Sunteți pe pagina 1din 6

PRUN

Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile: Gras romanesc, Gras ameliorat, Pitestean,
Albatros, Stanley, Vinete de Italia, iar pe coline si la campie se recomanda soiurile Anna Spath,
Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar si Stanley.
In partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile: Rivers timpuriu, Ialomita, Pescarus,
Diana si D'Agen.
Soiurile Anna Spath, D'Agen, Tuleu gras si Rivers timpuriu, dau rezultate slabe in zonele mai inalte,
iar soiul Vinete de Italia nu se adapteaza la conditiile de campie.
Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele mai
populare si mai indragite specii pomicole. Faptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la campie, in
gradini familiale sau in masive naturale (inmultit prin samburi sau drajoni), este o dovada in plus ca
prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol din tara noastra.
5.2. Soiuri de prun inmultite la pepiniera Sarca si polenizatorii recomandati
Pepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, a produs si
valorificat intre anii 1989-1998 circa 1058000 pruni din urmatoarele soiuri: Rivers timpuriu, Tuleu
timpuriu, Tuleu gras, Stanley, Centenar, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Vinete de Italia, Valor,
Centenar, Dambovita, Ialomita, Pescarus, Record, D'Agen 707, Anna Spath, Diana, Carpatin, Silvia,
Minerva. In Romania, incepand cu anul 1977, si pana in anul 1989, se produceau anual circa 2,5
milioane pruni atat pentru consum, in stare proaspata cat si pentru industrializare (G. Corneanu - Teza
de doctorat 1999).

Stanley

- Soi originar din S.U.A.


- Pomul de vigoare medie, cu coroana conic-rasturnata, ramuri de schelet
semiviguroase, garnisite in special cu buchete de mai. Este precoce, productiv (25
t/ha), tolerant la Plum-pox, autofertil si foarte bun polenizator.
- Fructul mediu (30-40 g), elipsoidal, asimetric, vanat-inchis, acoperit cu pruina
albastruie. Fructele se coloreaza cu mult inainte de maturitatea deplina. Fructul este de
calitate medie, mai ales daca este recoltat in avans. Pulpa este galbuie, consistenta,
dulceaga, slab aromata, neaderenta.
- Perioada de maturare prima jumatate a lunii septembrie, la 130-140 zile de la
inflorire.

Tuleu
Gras

- Soi originar din Romania.


- Pomul semiviguros, cu coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri
mici de ramificare, se deformeaza sub greutatea rodului. Fructifica pe formatiuni
scurte si mijlocii, este precoce, productiv (20-25 t/ha), dar inconstant. Este androsteril
si incompatibil cu corcodusul. Este tolerant la viroze, sensibil la afide, monilinia si
ger.
- Fructul este mijlociu (30-35 g), elipsoidal, cu varful rotunjit, de culoare vanat-inchis,
cu pruina albastruie si cu rugina spre baza. Pulpa este galben-verzuie, aschiata,
consistenta, crocanta, neaderenta, cu gust foarte bun, dulce-amarui. Sunt considerate
fructe de calitate superioara.
- Perioada de maturare: mijlocul lunii august.

Tuleu
Timpuriu

- Soi originar din Romania.


- Pomul semiviguros spre viguros, cu coroana piramidala usor neregulata, cu unghiuri
mari de ramificare, cu fructificare pe buchete de mai si ramuri mijlocii; nu este
pretentios la sol dar este mai sensibil la temperatura, semiprecoce si semiproductiv (712 t/ha).
- Fructul este mediu (35-45 g), ovoid, asimetric, cu baza largita, vanat-violaceu, cu
pruina cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, crocanta si suculenta, se desface
in fascicole, cu gust dulce-acrisor, placut.
- Perioada de maturare: 25 iulie-5 august.

Gras
Ameliorat

- Soi originar din Romania.


- Pomul este viguros, coroana sferica, rodeste predominant pe ramuri mixte, cu epoca
de inflorire mijlocie, rezistent la ger si seceta.
- Fructul este mare, sferic, de culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie. Pulpa este
galben-verzuie, consistenta, neaderenta la sambure.
- Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.

D Agen

- Soi originar din Franta.


- Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare pe ramuri scurte si
mijlocii, rezistent la ger si seceta, tolerant la viroze, autofertil, precoce, productiv (2024 t/ha).
- Fructul este mic (18-35 g), invers-ovoid, usor asimetric, rosu-violaceu, acoperit cu
pruina violacee. Pulpa este galben-verzuie, suculenta, semicrocanta, foarte dulce,
semiaderenta la sambure, pretabila la industrializare,
- Perioada de maturare: sfarsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, la 125-135
zile de la inflorit.

Record

- Soi originar din Romania.


- Pomul de vigoare mare, coroana fusiforma, fructifica predominant pe buchete de
mai. Infloreste semitarziu, este autosteril, precoce, mediu productiv, rezistent la ger si
boli, sensibil la Plum-pox.
- Fructul este foarte mare (64-78 g), de tip - renclod, sferic, colorat in vanat inchis, cu
multa pruina fina, albastruie. Pulpa este galben-verzuie, consistenta, suculenta, cu
gust placut, neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.

Diana

- Soi originar din Romania.


- Pomul de vigoare mijlocie, coroana globuloasa, fructifica predominant pe ramuri de
rod mijlocii. Infloreste semitarziu, este partial autofertil, precoce, mediu productiv,
rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox.
- Fructul este mare (50-60 g), de tip renclod, sferic turtit, colorat in albastru deschis,
cu multa pruina grosiera, cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, consistenta,
suculenta, cu gust placut, neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare: inceputul lunii iulie.

Centenar

- Soi originar din Romania.


- Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, coroana globuloasa cu ramuri
fructifere de tip spur, este autosteril. Practic este cel mai productiv soi din Romania
(32 t/ha), rezistent la ger, seceta si boli; tolerant la Plum-pox.

- Fructul este mare (52 g), invers ovoid, albastru ultramarin, acoperit cu pruina multa,
cenusie. Pulpa este alb-verzuie, potrivit de consistenta, suculenta, cu gust placut,
neaderenta.
- Perioada de maturare: prima jumatate a lunii august, la 120 zile de la inflorire.
In tabelul 5.4. sunt prezentate soiurile de prun care sunt inmultite in Romania si polenizatorii aferenti
fiecarui soi in parte.
NOTA:(A)soiuri androsterile (fara polen)
(+)partial autofertile si autofertile
Chiar daca, dupa 1989 pepiniera Sarca nu produce toate aceste soiuri, ele exista ca fond de
germoplasma in plantatia specializata producatoare de ramuri altoi si la cerere pot fi oricand inmultite
pentru piatia interna si externa.
5.3. Tehnica formarii coroanelor
Prunul este o specie de talie mijlocie. In functie de soi, pomii pot atinge inaltimi de 4-6 m. Prunul
creste destul de viguros in primii ani de la plantare formand numerosi lastari lungi de pana la 1,5 m. La
unele soiuri axul se dezvolta puternic (Tuleu Gras), iar la altele (Renclod Althan), mai slab.
Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, functie de elementele de rod pe care fructifica. In
functie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai (Stanley) si cu
fructificare predominanta pe ramuri mixte (Tuleu Gras).
Prunul fructifica deci pe buchete de mai, ramuri mixte si anticipate. ATENTIE - ramuri de rod in
devenire sunt spinii, pintenii si smicelele.
Tinand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si bine ramificat, mai
pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si fara ax.
Pentru livezile familiale prunul poate fi condus sub formela de vas ameliorat si piramida mixta.
Pentru livezile comerciale intensive prezinta interes coroana fus aplatizat sau palmeta semiplata.
5.3.1.Taieri de formare a coroanei tip Vas ameliorat
In anul intai, primavara, varga pomului plantat din toamna sau primavara se scurteaza la 80 cm de la
nivelul solului.
Dupa dezmugurire se inlatura mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 50 cm inaltime. In
timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 15-20 cm, se aleg trei dintre acestia pentru
formarea primului etaj de ramuri, si unul care va prelungi axul.
Lastarii alesi pentru formarea ramurilor principale (sarpantelor) trebuie sa fie uniform dispusi in jurul
axului cu un unghi de deschidere de 120 si distantele intre ele la 8-12 cm.
Lastarul de prelungire a axului se ciupeste de 2-3 ori in cursul vegetatiei la 7-8 frunze. Prezenta lui
obliga lastarii ramurilor principale (sarpantelor), sa creasca intr-o pozitie exterioara, iar acestia se vor
plivi in cursul perioadei de vegetatie.
Fig. 5.1. Formarea vasului ameliorat la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d)
dupa plantarea pomilor

In anul al doilea, inainte de pornirea in vegetatie se corecteaza unghiurile de prindere ale ramurilor
principale si se echilibreaza intre ele. Prima ramura principala se scurteaza la 70 cm de la punctul de
prindere pe ax, iar celelalte doua ramuri, in asa fel incat, dupa taiere varfurile lor sa fie la acelasi nivel.
Ramurile ramase pe ax si trunchi dupa lucrarile in verde din anul precedent se elimina la inel. Ramura
de prelungire a axului se scurteaza si se mentine in vederea consolidarii ramurii principale superioare
(sarpantei superioare).
In timpul vegetatiei, cand lastarii au lungimea de 15-20 cm pe fiecare ramura principala (sarpanta) se
aleg cate doi lastari, din care unul cu o pozitie laterala la o distanta de 50-60 cm departare de ax,
pentru formarea primei ramuri secundare (subsarpanta), iar al doilea situat la varf pentru prelungire. Se
elimina concurentii lastarilor de prelungire a ramurilor principale (sarpantelor), iar cei amplasati pe
latura lor superioara (taie) la 7-8 frunze. Prelungirea axului se ciupeste.
Cand lastarii de prelungire ai ramurii principale (sarpantelor) au lungimea de 50-60 cm, se ciupesc
(taie), au scopul de a emite (a da) anticipati din care sa se formeze ramura principala secundara
(subsarpanta) a doua. Prelungirea axului se scurteaza deasupra sarpantei superioare.
In anul al treilea, primavara se alege pe fiecare ramura principala (sarpanta), o ramura pentru formarea
celei de-a doua ramuri secundare (subsarpante) si una pentru prelungirea ei. Ramura pentru formarea
subsarpantei a doua trebuie sa aiba o pozitie laterala opusa primei subsarpante si sa fie distantata de
aceasta la 45-50 cm, astfel ca sa formeze o ramificare bilaterala alterna-exterioara. Ramura de
prelungire a sarpantelor se scurteaza la 50 cm de punctul de prindere al subsarpantei a doua. Ramurile
de prelungire ale subsarpantelor trebuie sa fie cu 10-15cm mai scurte decat ale sarpantelor. Ramurile
oblice si orizontale de pe sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurteaza doar daca depasesc
lungimea de 60 cm. Se vor elimina toate ramurile lacome si cele concurente.
In timpul vegetatiei pe fiecare sarpanta se mai alege un lastar cu pozitie laterala opusa subsarpantei
precedente, distantat de ea la 40 cm, pentru formarea subsarpantei a treia. Se vor elimina concurentii
lastarilor de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Ca si in anul precedent, pentru sporirea
capacitatii de garnisire a sarpantelor si subsarpantelor cu ramuri de rod anticipate, lastarii verticali
crescuti pe latura lor superioara nu se plivesc, dar se ciupesc la 7-8 frunze.
In anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de-a treia sarpante se incheie formarea
coroanei. In acest an, cat si in urmatorul, se urmareste formarea sarpantelor si subsarpantelor de
dimensiunile proiectate si echilibrarea lor, subordonarea subsarpantelor sarpantelor, amplasarea
rationala in spatiu a elementelor de schelet si semischelet.
Dat fiind faptul ca dupa definitivarea formei de coroana, se continua, alungirea si ramificarea
sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si extinderii laterale a coroanei. In acest
scop, la aceasta forma de coroana, o atentie deosebita se acorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o
pozitie verticala si sa devina ax. In fiecare an se elimina ramurile verticale orientate in interiorul
coroanei, pentru a preveni indesirea ei.
5.3.2. Taieri de formare a coroanei tip piramida mixta
Piramida mixta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a forma un ax puternic si cu
ramificare mare si mijlocie.
In anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la 80 cm de la nivelul solului.
Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 50-55 cm
inaltime. In cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm se aleg 3-4 dintre acestia pentru
formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea axului. Lastarii alesi trebuie sa fie uniform
repartizati in jurul axului cu un unghi cuprins intre 90-120 la un interval mai mare de 8-10 cm intre
ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelungire al axului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe
care noi i-am ales

Fig. 5.2. Formarea piramidei mixte la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d),
al cincilea (e) dupa plantarea pomilor
In anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu
alegerea definitiva a celor 3-4 ramuri principale (sarpantelor). Daca ramurile nu sunt crescute in
uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca
ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de 50-60 cm nu se scurteaza. Daca depasesc
aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelungire a axului se
scurteaza la 25-30 cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate
concurente ale ramurilor principale sau ale axului se elimina (la ras).
In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de
prelungire a axului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de baza
(sarpantelor) cat si a axului se vor elimina. Se vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a
ramurilor de baza (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la baza ramurii de baza. In timpul verii se mai
pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor.
In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante) proiectarea
primelor sarpante si a noilor sarpante la 70 - 80 cm de la ultima sarpanta din etaj.
Ramura de prelungire a axului se scurteaza in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante
solitare (singure). Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras.
Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta de 55
cm de la ax, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura principala).
Ramurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la 40-45, cm de la punctul de prindere al primei
ramuri secundare (subsarpantei). ATENTIE! De pe sarpante se suprima toate ramurile verticale
viguroase.
In timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru cea de-a doua sarpanta si
sarpanta solitara (singura). Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de
pe creasta).
In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante
solitare la 30 cm fata de prima sarpanta solitara. Se corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor
solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta.
Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea
sa fie bilaterala, alterna exterioara.
Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. In vederea normarii
incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la 3-4 muguri.
In anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a prelungirii
axului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. In anii urmatori taierea de fructificare
va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire.
5.4. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun
Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori care produc pagube
insemnate, indeosebi fructelor. Intre acestea, cele mai mari daune sunt produse de boli virotice ca
plumpox (varsatul prunului sau sharka), piticirea prunului (prundwarf), patarea inelara necrotica
(prunus ring spot), declinul prunului (plum decline), mozaicul liniar (plum pseudopox) etc.
Dintre bolile criptogamice, patarea rosie a funzelor de prun, (Polystigma rubrum), monilioza
(Monilinia laxa), nurlupii (Taphina pruni), ciuruirea micotica a frunzelor (Coryneum beijerinckii) sunt
cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate fitosanitar in mod corespunzator.
Ca daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun (Eurotoma schreineri),
viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta), viermele prunelor (Laspeyresia funebrana),

paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus), si acarianul rosu al pomilor (Panonychus
ulmi).
Ca mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la boli nu se cunosc,
se recomanda: infiintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi devirozati procurati din pepiniere
specializate cu certificat biologic de garantie, inlaturarea pomilor bolnavi din livezile existente,
combaterea prin tratamente impotriva vectorilor (afidelor) si a gazdelor acestora (buruienile), aplicarea
la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice dupa schema
de combatere prezentata in continuare (Tabelul 5.2.).