- Rm.

Vâlcea, 2018 -
Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD si Apărare
CBRN “Panait Donici”

Proiect la Disciplina
Drumuri, Poduri si Treceri peste cursurile de
apă

TEMA: “Proiect de executie al

unui sector de drum nou
intre punctele F1 si F2”

Îndrumător:
Lt. col.
Liviu BOSCAGINI

AUTOR:
Slt.
Cosmin OLARU

- Rm. Vâlcea, 2018 -

 CUPRINS

1. Memoriu tehnic justificativ…………………………………….4

2. Studiul traseului in plan………………………………………...7
3. Calculul coordonatelor pichetilor pe o curba oarecare…............8
3.1 Calculul coordonatelor pichetilor pe o curba oarecare….8
3.2 Calculul coordonatelor pichetilor pentru cazul de fata...10
4. Calculul razelor caracteristice………………………………...11
4.1 Din punct de vedere al confortului……………………..11
4.2 Conform STAS 863/85…………………………………12
5. Calculul elementelor curbelor de racordare in arc de cerc…...13
6. Calculul lungimii traseului……………………………………14
7. Sablonarea profilelor transversal……………………………...15
8. Calculul distantei si a masurarii de vizibilitate……………….16
9. Calculul elementelor de racordare in plan vertical…………...18
Calculul hidraulic al santurilor………………………………..19
11. Calculul suprafetei amprizei drumului F1-F2………………...21
12. Tabel cu msuratoarea lucrarilor………………………….......23
13. Tabel cu masuratoarea terasamentelor………………............24
3
 Memoriu tehnic justificativ

Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea unui drum noi intre punctele F1 si
F2, conform planului de situatie.
Datele initiale din tema:
 Plan de situatie ( scara 1:1000 )
 Viteza de proiectare : 40 km/h
 Intensitatea traficului, vehicule-A13/24 ore: 80
 Coeficient de confort : K=17

La proiectarea traseului s-a tinut cont de valorile razelor caracteristice,

conform STAS 863/85 :
 Rm= 25 m
 Rc= 35 m
 Rr= 60 m

Am calculat apoi elementele curbelor de racordare in arc de cerc :

Curba nr.1:
o
U=12
R=60m �
T=R*t
g 21=6,3 m
B=R*( �
cos – 1) = 0,33
2
𝜋∗𝑅∗
� = 12,56
C=
180
Curba nr.2:
o
U=42
R=60 m
T=23,03 m
B=4,26
C=43,96

Curba nr.3 :
o
U=86
R=60 m
T=55,95 m
B=22,03
C=90,01
4
Curba nr.4 :
o
U=40
R=60 m
T=21,83 m
B=3,85
C=41,86

Am calculat lungimea traseului dupa formula L=∑ Al - ∑ T + ∑ C si a rezultat

L=655 m.
Am intocmit foaia de pichetaj si am calculat cotele la nivelul terenului avand
ca ajutor planul de situatie cu scara 1:1000.

Calculul distantei si a masurii de vizibilitate s-a calculat conform G-6.

Mv=
𝑃�
� +
2

8𝑅 4
𝑃�
Mv≥ + 3

Apoi s-au calculat elementele curbelor de racordare in plan vertical:

Raze minime:

Concava : R=300 m

Convexa : R=500 m
C1 si C2 convexe

C1: R=800 m; C2: R=1000 m;

T=12,28 m; T= 32,65 ;

B=0,09 m. B=0,53 m.
5
 S-a efectuat calculul hidraulic al santurilor pentru a putea determina
dimensiunile minime necesare santurilor pentru ca acestea sa poata colecta si
evacua debitul de apa provenit din ploi:

Astfel:
3
Qmax=0,0874m /s
ha=0,21 m
h=0,31 m.

Am calculat suprafata amprizei necesara pentru completarea tabelului cu

masuratoarea lucrarilor:
2
S=6108,56 m
Am realizat tabelul cu calculul terasamentelor care a fost completat dupa
realizarea piesei desenate nr.6 : EPURA LALLANĚ.
Regiunea in care se construieste drumul e situata in zona climatica II
avand regim hidrologic local favorabil. Sistemul rutier a fost dimensionat prin
metoda indicelui, avand urmatoarea alcatuire :

 Balast : 10 cm
 Piatra sparta nesortata : 15 cm
 Argila prafoasa

Am intocmit tabelul cu masuratoarea lucrarilor, tabelul cu calculul

fortelor, mijloacelor si materialelor si planul calendaristic de executie a
drumului rezultand durata de.
Am realizat piesele desenate.

1
 Studiul Traseului in Plan
Metoda axei zero

1. Se stabilesc punctele de capat ale traseului si cele intermediare obligate.

F1,F2 -> punctele de capat ale traseului

A -> punct intermediar

Punctele de capat si cele intermediare se unesc prin linii intrerupte, obtinandu-

se linia calauza principala si cele calauza ajutatoare.

2. Se determina cotele punctelor de capat si ale celor intermediare obligate.

F1, F2 se gasesc pe cale de nivel, astfel:

F1 -> cota 240

F2 -> cota 242,5

Punctul A se gaseste pe cota 248,51.

3. Se stabileste panta medie a terenului natural.

p%= *100 ( Anexa 15, G-6, pag 250 )

HA,HB -> cotele a doua puncte obligate invecinate

D -> distanta dintre cele doua puncte obligate masurata pe planul topografic

Astfel:

PF1A= *100 = 2,34

PAF2= = 2,57
4. Se masoara distanta in compas.

d= ( Anexa 15, G-6, pag 250 )

d= distanta ce se ia in compas

e= echidistanta planului topografic

N= numitorul scarii planului topografic

i1=declivitatea de calcul

Astfel , in cazul de fata, sunt valabile urmatoarele :

e=2 m

N=1000

Declivitatea maxima admisa = 8 % ( Conform tabelului 8, capitolul III, G-

6, pag.25 )

d1= = 5,07 cm

d2= = 3,51 cm

Am ales panta din calculul anterior (punctul 3), deoarece aceasta era mai
mica decat declivitatea maxima admisa. Daca panta calculata era mai mare
decat declivitatea maxima admisa, valoarea lui i1 era egala cu valoarea
declivitatii maxime admise -1% .
 Calculul coordonatelor pichetilor

Pe curbele de racordare

1. Calculul coordonatelor pichetilor pe o curba oarecare.

ɗ=

∆OTiC1 : sin ɗ =
x1=R*sin ɗ


y1=R-ƺ1

cos ɗ = ƺ1 =R*cos y1=R ( 1-cos ɗ )

ɗ

∆ODC1 : sin = C1D = R*sin TiC1(coarda) = 2R*sin

 2. Calculul coordonatelor pichetilor pentru cazul de fata.

a) Curba nr.1
o
U= 12
R= 60 m

o ( ) ( )
ɗ= 7,12 {
Pichet Sec X Y
C1 0,60 7,2 0,6

b) Curba nr.2
o
U= 42
R= 60 m

o ( ) ( )
ɗ= 3,25 {
Pichet Sec X Y
C2 0,6 3 0,6
c) Curba nr.3
o
U= 86
R= 60 m

o ( ) ( )
ɗ= 3,25 {

10
 Pichet Sec X Y
C3 0,6 9,46 0,6
d) Curba nr.4
o
U= 40
R= 60 m

o ( ) ( )
ɗ= 3,25 {
Pichet Sec X Y
C3 0,6 4,4 0,6

Calculul razelor caracteristice

1. Din punct de vedere al confortului:

Rr= raza recomandabila;

Rr =
( Rc= raza curenta;
)

R = raza minima;
Rc = g m= 9,81 ;
( )

R =
K= coeficient de confort;
m
( )
Vpr= viteza de proiectare;
= panta transversala a caii;

= panta transversala
suprainaltata;
Astfel, in cazul de fata, sunt valabile urmatoarele:
= 2,5% = 5%

1
Vpr = 30 km/h Rr = = 569,39
K=16
Rc = = 327,19

Rm =130,93

2. Conform STAS 863/85

R(m)
= 100
Rm 450
Rc 1000
Rr 1600

Daca
valorile din
punct de
vedere al
confortului
sunt mai
mari se iau
valorile
conform
STAS
863/85.
Astfel, se
aleg valorile
din punct de
vedere al
confortului.
Raze Val
Valori rezultate
caracteristice
(m)
din calcul ST
Rm 130,93
Rc 327,19
Rr 569,39
 Calculul elementelor curbelor de racordare in arc de cerc

1. Demonstrarea formulelor pe o curba oarecare

T = tangenta;
B = bisectoarea;
C = lungimea curbei;
U=unghiul la centru al
arcului de cerc;
R=raza.

In ∆VOTe :

Tg = => T=R*tg
B=R*(sec – 1 )

Sec =
 B=R*( -1 )

cos =
;C=
2. Calculul elementelor curbelor de racordare in arc de cerc pentru
cazul de fata

a) Curba nr.1 :
o
U= 57
R= 80 m
T= 80*t
g =80*28,5=43,2 m => T=4,32 cm
-1 ) =11,2
B= 80*(
C= = 79,54

b) Curba nr.2 :
 o
U= 26
R= 90 m
T= 20,7m
B= 2,7
C= 40,82

c) Curba nr.3 :

o
U= 51
R= 100 m
T= 47m
B= 9,9
C= 88,96
d) Curba nr.4 :

o
U= 40
R= 60 m
T= 21,6 m
B= 21,6
C= 41,86

Calculul lungimii traseului

L=∑ Al - ∑ T + ∑ C
1.Aliniamentele:
 Aliniamentul nr.1 -> 22,3 cm = 223 m
 Aliniamentul nr.2 -> 16,6 cm = 166 m
 Aliniamentul nr.3 -> 14,5 cm = 145 m
 Aliniamentul nr.4 -> 12,8 cm = 128 m
∑Al=223+166+145+128=662 m
2.Tangentele:
 Tangenta nr.1 -> 4,3 cm = 43 m
 Tangenta nr.2 -> 2,0 cm = 20 m
 Tangenta nr.3 -> 4,7, cm = 47 m

∑T=2*(43+20+47)=220 m
 3. Lungimile curbelor:

Curba nr.1 -> 79,54 m

Curba nr.2 -> 40,82 m
Curba nr.3 -> 88,96 m
∑C= 79,54+40,82+88,96=209,32m
Astfel rezulta :
L = 662 m – 220 m + 209,32 m = 651,32 m

Sablonarea profilelor transversale

1. Pichetul Ti1:

n=5,52
m=1,5
Se sabloneaza profilul transversal in umplutura situate in teren inclinat astfel:
 Se masoara de la axa drumului spre aval distanta:

C1= ) 6,21
(

 Se masoara de la axa drumului spre amonte distanta:

C2= ) 3,54
(

2. Pichetul P8:

n=10,66
m=1,5
Se sabloneaza profilul transversal in sapatura situat in teren inclinat astfel:

 de la pichetul din axa drumului spre aval se masoara distanta:

I1= ) 3,65
(

 de la pichetul din axa drumului spre amonte se masoara distanta:

I2= ) 4,42
(
 3. Pichetul F1:

n=10,81
m=1,5
Se sabloneaza profilul transversal mixt:

C1= ) 3,65
(
I2= ) 4,84
(

Calculul distantei si a masurii de vizibilitate

1. Calculul distantei si a masurii de vizibilitate pe o curba oarecare

Vizibilitatea in curbe si la intersectii de drumuri se asigura astfel incat

conducatorul sa opreasca autovehiculul la timp, evitand coliziunea cu un alt
vehicul ce vine din sens contrar ( circuland pe aceeasi banda ), cu un obiect aflat
pe partea carosabila sau cu un vehicul ce intra in intersectie fara a se asigura.
Vizibilitatea in curbe se studiaza pe planul de situatie, identificandu-se si
1
stabilindu-se pentru fiecare in parte marimea distantei de vizibilitate . Pentru
fiecare curba se calculeaza masura de vizibilitate Mv, cu relatia:
2
Mv = .

E = distanta de vizibilitate ( m ) R
= raza curbei de racordare ( m )
Pc = latimea partii carosabile ( m )
Vizibilitatea se va asigura in curbele la care este indeplinita conditia:

Mv 3
+3.
4
Vizibilitatea in curbe se asigura obligatoriu la drumurile de armata.

2. Calculul distantei si a masurii de vizibilitate pentru curba nr.1

1
( G-6, capitolul 3, tabelul 8, pagina 24-25 )
2
( G-6, Anexa 4, pagina 198 )
3
( G-6, Anexa 4, pagina 198 )
4
( G-6, pagina 21 )
E=60 m
R=80 m
Pc=6,80 m

 Se calculeaza masura de vizibilitate :

Mv=

 Se verifica conditia de asigurare a vizibilitatii:

7,32 ≥ +3 => 7,32 ≥ 6,40 ( ADEVARAT )

3. Calculul distantei si a masurii de vizibilitate pentru curba nr.2

E=60 m
R=90 m
Pc=6,72 m

 Se calculeaza masura de vizibilitate:

Mv=

 Se verifica conditia de aigurare a vizivilitatii:

6,68 ≥ => 6,68 ≥ 6,36 ( ADEVARAT )

E=60 m 4. Calculul distantei si a masurii de vizibilitate pentru curba nr.3

R=100 m
Pc=6,64

 Se calculeaza masura de vizibilitate :

Mv=

 Se verifica conditia de asigurare a vizibilitatii :

6,16 ≥ + 3 => 6,16 6,32 ( FALS )
 Calculul elementelor de racordare in plan vertical

Raze minime in plan vertical:

 Concava : 300 m
 Convexa : 500 m ( din tema de proiect )

Pentru racordarea declivitatilor se folosesc curbe in arc de cerc.

Elementele principale ale curbelor de racordare sunt:
 Raza curbei ( R );
 Tangenta ( T ), cuprinsa intre varful de unghi ( V ) si punctele de tangent
ale curbei de racordare cu linia rosie ( Ti ;Te );
 Bisectoarea ( B ), cuprinsa intre varful de unghi ( V ) si punctual M,
situate la mijlocul curbei de racordare. Marimea acestor elemente se
determina astfel:
 Raza R se adopta in functie de destinatia drumului, configuratia
terenului si tipul curbei de racordare( convexa sau concave )
 Tangenta T se calculeaza cu relatia :

T=R , in care:
R = raza curbei de racordare ( m );
I1,i2 = valorile declivitatilor ce se racordeaza ( % )
„+” -> declivitatile de sens contrar ( rampa –panta )
„-” -> declivitatile de acelasi sens ( rampa – rampa , panta –
panta )
 Bisectoarea B se calculeaza cu relatia:

5
B= .

Astfel, in cazul de fata sunt valabile urmatoarele:

C1 si C2 curbe convexe.
Curba nr.1 :
R=800 m;

T= R*
T = 800 = 12,28 m;
*
B= = .
5
( G-6,capitolul 3, pagina 14-15)
 Curba nr.2 :
R=1000 m;

T= R* T = 1000 * = 32,65 m;

B= =
.

Calculul hidraulic al santurilor

1. Calculul debitului de apa

6
Qmax = S * ic * F
3
Qmax debitul maxim de apa ( m /s )
S  suprafata bazinului de acumulare ( ha )
3
ic  intensitatea de calcul a ploii ( m /s/ha )
F  coeficient de scurgere, stabilit in functie de panta si permeabilitatea
terenului.
Suprafata bazinului de acumulare „S” se stabileste prin inmultirea
lungimii santului, cuprinsa intre doua descarcari ale acestuia in podete sau vai
laterale cu distanta pana la cumpana apelor, masurata pe planul de situatie.
Astfel, am ales suprafata cea mai mare rezultand un triunghi:

S=
3
ic=0,12 m /s/ha;
F =0,30 deoarece terenul in zona drumului este semi-impermeabil.
Din cele determinate anterior rezulta :
3
Qmax = 2,43*0,12*0,3=0,0874 m /s.

2. Determinarea dimensiunilor santurilor :

7
Q = A*V.

19
6
( Anexa 22, G-6, pag 289 )

29
Q debitul maxim ce poate fi colectat si evacuat prin santul de scurgere
3
( m /s )
2
A suprafata udata a sectiunii transversale a santului ( m )
V viteza medie admisa de scurgere a apei in sant ( m/s )
Santul pentru drumul F1-F2 este triunghiular ( din tema )
A = => A =
V = 1,4 m/s.

ha =√ √ √ .

8
Fig.1 : Sectiunea transversala prin sant.
A=

7
( Anexa 22, G-6, pag 289 )
8
( Figura 1,G-6, pag. 290 )
 ha =√

h = ha+0,10 m.
In cazul de fata n =1 m; m = 1,5 m;
=>h = 0,21+0,10 = 0,31 m.
Inaltimea santului din tema este de 0,30 m, iar inaltimea determinata
anterior este de 0,31m => santul va fi redimensionat.

Calculul suprafetei amprizei drumului F1-F2

Suprafata amprizei se calculeaza tinandu-se cont de latimea amprizei in

dreptul fiecarui pichet si distanta aplicabila.
Sampriza=580.12+620.5+426.25+320.14+331.08+629.62+463+77+376.58
2
+589.4+538.20+475.936+256.5+356.85+143.62 = 6108.56 m .
2
Sampriza=6108,56 m

Dimensionarea structurii sistemului rutier

1. Se deseneaza schita de calcul a sistemului rutier

 Imbracamintea: balast: 10 cm;

 Fundatia: piatra sparta nesortata: 15 cm;
 Patul drumului: argila prafoasa.

2. Se stabileste modulul de deformatie echivalent necesar la suprafata

platformei drumului

Avand in vedere ca drumul este construit pentru a fi folosit pe o perioada

2 9
de timp de peste 1 an, E.d.e.n = 500 kgf/cm .
3. Se calculeaza modulul de deformatie specific fiecarui strat

Se realizeaza raporturile:

1
9
( Tabelul 8, G-6, pag 24-25 )

2
 E2 = 1100, deoarece modulul de deformatie a macadamului ordinar este
2 10
egal cu 1100 kgf/cm .

D = diametrul cercului de contact corespunzator vehiculului de calcul

Deoarece convoiul este format din vahicule conventionale A13, D =34
11
cm. Cu valorile obtinute mai sus, conform nomograma 1
12
se determina

valoarea raportului . In cazul de fata valoarea acestui raport este de 0,58.

= 0,58 => Eech = 1100 * 0,58 = 638

In final, se determina valoarea raporturilor:

si

E1 = 900, deoarece modulul de deformatie a pietrei sparte nesortate este

2 13
egal cu 900 kgf/cm .
14
Astfel, cu ajutorul nomogramei 1 valoarea raportului este:

=> h =34*0,71 = 24,14 24 cm

1

Avand in vedere ca h1 este mai mare decat cel dat in tema, luam in
considerare h1.
H dat in tema =20 cm.

10
( Tabelul 4, G-6, pag 224-225 )
11
( Tabelul 3, G-6, pag 241-242)
12
( G-6, pag 224 )
13
( Tabelul 8, G-6, pag 227 )
14
( G-6, pag 224 )
 Tabel cu masuratoarea lucrarilor

Simbol Observatii
Nr.Crt Denumirea lucrarii Cantitate
activitate (baza de calcul)

Lucrari de infrastructura

1 - Restabilirea traseului 0,651.32 km Lungimea traseului

Decapare strat vegetal cu AG,
inclusive transportul
3 Sampriza*SV=6108.56*0,20 =
2 G6 A24T1 23A pamantului pana la 20 m 1221,71 m 1221,71
stanga-dreapta, in teren
categoria I.
Sapatura in profile mixte, Din tab. cu calculul
3
3 G6 A24T1 24A executate cu buldozerul in 207,5m terasamentelor:
teren categoria I. 19,5+153+35=207,5
Din tab. cu calculul
Sapatura cu buldozerul 150, 3
4 G6 A24T1 24A 2495m terasamentelor:
in debleu, in teren categoria I.
2702,5-207,5=2495
Transportul pamantului cu 3 Din tabelul cu calculul
5 G6 A20 1724,5 m
autobasculanta terasamentelor (coloana 19)
Compactarea umpluturilor cu
RC in straturi successive de 3 Din tabelul cu calculul
6 G6 A24T1 28B 1577 m
20-25cm,in pamanturi terasamentelor(coloana 8)
argiloase.
Sapatura cu AG la santuri
3
7 G6 A24T1 22A triunghiulare, in teren 458,64 m Lsant=458,64 m
categoria I.

Lucrari de suprastructura

Pregatirea patului drumului in 3 S=Ldr*lpc=> S=651.32*6=

1 G6 A24T1 27 3907,92 m
vederea executarii fundatiei. =3907,92
Realizarea fundatiei din piatra 3 V=Ldr*lpc*hpiatra sparta nesortata
2 G6 A24T1 36 781,58 m
Sparta nesortata. V=651.32*6*0,20=781.584
Realizarea imbracamintii
3 S=Ldr*Lpc S=651.32*6=
3 G6 A24T1 37 drumului din macam ordinar, 3907,92 m =3907,92
cu grosimea de 8 cm.

*
NOTA: Tabelul nu cuprinde toate lucrarile ce se executa la un drum si are un caracter
orientativ. Cantitatile de lucrari se determina astfel:lucrarile de sapatura, umplutura si
transport, din tabelul cu calculul terasamentelor, iar cele de suprastructura, prin calcul. ( G6,
pag.263)
Legenda: Ldr = lungimea drumului;

Lpc= latimea partii carosabile;

Sampriza= suprafata amprizei;
Sv= strat vegetal.