Sunteți pe pagina 1din 53

ŞTEFAN LAZĂR

MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS

DE COMUNICA Ţ II RUTIERE. ÎNDRUM Ă TOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA CONSPRESS 2008

2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR

Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB

2008

Ştefan LAZĂR:

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate.

Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE

Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

T i A"

A

T i A'

B V2 T e 2 Ax drum public existent Platforma T i 2 industriala Al3
B
V2
T
e 2
Ax drum public
existent
Platforma
T i 2
industriala
Al3
proiectata
Al1
T e A'=T e A"
T e 1
T i 1
Ax legatura rutiera
proiectata
V1
Al2

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan

Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor

intermediare (

Al , Al , Al ).

1

2

3

Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Capitolul 1.

1.1. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare

1.1.1. Date de proiectare

Viteza de proiectare:

Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă:

V

p

= 40

km/h

p

s

= 6

%

1.1.2. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor

R

min

=

V

p

2

13

p

s

(

k

+

g

)

=

40

2

13 0,06

(

25

+

10

)

= 58,61 m 60 m

unde: g - acceleraţia gravitaţională, g = 9,81 10 m/s 2

1.1.3. Determinarea elementelor curbei C 1

Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.2):

U - unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc, în grade centesimale,

α

c

- unghiul la centru, în grade centesimale,

R - raza arcului de cerc, în m;

T

B - mărimea bisectoarei, în m,

C - lungimea arcului de cerc, în m; C 1,4V .

R R

min

,

- mărimea tangentei, în m,

≥ 1,4 V . R ≥ R min , - m ă rimea tangentei, în m,

Figura 1.2. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E, Dicu M şi Răcănel C, 2006 [1])

Bibliografie [1] Diaconu E., Dicu M. şi Răcănel C., Căi de comunicaţii rutiere. Principii de proiectare, Editura CONSPRESS Bucureşti, 2006, ISBN 978-973-7797-80-9

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

Se determină grafo-analitic unghiurile

U

U

1

şi

α

g

c1

=

g

=

(Figura 1.3).

92 86 63

107 13 37

b

66,64

1

=

2 arcsin

200

g

=

2 arcsin

200

g

=

=

92,8663

107,1337

g

g

c

c

cc

2

U

1

a

=

50

g

2

92,8663

α =

c 1

cc

Aliniamentul 2
Aliniamentul 2

Obs.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc. 1:1000

Aliniamentul 1

Figura 1.3. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C 1

R R alege o rază

min

R

1

=

60

= 60

m

=> Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se

m (care se înscrie între clădirile învecinate).

T

1

B

1

C

1

= R tg

1

α c 1

107,1337

2

2

= ⋅tg

60

= 67,13

m

=

R

1

1

cos

α

c

1

2

1

=

60

1

cos

107,1337

2

1 ⎟ = 30,04 m

=

R

π α

1

c

1

π

60 107,1337

=

200

g

200

= 100,97

m

Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o

viteză de:

V 1

C

1

=

=

13

1

s

(

)

ţă cu o vitez ă de: V 1 C 1 = = 13 1 s (

R p k + g =

13

60

0,06

+

⋅ p ⋅ k + g = 13 ⋅ 60 ⋅ 0,06 ⋅ + ( 25

(25 10) 40,47 km/h

=

100,97

m

1,4

V

1

=

1,4 40,47

=

56,66

m

Capitolul 1.

1.1.4. Determinarea elementelor curbei C 2

Se determină grafo-analitic unghiurile

α =

c 2

U

2

=

2 arcsin

b

=

2 arcsin

55,66

=

2

a

2

50

200

g α =

c 2

200

g

75,1578

g

=

U

2

şi

α

c2

=

g

=

(Figura 1.4).

75 15 78

124 84 22

g

75,1578

124,8422

g

g

c

c

cc

cc

Aliniamentul 2
Aliniamentul 2

Aliniamentul 3

Figura 1.4. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C 2

R R

min

se alege o rază

= 60

R

2

=

m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan

110

m.

T

2

B

2

C

2

= R tg

2

α

c 2

75,1578

=

110

2

2

tg

= 73,70

m

=

R

2

1

cos

α

c 2

2

1

=

110

1

cos

75,1578

2

1 ⎟ =

=

R

π α

2

c

2

π

110 75,1578

=

200

g

200

= 129,86

m

22,41

m

Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:

V

2

C

2

=

13

2

s

(

)

ţă cu o vitez ă de: V 2 C 2 = 13 2 s ( )

R p k + g =

13 110

0,06

+

⋅ p ⋅ k + g = 13 110 ⋅ ⋅ 0,06 ⋅ + = (

=

(25 10) 54,80 km/h

= 129,86

m

1,4

V

2

=

1,4 54,80

=

76,72

m

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

1.1.5. Determinarea elementelor curbei C A

Se determină grafo-analitic unghiurile

U

=

U

A'

şi

α

cA'

=

b

60,44

A

'

=

2 arcsin

200

g

2 arcsin

200

g

=

82,6348

g

=

117,3652

g

2

U

A

a

=

'

2

g

50

82,6348

α =

cA '

(Figura 1.5).

82 63 48

=

g

c

cc

117 36 52

g

c

cc

= cA ' (Figura 1.5). 82 63 48 = g c cc 117 36 52 g

Aliniamentul 1

Ax drum existent

Figura 1.5. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C A

Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua

legătură rutieră se alege o rază redusă

auto de pe strada proiectată să reducă viteza, pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă.

m ( R = R ), care obligă conducătorii

R = 25

r

r

A'

T

A

'

B

A

'

α cA '

117,3652

= R

A

'

A

'

2

1

=

2

25

cos

tg

= ⋅tg

1

25

= 32,95

m

1

= R

cos

α

cA '

2

117,3652

2

1

⎟ =

16,36

m

C

A '

=

R

π α

A

'

cA

'

π

25 117,3652

=

200

g

200

= 46,09

m

Capitolul 1.

Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:

V

A

'

C

A

=

' =

13 R

A

'

s

(

)

V A ' C A = ' = 13 ⋅ R A ' s ( )

p k + g =

13

25

0,06

+

⋅ p ⋅ k + g = 13 ⋅ 25 ⋅ 0,06 ⋅ + = (

=

(25 10) 26,13 km/h

46,09

m

1,4

V

A '

=

1,4 26,13

=

36,58

m

1.1.6. Determinarea elementelor curbei C A

Se

determină

unghiurile

U

A"

şi

α

cA"

din

construcţia

grafică

ajutătoare

prezentată în Figura 1.5.

U

A

"

=α =

cA

'

A

'

=

117,3652

82,6348

g

g

=

117 36 52

g

c

=

82 63 48

g

c

cc

cc

U

Mărimea razei

α =

cA

"

R A"

rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei, C A

şi C A , au o tangentă comună (

T

A

'

=

T

A

"

= 32,95

m).

R " =

A

B

A

C

A

"

"

=

=

T A "

32,95

=

tg

α cA "

2

tg

82,6348

2

R

A

"

1

cos

α

cA "

2

1

=

= 43,43

43,43 ⋅ ⎜

m

1

cos

82,6348

2

R

π α

A

"

cA

"

π

43,43 82,6348

=

200

g

200

= 56,37 m

1 ⎟ =

11,08

m

Pentru o rază de 43,43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu

o viteză de:

V

A

"

C

A

"

=

13 R

A

"

s

(

)

de: V A " C A " = 13 ⋅ R A " s ( )

p k + g =

13 43,43 0,06

+

⋅ p ⋅ k + g = 13 43,43 0,06 ⋅ ⋅ ⋅ + = (

=

(25 10) 34,43 km/h

= 56,37

m

1,4

V

A

"

=

1,4 34,43

=

48,20

m

1.1.7. Concluzii

Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele

A şi B, respectă viteza de proiectare impusă prin temă de

Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză:

V

p

= 40

km/h.

- în curba C 1 din localitate la 40 km/h,

- în curba C 2 din afara localităţii la 50 km/h,

- în curba C A a intersecţiei la 20 km/h,

- în curba C A a intersecţiei la 30 km/h.

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

1.2. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare

Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele (

trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1,4V .

Al

Al

Al = 111,57

Al

Al

Al

Al

1

1,4

V

1

=

1,4 40,47

=

T =

56,66

m

211,65

1

1

2

2

3

3

= T

eA

'

T

i

1

= AV T

1

A

'

1

m

1,4

T T =

1,4

V

1

1

V

2

=

=

2

32,95

56,66

67,13

76,72

=

76,72

m

67,13

73,70

m

m

1,4 40,47

245,01

1,4 54,80

=

=

190,73

73,70

=

1,4 54,80

=

= T T

e

1

i

2

= V V

1

2

=

104,18

m

= T

=

e

2

B = V B T

2

2

117,03

m

1,4

=

V

2

117,03

m

=

=

111,57

104,18

1.3. Calculul lungimii traseului

L

T

=

C

A '

+

Al

1

+

C

1

+

Al

2

+

C

2

+

Al

3

L

T = 46,09 +111,57 +100,97 +104,18 +129,86 +117,03 = 609,70

m

m

m

Al

1

,

Al

2

,

Al

3

)

Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).

Capitolul 2.

CAPITOLUL 2. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL

Conform definiţiei, prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială, desfăşurată şi proiectată într-un
Conform definiţiei, prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială,
desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de
situaţie (Figura 2.1).
1:3
PICHET i
A
COTE
A - A
LINIA ROSIE
COTA PROIECT
COTA PROIECT
(PROIECT)
4 %
2,5 %
CP
2,5 %
4 %
2 %
CP
LINIA NEAGRA
(TEREN)
2
3
CT
CT
COTA TEREN
COTA TEREN
A
PICHET i
DISTANTE
2:3
1:1
1:1
ax drum

PROFIL TRANSVERSAL

Pentru

raportarea

liniei

Figura 2.1.

terenului

în

profilul

parcurgerea mai multor etape de lucru.

PROFIL LONGITUDINAL

longitudinal

sunt

necesare

2.1. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie

Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie, care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. Astfel, picheţii se fixează după cum urmează:

- în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului, adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie,

- în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie,

- la intersecţia traseului cu curbele de nivel, precum şi,

- acolo unde este cazul, pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2.2).

Elementele profilului longitudinal

T i A" OA" 12 O1 11 BA" T e 1 A T e A'=T
T i A"
OA"
12
O1
11
BA"
T e 1
A
T e A'=T e A"
10
2
BA'
3
4
9
1
5
350
T i A'
6
B1
OA'
8
T i 1
7
V1
Figura 2.2. Pichetarea traseului

2.2. Investigarea datelor referitoare la teren

După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Astfel, se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2.2).

2.3. Întocmirea foii de pichetaj

Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. Se fac următoarele verificări:

, adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie

egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul.

1.

d

Al

i =

Al

i

Capitolul 2.

, adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu

lungimea curbei j calculate. Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi.

2.

d

C

j =

C

j

Exemplu:

a) Pentru aliniament T i A" OA" O1 curba de nivel BA" A 14,37 25,00
a) Pentru aliniament
T i A"
OA"
O1
curba de nivel
BA"
A
14,37
25,00
28,10
T e A'=T e A"
350
0
2
BA'
3
4
9
1
5
T i A'
6
B1
OA'
8
T i 1
7
RIGLA

Figura 2.3. Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament

Se va proceda astfel:

- rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al

aliniamentului (de exemplu în T eA );

- se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3);

- pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se

scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3), rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi

(4) (d 3,4 );

- se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu T i1 );

- se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa

totală între

T

eA

'

T

i

1

=

Al

1

Elementele profilului longitudinal

b) Pentru curbă T i A" OA" curba de nivel O1 3,46 BA" 350 A
b) Pentru curbă
T i A"
OA"
curba de nivel
O1
3,46
BA"
350
A
5
T e A'=T e A"
2
BA'
3
4
1
5
5
T i A'
6
OA'
T i 1
7
COMPAS
DISTANTIER
5
5,00
4,59
0,34
5
5
5
2,70
5

Figura 2.4. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă

Se va proceda astfel:

- se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara

1:1000);

- se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc

T iA'

1 (de exemplu 5,00 m +

3,00 m = 8,00 m);

- se măsoară şi arcul 1 B

A '

(de exemplu 3 × 5,00 m + 0,64 m =15,64 m);

ca fiind jumătate din

valoarea calculată a curbei (

- în cazul în care apare o eroare de măsurare, aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.

- se verifică în final lungimea arcului de cerc

T

iA'

B

A'

=C

A'

/ 2

);

T

iA'

B

A'

Exemplu:

Tabelul 2.1.

Pichet

Distanţa măsurată pe planul de situaţie (m)

 

Distanţa

Eroare (m)

Distanţa înregistrată în tabelul de pichetaj

calculată (m)

(m)

TiA'

0,00

   

0,00

1

8,00

C

A '

/ 2

=

23,045

e = 0,595

7,70

BA'

15,64

 

15,34

Σ = 23,64 m e = 23,64 23,045 = 0,595 m

 

=>

e / 2 = 0,595 / 2 = 0,2975 m

Capitolul 2.

Exemplu:

2.4. Foaia de pichetaj

 

Tabelul 2.2.

 

Nr.

Pichet

Distanţa

Poziţia kilometrică

Cote teren

 

Traseu

 

Crt.

între picheţi

(m)

 

(m)

(km + m)

1.

TiA'

0,00

0 + 0,00

347,76

 
   

2.

1

7,70

+ 7,70

348,00

U=82,6348 g R= 25 m

 

3.

BA'

15,34

+ 23,04

348,78

T=32,95 m

4.

2

4,59

+ 27,63

349,00

B=16,36 m

5.

TeA'

18,46

+ 46,09

349,68

C=46,09 m

6.

3

14,37

+ 60,46

350,00

 

7.

4

25,00

+ 85,46

350,44

Al1=111,57 m

8.

5

28,10

+ 113,56

351,00

9.

6

20,00

+ 133,56

351,41

10.

Ti1

24,10

+ 157,66

352,10

   

11.

7

13,63

+ 171,29

353,00

 

U=92,8663 g R= 60 m T=67,13 m B=30,04 m C=100,97 m

12.

8

20,24

+ 191,53

354,00

13.

B1

16,61

+ 208,14

354,53

14.

9

15,82

+ 223,96

355,00

15.

10

16,99

+ 240,95

355,46

 

16.

Te1

17,68

+ 258,63

355,88

   

17.

11

5,51

+ 264,14

356,00

18.

12

20,00

+ 284,14

356,38

19.

13

25,08

+ 309,22

357,00

Al2=104,18 m

20.

14

20,00

+ 329,22

357,53

21.

15

17,35

+ 346,57

358,00

22.

Ti2

16,24

+ 362,81

358,54

23.

16

15,95

+ 378,76

359,00

   

24.

17

17,23

+ 395,99

359,46

U=75,1578 g

 
         

25.

18

17,88

+ 413,87

360,00

R= 110 m

26.

B2

13,87

+ 427,74

360,68

T=73,70 m

27.

19

6,48

+ 434,22

361,00

B=22,41 m C=129,86 m

28.

20

12,96

+ 447,18

362,00

29.

21

21,02

+ 468,20

363,00

 

30.

Te2

24,47

+ 492,67

363,85

   

31.

22

5,07

+ 497,74

364,00

32.

23

20,00

+ 517,74

364,52

33.

24

20,93

+ 538,67

365,00

Al3=117,03 m

34.

25

25,00

+ 563,67

365,48

35.

26

26,91

+ 590,58

366,00

36.

B

19,12

0 + 609,70

367,00

 

Elementele profilului longitudinal

2.5. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal

După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj, urmează trasarea liniei roşii (proiectului). Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice, economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B). După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule.

Exemplu:

2.5.1. Calculul lungimii paşilor de proiectare

l

l

l

1

2

3

= Poz . km . B Poz . km . T A ' =

1

i

. = Poz . km . B Poz . km

=

Poz km

.14

Poz km B =

.

.

1

.14

=

208,14

329,22

609,70

=

208,14

0,00

329,22

208,14 m

=

280,48

121,08

m

m

=

2.5.2. Calculul declivităţilor

i

1

 

h

 

CP

CP

 

354,08

 

347,76

=

1

100

=

B

1

T A '

i

100

=

l

1

l

1

208,14

100

=

3,03 %

unde:

referinţă ( CPR = 345,00 m),

CP

B

1

se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de

CP

T A

i

'

=

CT

T A

i

'

=

347,76

m.

h

2

CP

14

CP

B

357,99

354,08

i

=

100

=

1

100

=

100

=

3,24 %

2 l

CP

2

l

2

121,08

14

unde:

referinţă,

se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de

CP

B

1

se calculează în funcţie de valoarea declivităţii

i

1

=

3,03

%.

unde:

i

h

3

CP

B

CP

14

367,00

357,99

=

100

100

3 l

3

l

3

280,48

=

=

100

=

3,21 %

CP

B

CP

14

=

CT

B

= 367,00

m,

se calculează în funcţie de valoarea declivităţii

i

2

=

3,24

%.

Capitolul 2.

2.5.3. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii)

- primul pas de proiectare:

CP

CP

1

CP

CP

T A

i

=

'

=

CT

T A

i

'

CP

T A

i

'

+

CP

CP

1

= 347,76 m

i

l

=

%

i

1

l

=

1

T A

i

l

'

BA

'

= +

T A

i

'

i

%

%

2

BA T A

'

i

T A

i

'

2

= +

T A

i