Sunteți pe pagina 1din 13

Cultura de fasole

Fasolea de gradina este cultivat pentru


pastaile tinere, inainte de formarea semintelor,
care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si
in industria conservelor.Continutul in elemente
nutritive este mare, din aceasta cauza
raspandirea acestei specii este pe deplin
justificata.
Fasolea de grdadina este o planta anuala,
erbacee, termofila.Se disting doua tipuri de
convarietati: convarietatea nanus care reprezinta
plante cu crestere determinate si convarietatea
vulgaris cu plante a caror crestere este
nedeterminata.
Fasolea este o planta pretentioasa fata de caldura, temperatura minima de
germinare a semintelor este de 15 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 12-14
zile.Temperatura optima este de 20-27 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 4-8
zile. In perioada de vegetatie temperature optima este de 20-25 grade Celsius,
temperatura minima de 10-12 grade Celsius iar cea maxima de 30-35 grade Celsius.
La valori de sub 10 grade Celsius cresterea inceteaza iar la -0,5 grade plantele pier.
Cerintele fata de lumina sunt moderate, solicitand o
intensitate luminoasa ridicata pe toata perioada de vegetatie.
Fasolea este o planta de zi scurta,I n conditii de zi lunga au loc
cresteri vegetative puternice in detrimental fructificarii.
Pretentiile fata de umiditate sunt moderate, cu exceptia
perioadei de inflorit si de legare a pastailor, cand umiditatea
ridicata
paote
favoriza
procesele
de
crestere
si
fructificare.Insuficienta apei in sol incetineste procesul de
inflorire, in timp ce insuficienta umiditatii mai ridicate in aer duce la avortarea unui
numar mare de flori.Perioadele critice pentru apa sunt la germinarea semintelor, la
inflorire si la legarea pastailor.
Cultivarele de fasole urcatoare au cerinte mai ridicate fata de umiditate decat cele
pitice.
Cultura de fasole prefera solurile profunde bogate in humus, bine insorite, ferite de
curenti reci, cu reactie neutral spre alcalina pH= 6,5-7,5.

Fasolea pastai reactioneaza bine la fertilizarile cu


fosfor si potasiu.Pe solurile sarace este recomandat
aplicarea ingrasamintelor cu azot in primele faze de
vegetatie, la inflorit si in perioada legarii pastailor.

Tehnologia de cultura.
Fasolea de gradina se cultiva in camp, in ogor
propriu si succesiv si fortat, in sere si solarii.
Cultura fasolei in camp.
In ogor propriu se amplaseaza dupa legume
fertilizate cu gunoi de grajd, ca ardei, tomate, telina,
vinete.In succesiune cultura poate urma dupa salata,
ceapa verde, varza timpurie, cartofi timpurii, spanac.
Pregatirea terenului
incepe din toamna cand se aplica 75 kg s.a./ha P2O5 si
75 kg s.a./ha K2O, se incorporeaza in sol prin efectuarea
unei araturi adanci la 28-32 cm.Primavara odata cu
pregatirea patului germinativ se aplica 35-50 kg s.a./ha
azot.
Pentru cultura succesiva se executa o aratura
superciliala la 12-15 cm, apoi pregatirea patului
germinativ se face ca si pentru cultura in ogor propriu.
Erbicidarea culturii se efectueaza pentru combatera buruenilor la culturile
efectuate atat pe suprafete mari cat sip e suprafete mici.Fasolea este o planta care
lupta destul de slab cu buruienile, este sensibila la imburuienare, indeosebi la
inceputul vegetatiei, dar este expusa si la imburuienarea tarzie.O strategie complexa
de combatere integrata a buruienilor, se poate efectua prin asocierea masurilor
preventive (rotatie, lucrarile solului) cu masurile de combatere.
Se practica o musuroire usoara a randurilor cand plantele sunt in stadiul de 4-6
frunze.Prin musuroire se evita imburuienarea pe rand, contribuie la cresterea
rezistentei de cadere si se evita formarea crustei.Prasitul se executa intre randuri dar
foarte superficial.
Pe cale chimica combaterea buruenilor se efectueaza prin erbicidari folosind
produse specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC se utilizeaza preemergent (in conditii
de umiditate), ppi 3-4 cm (in conditii de seceta),se utilizeza 1,0-1,5 l/ha impotriva
buruenilor monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate.
Butoxone M 40 care se utilizeaza postemergent in cantitate de 2,5-3,0 l/ha
impotriva buruenilor dicotiledonate, cand plantele din cultura au 2-3 frunze iar

buruenile 1-2 frunze.Se aplica o singura erbicidare cu Butoxone M 40 pe


cultura/sezon.
Un alt erbicid care se poate utiliza este Leopard 5 EC.Acesta se utilizeaza
postemergent impotriva buruenilor monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa,
Digitaria, Sorgum din seminte), se utilizeaza in cantitate de 1,5 l / ha faza de 3-5
frunze a buruienilor.
Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa posede o puritate fizica de
minimum 98%, o facultate germinativa de minimum 75% si sa provina din culturi
neinfestate cu boli.
Semanatul se realizeaza cand in sol se ating temperaturi de
14-16 grade Celsius, in perioada 15-20 aprilie in zonele de
campie si 20 aprilie-10 mai in zonele colinare.Pentru cultura
succesiva, semanatul se face in perioada de 10 iunie- 1 iulie in
zonele colinare si 10-20 iulie in zonele de campie.
Cultivarele pitice se seamana in randuri la distante de 40
cm si la 4-5 cm distanta intre plante pe rand, iar cele urcatoare
se seamana in cuiburi (2-3 semintela cuib), la 90 cm intre
randurile de cuiburi si 40-50 cm intre cuiburi pe rand.
La culturile de fasole pitice desimea ce se realizeaza este de 550-600 mii de
plante/ha iar la culturile de fasole urcatoare desimea trebuie sa fie de 20-30 de mii de
plante pe hectar.
Adancimea de semanat este de 3-4 cm,cantitatea de
samanta utilizata este de 100-140 kg/ha la cultivarele
oloage si 60-80 kg/ha la cele urcatoare.Pentru asigurarea
rasaririi uniforme, la culturile succesive se recomanda
aplicarea unei udari cu o norma de apa de 300 m3 pe
hectar.
La fasolea urcatoare se face raritul plantelor pe rand,
lasand la cuib cate 2-3 plante.Se aplica fertilizari la
inceputul infloririi, se administreaza 25 kg s.a./ha N, 50 kg
s.a./ha P2O5 si 30 kg s.a. K2O.
In zonele secetoase se aplica 3-4 udari prin aspersiune, cu norme de 300-400
m3/ha, in perioada de inflorit-legatul pastailor.Udarile se recomanda a se efectua
seara sau dimineta pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Cultivarele de fasole urcatoare necesita sustinerea plantelor.Pe suprafete mici
acestea se aracesc, folosind araci de 2-2,5 m.Pe suprafete mari, plantele se paliseaza
pe spalier inalt, format din araci distantati la 4-5 m si o sarma fixata la partea
superioara a acestora.

Recoltarea pentru consum curent se face manual, la 2-3


zile, pe masura ce se formeaza pastaile.
Pentru industrializare, recoltarea se face mecanizat cu
masina MF-3 sau FZB, dupa 45-65 de zile de la rasarit la
cultivarele
pitice
si
75-85
de
zile
la
cele
urcatoare.Recoltarea mecanizata se efectueaza cand 70-80
% din pastaile de pe plante au ajuns la maturitatea tehnica.
Recoltarea se face dimineata sau sera, deoarece
pastaile se deshidrateaza usor.Pastrarea pastailor pe o perioada de 12-14 zile se
poate face la temperatura de 7-10 grade Celsius si o umiditate relativa a aerului de
85-90 %.

Tehnologia culturii fortate.


Se realizeaza prin culturi efectuate in sere si in adaposturi acoperite cu folie de
polietilena.
Cultura fasolei de gradina in sere.
Se practica mai mult in serele
inmultitor, dupa rasaduri, infiintarea
culturii se face prin rasad sau prin
semanat direct.
Producerea
rasadurilor
se
realizeaza prin semanatul direct in
ghivece sau cuburi nutritive a doua

seminte, la adancimea de 2
cm.Pentru producerea rasadului
necesar plantarii a unui hectar de
cultura este necesara cantitatea de
30-40 kg samanta.
Pentru ciclul I semanatul se face
in ultima decada a lunii ianuarie, iar
pentru ciclul II in ultima decada a
lunii
august.Se
mentine
o
temperatura de 22-24 grade Celsius
in substrat, iar udarile aplicate dupa semanat se fac cu apa calduta de 20-22 grade
Celsius.

Dupa rasarire temperatura din sol si aer se mentine la 20-22 grade Celsius ziua si
16-17 grade Celsius noaptea iar umiditatea relativa a aerului se mentine la 70-75
%.Varsta optima a rasadului la plantare este de 18-25 de zile.
Plantarea se realizeaza manual prin plantarea a doua
plante intr-un cuib.Rasadurile se planteaza cu bolurile de
pamant in rigola, dupa care aceasta se completreaza cu
pamant, fara sa se taseze.Dupa plantare se uda prin
aspersiune pentru tasarea pamantului in jurul plantelor.Pe o
travee se planteaza doua benzi, de cate doua randuri, dupa
schema 40+30+180+30+40 cm, iar intre cuiburi pe rand se lasa
25 cm.Desimea realizata trebuie sa fie de 60 de mii de plante
pe hectar.
Prin semanat direct schema este aceeasi ca si la plantarea
de rasaduri, folosindu-se 30-40 kg de samanta la
hectar.Intervalul dintre benzi se poate cultiva cu ardei iute,
plantat la distanta de 40 cm fata de randurile de fasolesi la 50
cm pe lungimea randului.
Lucrarile de intretinere consta din: efectuarea de prasile
manuale ori de cate ori este nevoie, palisarea plantelor la o
saptamana de la plantare, carnitul plantelor cand au 50-60 de
cm si la 100 -150 cm, mentinerea de 18-20 grade celsius in sol si in aer pentru
favorizarea polenizarii normale a florilor si formarea pastailor, aplicarea de 2-3 udari
zilnice prin aspersiune timp de 1-2 minute, combaterea bolilor si daunatorilor specifici.
Recoltarea se face manual, la ciclul I dupa 60-70 de zile de la
rasarit, iar la ciclul II dupa 50-60 zile.
Cultura fasolei pastai in solarii si tunele joase.
Se practica in cicluri I si ciclul II, avand o tehnologie
asemanatoare
altor
plante
legumicole cultivate in aceste
spatii.
In ciclul I semanatul se face in perioada 1-5 aprilie
cand temperatura solului la adancimea de 5 cm se
mentine constanta la 10-12 grade Celsius, iar in ciclul
II in perioada 10-25 iulie.
In solar se folosesc soiuri de fasole urcatoare care
asigura productii mari si esalonate pe o perioada mai
lunga de timp,comparativ cu cele oloage.
Infiintarea culturii se face prin plantare de rasad (in
varsta de 25-30 de zile), sau prin semanat direct, in

cuiburi, la distante de 70-80 cm intre randuri si 50 cm intre cuiburi pe rand, norma de


samanta utilizata este de 25-30 kg pe hectar.
In tunele joase, semanatul se realizeaza pe teren nemodelat folosind cultivare
oloage.Distanta intre randuri este de 60 cm, iar intre cuiburi pe rand de 40
cm.Perioada de semanat este intre 1-5 aprilie la ciclul I iar la ciclul II intre 10-25 iulie.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturilor din camp, o atentie deosebita
se acorda aerisirii solariilor.
Recoltarea pastailor se realizeaza manual la maturitatea de consum
a pastailor.

Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea in cultura


de fasole.
Mozaicul comun al fasolei (Marmor phaseoli).
Simptomele apar dupa 1-2 saptamani de la infectie, pe frunzele tinere, sub forma
unor pete verzi-deschise, care alterneaza cu portiuni de culoare normala.Tesuturile
dintre nervuri treptat se usuca, ramanand verzi doar unele benzi dealungul
nervurilor.Limbul foliar deformat, devine asimetric se poate gofra.Plantele atacate
infloresc slab, pastaile raman micisi deformate.
Agentul patogen este un virus numit Marmor phaseoli care se transmite prin
seminte, de la un an la altul.In cursul vegetatiei virusul este raspandit de catre afide.
Prevenirea si combaterea aparitiei mozaicului comun se realizeaza prin: folosirea
de soiuri reazistente, samanta libera de virusi, semintele se produc in culturi izolate de
celelalte culturi, eliminand plantele virozate in 3 faze pe parcursul vegetatiei si se
asigura combaterea chimica a afidelor.
Mozaicul galben (Marmor manifestum).
Mozaicul galben se evidentiaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie, se observa
pete galbene mici in curs de extindere.Plantele atacate raman mai mici si ramifica
abundent, pastaile raman mici cu seminte putine.
Agentul patogen este un virus numit Marmor manifestum care este transmis de la
alte leguminoase (trifoi, salcam) sau liliacee (gladiole, frezii), plante careconstituie
rezervoare de virus.Afidele sunt cei care transmit virusul de la aceste plante la fasole.
Prevenirea si combaterea se realizeaza prin igiena culturala si combaterea
chimica a afidelor sunt masuri care reduc posibilitatea de infectie.

Descrierea si combaterea la arsura comuna a fasolei.(Arsura bacteriana)


( Xanthomonas phaseoli).
Arsura comuna se manifesta pe toate organele aeriene, pe cotiledoane se observa
pete mici, mai mult sau mai putin circulare, galbene-brune, adancite, cu exsudat la
suprafatape vreme umeda.Apoi apar pe frunze, in luna iunie, inaintea infloritului, sub
forma de pete colturoase, translucide, hidrozate, cu exsudat pe fata inferioara a
limbului.
Petele marite, pot usca suprafete mari ale limbului, care raman conturate cu o
banda galbena.Pe tulpini petele sunt brune roscate iar pe pastai verde-inchis, apoi
galbui, adesea conflueaza, avand o bordura rosie-caramizie, cu exsudat uscat,
lucios.Boabele raman mici, zbarcite, cu pete galbene cu marginea difuza.
Agentul patogen se numeste Xanthomonas phaseoli, care se transmite de la un an
la altul prin samanta infectata.In timpul vegetatiei se transmite prin picaturile de apa
purtate de vant raspandesc infectiile de la o planta la alta.
Prevenirea si aparitiei arsurii comune se poate realiza prin: folosirea semintei
neinfestate, obtinuta dupa fasole izolata la 500 m de alte culturi.
Combaterea chimica se poare realiza pin tratamente cu produse pe baza de cupru
cum ar fi: Zeama Bordeleza in concentratie de 0,8 %, Champ 77 WG in concentratie
de 0,25%, Funguran OH-50 WP in concentratie de 0,25 % (30 g in 12 l apa).
Descrierea si combaterea antracnozei la fasole (Colletotrichum
lindemuthianum).
Simptomele atacului apar pe cotiledoane sub forma unor pete circulare, adancite,
brune-negricioase.Atacul puternic pe hipocotil si radacini poate duce la distrugerea
plantelor.
Pe frunzele plantelor dezvoltate apar pete unghiulare, langa nervuri, brune-galbui,
marginite de bordura bruna-roscata.La suprafata petelor, punctisoarele brunenegricioase reprezinta acervulii ciupercii, care contin conidiile.Frunza puternic atacata
este necrozata in mare masura si apare zdrentuita.
Pastaile atacate prezinta simptomele caracteristice, petele rotunde, adancite mult
in pulpa pataii atacate, cu bordura proeminenta, bruna-inchisa sau roscata.In centrul
petelor apar lagarele de conidiofori cu conidii.Pe boabe petele sunt brune sau cafenii
cu tegumentul incretit.
Agentul patogen este o ciuperca numita Colletotrichum lindemuthianum care se
transmite prin seminte.Semintele continand miceliul ciupercii transmit infectia pentru
culturile din anii urmatori de asemenea si resturile de plante atacate pot transmite
boala.Temperaturile intre 17-24 grade Celsius, precipitatiile si irigarea sunt favorabile
pentru aparitia patogenului.

Prevenirea aparitiei antracnozei se poate realiza prin rotatia culturii si utilizarea de


samanta neinfectata sau tratata.In timpurile noastre este foarte rar ca o samanta
cumparata sa nu fie tratata impotriva anumitor boli.
Tratamentele in cursul perioadei de vegetatie limiteaza frecventa si intensitatea
atacului, trecerea infectiilor pe pastai si boabe.
Combaterea chimica se realizeaza prin tratatamente cu fungicide cum ar fi:
Merpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (15 g in 10 l apa), Captan 80 WDG in
concentratie de 0,15 % (15 g in 10 l apa),Topsin M 70 in concentratie de 0,1 %(10 g in
10 l apa),Dithane M-45 in concentratie de 0,2% (20 g in 10 l apa).
Rugina fasolei (Uromicetes appendiculatus).
Rugina fasolei este o boala frecvent intalnita la culturile de fasole, fiind raspandita
in special pe fasolea cultivata in zonele umede.
Rugina afecteaza toate organele aeriene ale plantei, dar predomina pe frunze.
Atacul se observa primavara devreme cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe
ambele fete ale frunzei.In dreptul petelor, pe fata superioara si inferioara a frunzelor,
apar grupuri de fructificatii cu spori albi.
Agentul patogen se numeste Uromicetes appendiculatus (Pers.) Link., acesta se
raspandeste in timpul vegetatiei, iar peste iarna rezista sub forma de teleutospori.
In lunile iunie-iulie pe frunze apar pete prafoase, de culoare brun-roscate.Mai
tarziu, in luna august pe frunze apar puncte negre, prafoase care duc la uscarea
rapida a frunzelor.Frunzele puternic atacate se rasucesc, se usuca si cad prematur, iar
recolta de pastai sau boabe scade foarte mult.Infectiile sunt favorizate de temperaturi
moderate de 16 -18 grade Celsius si de umiditate ridicata, de peste 95 %.
Combaterea aparitiei ruginii se poate realiza prin: strangerea si distrugerea
resturilor de plante, apoi se realizeaza aratura adanca, se va aplica asolamentul in
asa fel incat fasolea sa revina pe acelasi teren dupa 2-3 ani.Se recomanda cultivarea
de soiuri rezistente,la noi in tara fasolea de arac este mai atacata decat fasolea
oloaga, si fasolea cu pastai albe este mai atacata decat fasolea grasa, cu pastaile
verzi.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi:
Polyram DF in concentratie de 0,3 % (20 g in 6,0 l apa), Zeama Bordeleza in
concentratie de 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).
Descrierea si combaterea fainarii la fasole (Erysiphe polygoni).
Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe fata superioara a frunzelor a
unor pete de decolorate de culoare inchisa, care ulterior dezvolta o pasla fina, cenusiu
albicioasa, prafoasa.Fainarea poate afecta toate partile aeriene ale plantei.Ulterior

acestea se maresc, capata forme neregulate si acopera partial sau total suprafata
frunzelor.In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca in totalitate.
Factorii care duc aparitia fainarii sunt temperaturile cuprinse intre 18-21de grade
Celsiu si umiditatea relativa a aerului de 65 %.
Combaterea aparitiei fainarii la fasole se poate realiza prin: folosirea numai
samante sanatoasa, la sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se
ard, se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Tilt
250 EC in concentratie de 0,02% (4 ml in 20 l apa), Topsin M 70 in concentratie de 0,1
% (10 g in 10 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %.
Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).
Pe limbul frunzelor apar pete circulare, la inceput de culoare galbena, apoi bruna,
zonate concentric.
Pe pastai atacul se manifesta printr-un putregai umed care incepe, de regula, de la
varful acestora.Cand atacul apare pe tulpini, acestea se ofilesc deasupra zonei
afectate.La suprafata tesuturilor bolnave apare un puf cenusiu format din conidioforii si
conidiile ciupercii.
Combaterea pe cale chimica se poate realiza cu fungicide specifice cum ar fi:
Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha), Rovral 500 Sc in concentratie de
0,1% (10 ml in 10 l apa).
Putregaiul alb al tulpinilor si pastailor de fasole (Sclerotinia sclerotiorum).
Pe tulpini apar pete neregulate, moi si umede, care se extind pe ramificatii si pe
frunze.La suprafata tesuturilor afectate se dezvolta rapid miceliul ciupercii.Ulterior,
acestea se usuca si devin albicioase.
Pe pastai se formeaza, de asemenea, leziuni umede si moi care conflueaza si
determina distrugerea acestora.La suprafata organelor acoperite de miceliu apar
numerosi scleroti de forma neregulata, la inceput de culoare alb-cenusie, apoi neagra,
de 1-10 mm.
Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu Teldor 500 SC in
concentratie de 0,08% (0,8 l/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de fasole.


Descrierea si combaterea gargaritei fasolei (Acanthoscelides obtectus).

Gargarita fasolei este cel mai important daunator al semintelor depozitate de


fasole care duc la pierderi cantitative, calitative cat si a valorilor biologice ale boabelor
(germinatie, dezvoltare, crestere).
Atacul incepe in camp, unde adultii gargaritei depun ouale pe pastaile aproape
coapte.Larvele vor patrunde in semintele incomplet dezvoltate de fasole, iar
dezvoltarea daunatorului va continua in depozite sau magazii.
Gargarita are 2,5-4 mm lungime, culoare galben-verzuie pana la maroniu, capatul
partii posterioare este acoperit cu peri galben-rosii, picioarele au culoarea rosiemaronie, constitutia corpului este alungita si ovala, partea anterioara este, in
comparatie cu cea posterioara, ceva mai ascutita, aripile nu acopera partea
posterioara a corpului in intregime si prezinta dungi longitudinale si transversale de
culoare inchisa.
Larvele tinere poseda picioare bine dezvoltate si sunt lunguiete, in stadiile larvare
mai avansate, ele ajung si pana la 4 mm lungime, au picioare inclinate spre partea din
spate, iar corpul se ingusteaza treptat si este incovoiat.
Femela face o crapatura in cusatura pastaii de fasole si depune in interiorul ei 50
-100 de oua, individual sau grupate.Larvele eclozate patrund tot mai mult in fasole.
In boabele de fasole mari se pot dezvolta pana la 20 de larve.Durata evolutiei
depinde de temperatura si este intre 4 saptamani (la 30 grade Celsius) si 3 luni (la 20
de grade Celsius). La temperaturi sub 12grade Celsius ciclul evolutiv se opreste.
Transformarea in pupa are loc sub invelisul fasolii.Gargaritele tinere abia eclozate
isi fac drum catre exterior printr-o gaura sapata dinainte, pe care ele o
largesc.Gargaritele zboara foarte bine, iar la temperaturi de peste 21grade Celsius
incep sa caute un loc de clocire potrivit.
Gargaritele pot fi gasite pe diferite legume cu pastai, cum ar fi fasolea pe araci,
soia, mazarea, nautul si mazarichea.
Gargarita este un daunator tipic de provizii si materiale.Proviziile atacate prezinte
urme clare de rosaturi.Alimentele sunt contaminate prin particule de excremente si
produse ale naparlirii.
Combaterea chimica a gargaritei in camp se poate realize prin tratamente cu
insecticide cum ar fi: Reldan 40 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa),
Karate Zeon 0,015 % (2 ml in 13 l apa).
Combaterea chimica in timpul depozitarii se poate realiza cu: Reldan 40 EC in
doza de 12,5 ml/t, dilutia facandu-se in 0,7-1,2 l apa pentru 1000 kg boabe.
Actellic 50 EC se utilizeaza in concentratie de 0,1 % (10 ml in 1 l apa pe 10 mp).

Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus


urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare
bruna.Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine
portocalie.Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul.Are 5-6
generatii pe an.
Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un
continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul
oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.
La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15
zile, iar la o temperatura de 30 grade elsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in
doar in 2-3 zile.
Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se
hraneste cu continutul celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze
(mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in
jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele
se inalbesc din cauza leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza
de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o
masa de trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii
colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia
unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un
atac puternic frunzele atacate se usuca si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 %
in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml
in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10
WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).
Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides
paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri
ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor
ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium.
Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este
acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt
deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra.

Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer
liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea
inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o
temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale,
cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile.In stadiul de pupariu insecta
traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.
Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca
generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti,
eficienta insecticidelor scade.
Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu
insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara
25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13
% (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).
Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).
Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult,
hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi
incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.
Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea
lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august,
se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se
imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua, si asa se reia ciclul
biologic.
Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza
intre doua si patru saptamani.
Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni.In
conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejanduse astfel de dezhidratare.
Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul
producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).
Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte
parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau
bacterii.
Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa
ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.
Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol
2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate

incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se


imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.
Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).
Coropisnita s-a adaptat foarte bine, in cursul evolutiei sale ca specie, la o viata
subterana.Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice, asemanatoare unor lopeti,
coropisnita sapa numeroase coridoare, aflate imediat sub suprafata
solului.Coropisnita se hraneste cu material vegetal, radacini, insecte taratoare mai
mici si viermi (rame).
Numai in perioada de imperechere, coropisnita iese la suprafata, unde isi cauta un
partener, cu care sa se reproduca. Are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau
ca adult in sol.Adultul este de 50-70mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat,
terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.
Femela depune intre 400-600 de oua intr-un cuib la 30-40 cm adancime in
sol.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie larvele sunt de culoare alba.
In sere si solarii coropisnita apare la inceputul lunii martie, iar in camp pe parcursul
lunii aprilie.
Coropisnita este un daunator polifag, atacand cerealele (graul, orzul, porumbul),
plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puietii din pepinere si mai ales
culturile de legume (varza, conopida, ardeiul, vinetele, tomatele, fasole).
Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor.Prezenta daunatorilor se
recunoaste dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, care se observa cu
usurinta, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.
Prevenirea aparitiei coropisnitei se poate realiza prin: efectuarea de araturi adanci
de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in
vederea distrugerii lor prin ger, efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de
gropi capcana, cu dimesiuni de 50x50x50cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul
preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuariefebruarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp
pe parcursul iernii, cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat
printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor.
Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul substantelor chimice cum ar fi:
Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha prin incoporare la 2-3 cm in sol sau prin simpla
imprastiere pe suprafata solului, Sintogril Super in cantitatede 30 kg/ha se utilizeza tot
prin incorporare sau imprastierea pe suprafata solului.