F.I.F.I.M.-U.S.A.M.V.B.

-Bucuresti

PROIECT
=CULTURA DE MURE=

Intocmit : GHEORGHE FLORIN An: 1-MASTER

I.

CARACTERE DE RECUNOA TERE:

Planta: Arbu ti viguro i, cu ghimpi puternici n form de ghear , arcui i, nal i de 1-2 (3) m ; tulpina : cu l stari muchia i, cu ghimpi dispu i uniform pe muchii ; frunze: imparipenate, cu 5 foliole inegale, cele de la baz mai mici, cea terminal mult mai mare, acuminate, cu din i neregula i pe margine, pe dos mai deschise, cu peri pe nervura principal i ramifica iile ei; peiolul are ghimpi ncovoia i; flori: n raceme, albe, pe tipul 5, cu petale mari (1,2-1,6 cm) ; fructe: polidrupe negre brumate la maturitate, bine dezvoltate.

Fig. 1. Tuf de mure

II.

TIPURI DE MURE: Exista doua tipuri de mure: a) Tufe de mure semi-cataratoare, fara spini - ramurile se intind pe pamant si nu se pot sustine singure vertical, asa ca trebuie antrenate pe spaliere sau araci. Fructul se coace cam la o luma dupa cel de la speciile drepte. Acest tip de mure nu trebuie cultivat in zonele unde temperaturile pe timp de iarna scad sub -17C. Tufe de mure cu ramuri drepte - tolereaza temperaturi putin sub -17C fara ca tulpina sa fie afectata serios.

b)

Principalele soiuri de mur sunt: y Silvan - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fruct mediu, forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie - decada I august; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori. y Waldo - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fructul mediu, forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie -decada I august; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori. y Smoothstem - Origine SUA; planta semiviguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mediu - mare, forma conica - alungita, epiderma neagra, foarte lucioasa cu tenta violacee; pulpa violet inchis, gust placut; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie; productivitate buna; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori. y Thorn Free - Origine SUA; planta foarte viguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mare, forma conic alungita, epiderma neagra cu tenta violacee, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori. y Shawnee este un soi cu crestere erecta omologat in Arkansas in 1985. Este o cultura cu inflorire de vigoare redusa. Fructele au in jur de 7,2 grame, de o excelenta savoare si se consuma in stare proaspata. y Cheyenne este un soi de mur cu aceiasi origine ca si soiul Shawnee si care a o fost omologat in 1974 Este un soi cu crestere erecta si cu vigoare mijlocie. Fructele au greutatea cuprinsa intre 6.2 si 6.9 grame aproximativ. y Cherokee este originar din Arkansas si omologat in 1974. Se recomanda pentru tipul de tehnologie mecanizata. Fructele sunt de marime medie de aproximativ 5 grame slab acidulate. Este cel mai dulce dintre soiurilor cultivate. Soiuri propuse prntru cultura de mur fara ghimpi:

III.

TESTAREA P MNTULUI I PLANTAREA TUFELOR DE MURE:

Este bine sa se testeze pH-ul solului cam cu sase luni inainte de data la care se va efectua plantarea, pentru a avea suficient timp sa ii fie imbunatatita calitatea. Daca pH-ul este prea scazut, trebuie sa se adauge dolomita pentru a creste nivelul pana la cel indicat pe trusa de testare. Solul se intretine ca ogor negru iar la 2 ani se aplica 1 kg gunoi / metru patrat. Se fertilizeaza cu must de gunoi 3-4 l/planta (1 parte must si 4 parti apa). Protectia fitosanitara se realizeaza prin selectarea unor soiuri reziste la boli si daunatori si arderea buruienilor. De asemenea se vor proteja animalele si pasarile folositoare amenajand locuri pentru cuibarit si garduri naturale. Se vor aplica produse pe baze de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru. Radacinile tufei trebuie mentinute in umezeala pana se planteaza - fie sunt plantate temporar in alt loc potrivit, fie sunt tinute infasurate intr-un manson umed. Nu se lasa radacinile tufei de mure intr-un mediu uscat sau la soare. Se sapa o gaura destul de mare incat radacinilor sa se intinda natural. Nu se scurteaza din radacinile; pot fi taiate doar cele stricate. Tufa se planteaza la adancimea la care a fost plantata si in sera din care a fost cumparata. Coroana (care incepe din punctul din care pornesc tulpinile si radacinile) trebuie plasata la 3 cm sub nivelul solului. Dupa plantare, se batatoreste bine solul pentru a inlatura eventualele gauri de aer din jurul radacinilor. Imediat dupa plantare se uda bine.

IV.

NGRIJIREA TUFELOR DE MURE:

Cel mai bine pentru mure este sa fie tratate cu amestecuri de fertilizatoare. Pentru cele mai bune rezultate, se trateaza tufa cu fertilizator primavara devreme, cand incepe procesul de dezvoltare si din nou vara, imediat dupa recoltarea fructelor. Se folosesc 2 kg de amestec 10-10-10 la un rand lung de 30 m. Pentru ca tufa de mure sa fructifice tarziu, se aplica fertilizatorul pana cel tarziu in iulie, pentru a evita cresterea fortata a lastarilor tarzii care vor fi afectati de frigul iernii. In primii doi ani, perioada in care radacinile se dezvolta complet, se mprastie in aproximativ 1 kg de fertilizator in jurul bazei tufei, pe o raza de 30 cm. Tufa de mure are nevoie de umezeala abundenta pe perioada de dezvoltate si coacere a fructelor. Daca nu ploua suficient, trebuie sa fie irigata. Cantitatea minima de apa necesara unei tufe mature de mure este de 7-8 litri de apa pe zi, in perioada de dezvoltare a fructelor. Acoperirea bazei plantei cu paie, talas, resturi de lemne sau coceni de porumb ajuta la controlul buruienilor si la pastrarea umiditatii si a substantelor nutritive.

Tufele de mure trebuie sapate atent si des, sau acoperite foarte bine cu paie pentru ca sa nu fie napadite de buruieni. Odata ce au apucat sa creasca, buruienile sunt dificil de controlat. Saparea se incepe primavara, imediat ce pamantul poate fi lucrat si face de cate ori e nevoie pentru a preveni aparitia buruienilor. Se evita saparea foarte adanca, pentru a nu rupe radacinile. Nu se sapa pamantul din jurul bazei cam cu o luna inainte de sosirea sezonului rece (mai ales a inghetului). La plantele deja prinse se pot folosi si ierbicide. V. LEGAREA, ANTRENAREA I T IEREA:

Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate si legate pe spaliere. Tufele cu ramuri drepte nu au nevoie sa fie legate daca sunt taiate vara astfel incat sa nu depaseasca 91-120 cm inaltime; ramurile lungi pot fi antrenate pe spaliere cu sarma.

Fig. 2. Spalier pentru mur pe 3 nivele

Spalierul se construieste din doi araci, infipti in pamant cu 6 metri distanta intre ei, intre care se intinde sarma. Pentru tufele drepte e destul un singur fir de sarma, prins la 70 cm de la nivelul solului; pentru tufele semi-cataratoare se folosesc doua sarme prinse la 91 si respectiv 150 cm de la sol.

Fig. 3. L star legat de spalier

La unele soiuri de mure cu ramuri drepte, cum sunt Cherokee si Cheyenne trebuie taiati lastarii noi care dau de la butuc. In timpul perioadei de vegetatie este de dorit ca lastarii sa nu aiba mai mult de 30 cm. Cand lastarii noi cresc mai mult de atat, trebuie sa fie taiate varfurile - asta va forta ramificarea inferioara pe ramuri, lucru care va intari lemnul si va face tufa sa suporte mai usor greutatea fructelor. Pe timpul iernii, ramurile laterale se scurteaza pana la 30-35 cm de la pamant, iar iarna tarziu se taie ramurile uscate. Imediat ce a fost cules si ultimul fruct, vara, se taie toate ramurile batrane; tot atunci este un moment bun de a inlatura si lastarii tineri care par fragili. Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate pe spaliere dupa cum am a fost explicat in partea de sus si legate cu sfoara moale. In general, in primul sezon recolta va fi mica. Daca tufa nu se dezvolta prea mult in aceasta prima perioada, se taie ramurile pana la 5-10 cm iarna tarziu pentru a forta aparitia unora mai viguroase. Din cel de-al doilea an si in cei care vor urma, lastarii vor creste mai vigurosi; ei trebuie legati pe spaliere cand au 1,2 - 1,6 metri. Unii cultivatori prefera sa astepte pana dupa ce au cules toate fructele si taiat ramurile batrane pentru a lega lastarii noi. Taiarea ramurilor batrane este o operatie foarte importanta pentru prevenirea bolilor. Dupa recoltare, trebuiesc inlaturate si ramurile fragile sau

bolnave, lasand numai 4-8 lastari tineri; acestia se leaga pe spalier in forma de evantai, nu ca un buchet. Primavara se scurteaza orice lastar nou pana la 30 de cm. VI. NFLORIRE:

Folium Rubi fruticosi format din foliolele frunzelor, f r pe iolul principal, din ate pe margini, de culoare verde-nchis pe partea superioar , pu in mai deschis pe cea inferioar . Miros pl cut, gust astringent.

Fig. 4. Flori de mur

VII.

ECOLOGIE I R SPNDIRE:

Plante din regiunea deluroas , de la marginea p durilor, tufi uri, pe coastele dealurilor. Solicit n general luminozitate direct , umiditate moderat , soluri revene. Se poate recolta n ntreaga regiune de deal a rii. VIII. NMUL IREA: Este o operatie simpla, chiar si pentru gradinari incepatori. Cel mai bun moment este in septembrie; se alege o ramura viguroasa, se apleaca la pamant (fara sa se rupa) si se ingroapa o portiune din ea in pamant, intr-o gaura de aproximativ 15 cm. Se acopera cu pamant si se niveleaza. daca pare ca ramura va iesi la suprafata, se aseaza deasupra ei cateva pietre care pot fi indepartate peste doua luni; se uda bine daca mediul este foarte secetos.

Fig. 5.Lastar de mur

Lastarul va prinde radacini in cateva luni si poate fi scos pentru a fi plantat in locul final in primavara anului urmator. Pentru asta, se taie lastarul-mama la aprox. 30 cm de noua planta si se dezgroapa tufa tanara fara sa fie deranjate prea mult radacinile.

IX.

RECOLTARE:

Se recolteaz foliolele prin strujire, nainte i n timpul nfloririi. Datorit ghimpilor de pe pe iol mina va fi ap rat cu o m nu sau ciorap de ln sau pnz tare, cusut n mai multe. Recoltarea murelor cu ramuri drepte incepe cam la 1-2 saptamani dupa sezonul capsunilor. Fructele tufelor semi-cataratoare nu incep sa se coaca decat de abia pe la mijlocul verii. Murele se culeg cand sunt negre. Recoltarea fructelor se face la 3-4 zile, de aproximativ 7-8 ori. Se recolteaza in cocosulete de plastic de 0,25-0,50 kg, asezate in ladite de tip olandez.

Fig. 6. Mure coapte

X.

PREG TIREA PRODUSULUI N VEDEREA PRELUCR RII:

Uscarea pe cale natural se face la umbr , n poduri acoperite cu tabl sau oproane, pe rame sau pe du umea curat , acoperit cu hrtie, n strat sub ire, ntorcndu-se din cnd n cind, cu grij , pentru a nu se f rmi a. Uscarea artificial se face la 40-50. Randamentul la uscare 3-5/1. XI. CONDI II TEHNICE DE RECEP IE:

Acestea prev d un con inut de impurit i de max. 2% foliole decolorate sau brunificate i max. 3% resturi din pe iolul principal, corpuri str ine organice i minerale - max. 0,5% pentru fiecare, umiditate - max. 13%. XII. COMPOZI IE CHIMIC :

Frunzele con in tanin, flavonoide, acizi : malic, lactoizocitric, succinic, oxalic etc. ; vitamina C (cca 40 mg%),inozitol etc. Fructele con in acizi organici, pectine, gr simi, pentozane,antociani ntre care crizantemina, acid folic, vitamina C, magneziu. XIII. UTILIZARE:
n alimenta ie Fructele, mure, sunt foarte gustoase i se consum ca atare cnd sunt coapte (negre i pu in moi). Din ele se mai pot prepara diverse gemuri, jeleuri, compoturi, siropuri i b uturi alcoolice. Fructele consumate proaspete au un efect u or laxativ. Din frunzele de mur, asociate cu cele de frag (Fragaria vesca) i cu cele de afin negru (Vaccinium myrtillus) se poate prepara un ceai.

Profil nutritional pentru 200 grame de mure: -Greutate: 123 g -Calorii: 64 -Proteine: 1.48 g -Lipide: 0.80 g -Carbohidrati: 14.69 g -Fibre: 8 g -Zaharuri: 5.44 g -Calciu: 31 mg -Fier: 0.85 mg -Magneziu: 27 mg -Fosfor: 36 mg -Potasiu: 186 mg -Sodiu: 1 mg -Zinc: 0.52 mg -Cupru: 0.111 mg -Mangan: 0.824 mg -Seleniu: 0.2 mcg -Vitamina C: 32.2 mg -Vitamina B1: 0.039 mg -Vitamina B2: 0.047 mg -Vitamina B3: 0.736 mg -Vitamina B5: 0.405 mg -Vitamina B6: 0.068 mg -Acid folic: 26 mcg XIV. SORTAREA SI PASTRAREA MURELOR: Stocarea lor este o problem delicat , deoarece murele nu suport acesta: murele cules proasp t chiar a doua zi poate s - i piard din gust, arom , din acest motiv merit s fie sp lat numai naintea folosirii, respectiv trebuie consumat rapid. La pastrare trebuie introduse fructele de calitate superioara, cu marimea normala corespunzatoare soiului, aspectuase, sanatoase, fara atac de rapan, viermele fructelor, etc. Trebuie sa se evite pe cat posibil operatiunea repetata de miscare a fructelor dintr-un ambalaj in altul, care pe langa consum de forta de munca neeconomicos, depreciaza calitatea fructelor. Fructele necorespunzatoare, prea mici, atacate, lovite, etc. se pun separate si se valorifica imediat pe destinatii corespunzatoare calitatii. In cazul in care fructele sunt pastrate in gospodarie acestea sunt pastrate in: pivnite(beciuri), hrube, camera si alte spatii amenajate. Conditiile pe care trebuie sa le asigure incaperile respective sunt: Sa aiba o buna izolatie termica;

XV.

Posibilitati de ventilatie-aerisire; Umiditate ridicata; Sa fie curate de mirosuri straine; CALCUL ECONOMIC:

XVI.1. Antem sur toare pentru executarea lucr rilor de preg tire a terenului pentru nfiin area unei planta ii de MUR cu desimea de 2667 plante/ha:

XVI.2.Valoarea produc iei globale la cultura MUR:

XVI.3.Indicatori de eficien economic la MUR:

XVI.4.Grafic de e alonare a investi iilor la cultura de MUR:

BIBLIOGRAFIE

1. Cultura arbustilor fructiferi-Lenuta Chira 2. Cultivarea fructelor si legumelor- Richard Bird 3. http://www.scribd.com/doc/57669701/Pomi-%C5%9Fi-arbu%C5%9Fti-fructiferi 4. http://drumulinvingatorilor.ro/files/proiect_final.pdf 5. http://gradina.acasa.ro/fructe/mure-14320.html 6. http://www.musetel.ro/articol.php?id=684