de 4-5 capturi/ha/sptmana la generaia I, 2-2,5capturi/ha/saptamana, la
generatia a II-a;
- se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente pentru generatia a II-a.
- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 - 0,05 %,Supersect 10
EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.
- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea biopreparatelor, a viespilor oufage
si a feromonilor sexuali;

18. Paduchele verde al piersicului Myzus persicae

Biologie si ecologie specie migratoare; ierneaza in stadiul de ou depus in toamna pe scoarta
ramurilor de piersic, sub solzii mugurilor.
In tara noastra la paduchele verde al piersicului au fost semnalate 13 specii de insecte
entomofage, dintre care 11 specii pradatoare si 2 specii parazite.
Plante atacate si mod de atac polifag, pe langa piersic ataca caisul si
alte plante ierboase: tomate, vinete, cartof, ardei, etc. producand rasucirea si ingalbenirea
frunzelor.
Combatere la piersic si la celelalte specii lemnoase se recomanda aceleasi masuri, ca si in
combaterea paduchelui verde al marului.
La culturile de legume din camp si din sere se aplica tratamentechimice cu preparate putin
toxice si cu remanenta de scurta durata.

19. Buprestidae daunatoare pomilor fructiferi (Gandacul negru al puietilor

Capnodis tenebrionis, Gandacul aramiu al puietilor Perotis lugubris)
Gandacul aramiu al puietilor Perotis lugubris
Biologie si ecologie o generatie la doi ani si ierneaza ca larva, pupa si adult in galeriile din
zona coletului si din radacinile mai groase.
Plante gazda si mod de atac
Ataca in special caisul si piersicul , larvele sunt extrem de periculoase, rod galerii de hranire
intre scoarta si lemn in zona coletului.
Combaterea este asemanatoare.
Combatere- distrugerea prin ardere a puietilor infestati; pagube mari in pepiniere si la pomii
tineri.
- la aparitia adultilor tratamente cu produse organofosforice, sau tratarea solului in jurul
coletului puietilor cu produse granulate.

20. Gargaritele fructelor (Gargarita fructelor Rhynchites bacchus)

Biologie si ecologie o generatie pe an sau una la doi ani, ierneaza in stadiul de adult in sol, pe
sub frunzele cazute.
Adultii la aparitie se hranesc cu mugurii florali si vegetativi, apoi cu frunzele si fructele in
formare. Femelele depun ouale in fructe, in mici cavitati, pe care le sapa cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu pulpa fructelor.
Combatere aplicarea braielor-capcana pe trunchiul pomilor in luna august pentru capturarea
adultilor;
- tratamente cu produse de protecia plantelor.;

21. Molia vargata a piersicului Anarsia lineatella

Biologie si ecologie are 3 generatii pe si ierneaza ca larva de varstele a II -a sau a III-a intr-un
cocon in crapaturile scoartei.
Plante gazda si mod de atac piersic, cais, prun.Larvele hibernante rod la inceput mugurii si
apoi lastarii de-abia formati.In lastari rod galerii scurte de 3-4 cm, de la varf spre baza, acestia
stagneaza in crestere, se ofilesc si se usuca. Larvele generatiilor I si II-a ataca fructele, in care
rod galerii in jurul samburelui.

Combatere
-distrugerea lastarilor atacati;
- utilizarea capacanelor feromonale AtraLIN;
- impotriva larvelor hibernante se fac doua tratamente : primul se aplica in fenofaza de buton
roz, iar al doilea imediat dupa scuturarea petalelor , Fastac 10 EC- 0,015%.
- impotriva larvelor generatiei I se fac 2 tratamente, primul cand fructele de piersic sunt de
marimea unei nuci, al doilea la 10-15 zile;
- utilizarea viespii oofage Trichogramma cacoeciae;
- utilizarea biopreparatelor impotriva larvelor in primele varste.

22. Molia orientala a fructelor Cydia molesta

Biologie si ecologie are 3-4 generatii pe an, ierneaza ca larva in ultima varsta intr-un cocon de
matase, in crapaturile scoartei, sub diferite resturi vegetale. Adultii apar catre sfarsitul lunii
aprilie, inceputul lui mai, depun ponta pe partea inferioara a frunzelor din varful
lastarilor.Larvele patrund in lastarii tineri. Adultii generatiei I zboara in cursul lunilor iunie
iulie, generatia a II-a in lunile iulie august, generatia a III-a, in lunile august- septembrie.
Plante gazda si mod de atac larvele ataca lastarii si fructele. In lastarii ele rod galerii
descendente, lastarii se vestejesc, se curbeaza si se innegresc. In fructe , rod galerii neregulate in
jurul samburelui.Fructele se coc prematur si cad.
Combatere
- taierea si distrugerea primavara a lastarilor atacati ;
- utilizarea capcanelor feromonale Atra MOL;
-tratamente chimice la avertizare, in functie de aparitia larvelor.

23. Musca cireselor - Rhagoletis cerasi

Biolgie si ecologie o generatie pe an, ierneaza in stadiul de pupa in sol, obisnuit in jurul
pomilor.
Adultii apar in luna mai si depun ponta in fructele de cires si visin in parga, sub epiderma.
Plante gazda si mod de atac larvele acestei muste ataca fructele de cires, mai rar pe cele de
visin. Larvele rod mezocarpul fructelor din jurul samburelui, fructele devin moi, se inchid la

culoare si cu timpul putrezesc si cad. Produc pagube mai mari la soiurile cu coacere tarzie
(Pietroase).
Combatere
-araturi adanci de toaman si saparea solului sub coroana pomilor pentru distrugerea pupelor
hibernante;
-tratamente chimice la aparitia adultilor, cu piretriozi de sinteza.