Plantarea pomilor fructiferi

Este lucrarea de baz de care depinde prinderea si dezvoltarea pomilor n viitor si cuprinde
cteva faze principale.
Stabilirea epocii de plantare trebuie fcut cu mult atentie, in zonele cu toamne lungi si
cu ierni nu prea aspre, cele mai bune rezultate le d plantarea de toamn. Ea poate ncepe
imediat dup cderea frunzelor si se poate continua pn la venirea nghetului. Este -mai bine
s plantm pomii toamna deoarece rdcinile lor pan primvara, realizeaz cm contact
strans cu pmantal, tieturile lor se caluseaz, iar uneori emit rdcini noi.
In gropi se acumuleaz o cantitate mare de ap care se pastreaza si n perioadele mai
secetoase din timpul primverii. Pomii pornesc in vegetatie mai devreme cu 1520 zile decat
cei plantati primvara.
In cazul cand din anumite motive nu s-a putut face plantatul de toamna, rezultate bune d si
plantatul fcut primvara de timpuriu, cu conditia ca pregtirea terenului si gropile s fie
fcute toamna.
Practica a mai dovedit c se pot planta pomii si n cursul iernii cand temperatura este de 7
9C, cu mai bune rezultate decat primvara.Cu cateva zile nainte de plantare, gropile sau
santurile se umplu cu pmnt lsandu-se goale numai 2025 cm, astfel ca pn la plantare
pmntul s aib timp suficient s se aseze. Umplerea gropilor se face numai cu pmant
fertil, la care se adaug si ingrsminte minerale formate din 150 200 gr. superfosfat si 40
60 gr. sare potasic.
Umplerea partial cu pmant :

Pe pmantul scos din groap se mprstie ngrsmintele apoi cu sapa se taie pmntul n fsii
verticale si se trage n groap, astfel ca solul s se amestece bine cu ingrsmintele.Pentru a
obtine un sol cu fertilitate uniform in toat groapa, se trage concomitent atat din pmantul
scos din partea superioar a gropii cat si din cel scos din partea inferioar pentru a se
amesteca. In timpul umplerii, pmantul se calc de 2 - 3 ori.
Dac pmantul scos din fundul gropii este pietros - srac acesta nu se folosesste la umplere si
pentru inlocuirea lui se va aduce pmnt bun de imprumut" din apropierea gropii.
Pregtirea pomilor pentru plantare Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de
plantare, sau adusi direct de la pepinier, se supun unui control riguros, urmrindu-se ca
fiecare pom s aib rdcina sntoas s nu fie rnit, rupt sau despicat. Tulpina de

asemenea s fie sntoas si fr rni. Pomii care n-au fost fasonati, la rdcin cu o-cazia
stratificrii se fasoneaz la plantare.
Operatiunea const n scurtarea rdcinilor principale la 1520 cm iar a celor secundare la 2
- 3 cm. Tot cu aceast ocazie se ndeprteaz, rdcinile rupte. Tierea se face cu o foarfec
bine ascutit, perpendicular pe axul rdcinii.
Mocirlirea asigur un contact strans cu pmantul si stimuleaz calusarea si formarea de
rdcini noi. Dup mocirlire pomii se repartizeaz la gropi n momentul plantrii.
Tehnica plantrii - Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au crescut n pepinier. Dac
se planteaz mai la suprafat, vor suferi din cauza uscciunii, "iar dac se planteaz prea
adine, pornesc greu n vegetatie si cresc slab.
Plantatul se face de ctre o echip format din 2 persoane care trebuie s aib cu ei rigla de
suprapichetaj descris la pregatirea terenului, sap, lopat.
O persoana fixeaz rigla peste groap intre cei doi trusi fixati cu ocazia suprapichetajului,
pentru a stabili locu] pomului si adancimea n groap. Apoi se introduce pomul n groap
exact la cresttura din centrul riglei si cu coletul la nivelul ei.
Atunci cnd este prea putin pmant in groap, se mai introduce pmant pe care s se aseze
rdcinile pomului cat mai bine. Dac este pmant prea mult n groap si rdcinile pomului
nu ncap, se mai scoate din el pn ce rdcinile se aseaz bine.
Dup ce s-a aranjat pomul n groap, n timp ce o persoana il tine fixat n pozitie vertical,
altul trage pmnt mrunt si reavn peste rdcini. Pentru a asigura ptrunderea ct mai bun
a pmntului printre rdcini, persoana care tine pomul il scutur vertical prin miscri-scurte,
dar bruste, apoi introduce pmantul cu mana, printre rdcini si il indeas bine. Dup ce
rdcinile au fost acoperite cu un strat de pmant de 510 cm grosime, se face primul
clcat, ncepand de la marginea gropii spre pom. Persoana care calc trbuie s aib
incltmintea cu talp moale ca s nu rneasc, rdcinile.

Dup primul clcat se adaug in groap inc un strat de gunoi putrezit n cantitate 810 kg,
dac s-a fcut ferlilizarea cu ocazia desfundatului, iar dac nu s-a fcut, atunci se d 1015
kg gunoi la pom. Dup aceasta se umple groapa cu pmant pan la suprafa si se face al
doilea clcat. Se completeaz apoi toat groapa fcndu-se un mic musuroi la baza pomului,
in cazul cand pmmtul este umed si nu este nevoie de udat.
La plantrile de toamn, de obicei, daca timpul este secetos, nainte de a se face musuroiul
se face o copc in jurul pomului n care se toarn 1 - 2 glei de ap. Desigur, udarea se face
si la plantrile de primvar n caz de secet.
Dup infiltrarea apei n pmaut se face musuroiul in jurul pomului cu nlimea de 15-20 cm
si a crei lrgime sa depseasc marginile gropii, pentru a proteja rdcinile pomului de ger
sau uscciune.
Cand plantarea pomilor se face in sanuri, de obicei se procedeaz la fel cu deosebirea c nu
se mai suprapicheteaz, folosindu-se o sarm marcat, dup care se inseamn locul de
plantare cu cite un rus. Procedandu-se in felul acesta, prinderea pomilor este asigurat, la
fel si comportarea lui ulterioar.
Neprinderea pomilor se datoreste defeciunilor de plantare, dintre acestea amintim
urmtoarele :
asezarea pomului cu coletul mai sus sau mai jos de suprafaa solului.
pmmtul nu s-a clcat bine n jurul rdcinilor, creindu-se goluri de aer la nivelul lor,
favorizandu-se dezvoltarea mucegaiului si uscarea rdcinilor.
lipsa de ap din sol, dup plantare, provocat de secet sau de lipsa udrii.
exces de umezeal si rceal n sol, impiedic calusarea si rdcinile nu se formeaz.
ingrsmintele azotoase date cu ocazia plantrii, dac vin in contact cu rdcinile provoac
vtmri ale lor. De aceea la plantare nu se foloseste acest ingrsmant.