https://en.wikipedia.

org/wiki/Piaget%27s_theory_of_cognitive_development#Post-
Piagetian_and_neo-Piagetian_stages

În ultimii ani, câțiva teoreticieni au încercat să abordeze preocupările legate de teoria

lui Piaget dezvoltând noi teorii și modele care pot găzdui dovezi care încalcă
previziunile și postulatele Piagetian.

 Teoria neo-piagetană a dezvoltării cognitive , avansată de Robbie Case, Andreas Demetriou ,

Graeme S. Halford, Kurt W. Fischer , Michael Lamport Commons și Juan Pascual-Leone, au încercat
să integreze teoria lui Piaget cu teorii cognitive și diferențiale ale organizării cognitive și
dezvoltare. Scopul lor a fost de a explica mai bine factorii cognitivi ai dezvoltării și diferențele
intra-individuale și inter-individuale în dezvoltarea cognitivă. Ei au sugerat că dezvoltarea de-a
lungul etapelor Piaget se datorează creșterii capacității dememorie de lucru și eficienței procesării
prin "maturizarea biologică". [71] În plus, Demetriouteoria atribuie un rol important proceselor
hipercognitive de "auto-monitorizare, auto-înregistrare, autoevaluare și autoreglementare" și
recunoaște funcționarea câtorva domenii de gândire relativ autonome (Demetriou, 1998;
Demetriou, Mouyi , Spanoudis, 2010; Demetriou, 2003, p. 153). [72]
 Teoria lui Piaget se oprește în faza oficială de funcționare, dar alți cercetători au observat că
gândirea adulților este mai nuanțată decât gândirea operațională formală. Această a cincea etapă
a fost numită gândire sau funcționare post-formală . [73] [74] Au fost propuse etape
postale. Michael Commons a prezentat dovezi pentru patru etape post-formale în modelul
complexității ierarhice : sistematic, meta-sistematic, paradigmatic și paradigmatic (Commons &
Richards, 2003, p. 206-208, Oliver, 2004, p. 31). [75] [76] [77]Există totuși mulți teoreticieni care
au criticat "gândirea post-formală", deoarece conceptul nu are atât o verificare teoretică, cât și
una empirică. Termenul "gândire integrativă" a fost sugerat pentru utilizare. [78] [79] [80] [81] 
[82]

Modelul lui
Kohlberg de
dezvoltare morală

 O etapă
"condamnătoare",
despre care se
spune că are loc
înainte de stadiul
preoperator
timpuriu, a fost
propusă de Fischer,
Biggs și Biggs,
Commons și Richards. [83] [84]
 Căutarea unei baze microfiziologice pentru capacitatea mentală umană, Robert R. Traill (1978,
secțiunea C5.4, 1999, secțiunea 8.4), a sugerat că pot exista etape "pre-senzorimotorii" ("M -1 L",
"M -2 L ", ...), care sunt dezvoltate în uter și / sau transmise genetic. [85] [86]
 Jerome Bruner și- a exprimat părerile despre dezvoltarea cognitivă într-o "orientare pragmatică" în
care oamenii folosesc în mod activ cunoașterea pentru aplicații practice, cum ar fi rezolvarea
problemelor și înțelegerea realității. [87]
 Michael Lamport Commons a propus modelul de complexitate ierarhică (MHC) în două
dimensiuni: complexitatea orizontală și complexitatea verticală (Commons & Richards, 2003, p.
205). [76] [88] [89]
 Kieran Egan a propus cinci etape de înțelegere : "somatic", "mitic", "romantic", "filosofic" și
"ironic", dezvoltat prin instrumente cognitive, cum ar fi "povestiri", "opoziții binare" și "rima,
ritmul și contorul" pentru a spori memorarea pentru a dezvolta o capacitate de învățare de lungă
durată. [90]
 Lawrence Kohlberg a dezvoltat trei etape ale dezvoltării morale : " Preconventional ",
"Conventional" și "Postconventional". [90] [91]Fiecare nivel este compus din două etape
de orientare, cu un total de șase etape de orientare: (1) "Pedeapsa-Ascultare", (2) "instrumental
relativistă", (3) "Good-Boy Nisa Girl" , (4) "Lege și ordine", (5) "Contract social" și (6) " Principiul
eticii universale ". [90] [91]
 Andreas Demetriou a exprimat teoriile neo-Piagetian despre dezvoltarea cognitivă .
 Stadiile lui Jane Loevinger de dezvoltare a ego-ului au loc prin "o evoluție a etapelor". [92] "Primul
este etapa presocială, urmată de etapa simbolică, etapa impulsivă, stadiul de auto-protecție,
stadiul conformist, nivelul de auto-conștiință: trecerea de la stadiul conformist la conștiință,
nivelul individualist: trecerea de la conștiință la stadiul autonom, Etapa și stadiul integrat ". [92]
 Ken Wilber a încorporat teoria lui Piaget în domeniul său multidisciplinar al teoriei
integrale . Conștiința umană este structurată în ordine ierarhică și este organizată în lanțuri
"holon" sau " lanț mare de ființă ", care se bazează pe nivelul dezvoltării spirituale și
psihologice. [93]

Piramida lui Maslow

 Procesul de
inițiere [ clarificare
necesară ] este o modificare a teoriei lui Piaget care integrează conceptul lui Abraham
Maslow de auto-actualizare . [94] [ dubios - discuta ]
 Cheryl Armon a propus cinci etape ale "Bunei Vieți": "Hedonismul Egoist", "Hedonismul
Instrumental", "Mutualitatea Afectivă / Altruistă", "Individualitatea" și "Autonomia /
Comunitatea" (Andreoletti & Demick, 2003, p. 284 ) (Armon, 1984, p. 40-43). [95] [96]
 Christopher R. Hallpike a propus ca evoluția umană a înțelegerii morale cognitive să fi evoluat de
la începutul timpului, de la starea sa primitivă până în prezent. [97] [98]
 Robert Kegan a extins modelul de dezvoltare al lui Piaget la adulți în descrierea a ceea ce el a
numit psihologia constructiv-dezvoltată. [99]

1. "Dezvoltarea cognitivă - enciclopedia educației speciale: o referință pentru educația copiilor,

adolescenților și adulților cu dizabilități și a altor persoane excepționale - Referința
Credo" . search.credoreference.com .
2. Jump up^ McLeod, SA "Piaget | Teoria cognitivă" . Pur și simplu Psihologie . Adus 18
septembrie2012 .
3. Jump up^ "JEAN PIAGET - Gânditori cheie în lingvistică și filosofia limbii - Referință
credo" . search.credoreference.com .
4. Salt sus^ Marile vieți din istorie: secolul al XX-lea; Septembrie 2008, p1-3
5. Sari în sus^ Singer-Freeman, Karen E. (30 noiembrie 2005). "Perioadă operațională
concretă" . Enciclopedia dezvoltării umane . 1 .
6. Săriți-vă^ Piaget, J. (1977). Rolul acțiunii în dezvoltarea gândirii. În cunoaștere și dezvoltare
(pp. 17-42). Springer SUA.
7. Salt^ Maréchal, Garance (30 noiembrie 2009). "Constructivism" . Enciclopedia studiului de
caz . 1 .
8. Treceți în sus^ Piaget, J., & Inhelder, B. (1973). Memorie și inteligență. Londra: Routledge și
Kegan Paul.
9. ^ Salt până la:a b Furth, HG (1977). Aspectele operative și figurative ale cunoașterii în teoria lui
Piaget. BA Geber (Ed.). Londra ,, Anglia: Routledge & Kegan Paul.
10. ^ Salt până la:a b Gruber, Howard E. (30 noiembrie 2003). "Piaget, Jean (1896-1980)" . Învățare
și memorie .
11. Salt sus^ "Asimilare" . Enciclopedia Galei de Psihologie . 30 noiembrie 2000.
12. Salt^ Fox, Jill Englebright (30 noiembrie 2005). "Asimilarea" . Enciclopedia dezvoltării
umane. 1 .
13. Salt sus^ ELKIND, DAVID (30 noiembrie 2001). "Piaget, Jean (1896-1980)" . Enciclopedia
Educației . 5 .
14. ^ Salt până la:a b c Berger, Kathleen Stassen (2008). Persoana în curs de dezvoltare prin durata
de viață(ediția a șaptea). In valoare de. p. 44. ISBN  9780716760801 .
15. Salt sus^ Berger, Kathleen Stassen (2008). Persoana în curs de dezvoltare prin durata de
viață(ediția a șaptea). In valoare de. p. 45. ISBN  9780716760801 .
16. Jump up^ "Jean Piaget - Teoria cognitivă - pur și simplu
psihologia" . www.simplypsychology.org .
17. Salt sus^ "Block, Jack" "Asimilarea, cazare și dinamica dezvoltării personalității"
18. Jump up^ Block, Jack (1982). "Asimilarea, cazare și dinamica dezvoltării
personalității". Dezvoltarea copilului . 53 (2): 281-295. doi : 10.2307 / 1128971 .
19. Salt până^ "Teoria" . Adus 15 martie 2017 .
20. Salt sus^ Berger, Kathleen Stassen (2008). Persoana în curs de dezvoltare prin durata de
viață(ediția a șaptea). In valoare de. p. 43. ISBN  9780716760801 .
21. Salt sus^ Tuckman, Bruce W., și David M. Monetti. Psihologie educațională. Belmont, CA:
Wadsworth, 2010. Imprimare
22. Săriți sus^ Bernstein, Penner și Clarke-Stewart, Roy. Psihologie Ghid de studiu
23. ^ Salt până la:a b c "Sensorimotor Stage" .
24. ^ Sari până la:a b c d e f g h Santrock, JW (2008). O abordare topică a dezvoltării duratei de viață
(pp.211-216). New York, NY: McGraw-Hill
25. ^ Salt până la:a b c d e Piaget, J. (1977). Gruber, HE; Voneche, JJ, eds. Piaget esențial . New York:
Cărți de bază.
26. Săriți sus^ Loftus, Geoff. (2009). "Introducere în psihologie (Ed. 15)" .- Capitolul 3
27. ^ Salt până la:a b c d Santrock, John W. (2004). Dezvoltarea duratei de viață (ediția a IX-
a) . Boston, MA: Colegiul McGraw-Hill - Capitolul 8
28. Sari in sus^ Care este stadiul preoperator al dezvoltarii cognitive? . Adus 15 martie 2017 .
29. Salt sus^ Russ, SW (2006). "Prefigurează jocul, afectează și creativitatea". Noi direcții în
estetică, creativitate și artă, Fundații și frontiere în estetică : 239-250.
30. Sari în sus^ Dunn, Judy; Hughes, Claire. " " Am niște săbii și ești mort! ": Fantezie violentă,
comportament antisocial, prietenie și sensibilitate morală la copiii mici". Dezvoltarea
copilului. 72 : 491-505. doi : 10.1111 / 1467-8624.00292 .
31. Salt sus^ Piaget, concepția unui copil de spațiu, Norton Edition, 1967; p. 178
32. ^ Salt până la:a b Rathus, Spencer A. (2006). Copilăria: voiaje în dezvoltare . Belmont, CA:
Thomson / Wadsworth.
33. Săriți în sus^ "Stadiul preoperator" . Arhivat din original pe data de 28 iulie
2013 . Recuperat 2 februarie 2013 .
34. Salt^ ^ McLeod, SA (2010). Pur și simplu Psihologie
35. Sari peste^ Andrews, Glenda; Graeme S. Halford; Karen Murphy; Kathy Knox
(2009). "Integrarea informațiilor privind greutatea și distanța la copiii mici: rolul complexității
relaționale". Dezvoltarea cognitivă . 24 (1): 49-60. doi : 10.1016 / j.cogdev.2008.07.005 .
36. Salt sus^ Branco, J. C; Lourenco, O (2004). "Aspecte cognitive și lingvistice în raționamentul
incluziunii în clasa de 5-6 ani". Psicologia Educacao Cultura . 8 (2): 427-445.
37. Jump up^ Herbert Ginsburg și Sylvia Opper (1979),Teoria dezvoltării intelectuale a lui Piaget,
Prentice Hall,ISBN 0-13-675140-7, p. 152.
38. Salt sus^ Operații concrete [Fișier video]. (1993). Davidson Films, Inc. Recuperat 6 octombrie
2014, de la educație în video: volumul I.
39. Treceți în sus^ SCOTT, J., & MARSHALL, G. (2009). Un dicționar de sociologie. Oxford: Oxford
University Press.
40. ^ Salt până la:a b c d e f g h i Santrock, JW (2008). O abordare topică a dezvoltării duratei
de viață(pag.221-223). New York, NY: McGraw-Hill.
41. ^ Salt până la:a b Tran, SUA, & Formann, AK (2008). Sarcinile Piaget de la nivelul apei:
performanțe de-a lungul duratei de viață, cu accent pe vârstnici. Personalitate și diferențe
individuale, 45, 232-237.
42. Salt până^ Davidson Films, Inc. (10 august 2010). "Classic Piaget Volume 1" - prin YouTube.
43. Salt sus^ "Etapa operațională concretă - pur și simplu
psihologia" . www.simplypsychology.org .
44. Săriți-vă^ Piaget, Jean (1972). Psihologia inteligenței . Totowa, NJ: Littlefield.
45. Salt^ Arnett, Jeffrey Jensen (2013). Adolescența și vârsta adultă . NJ: Personal Education Inc.
pp. 64-65. ISBN  0-205-89249-3 .
46. ^ Salt până la:a b Berger, Kathleen Stassen (2014). Invitație la durata vieții, ediția a doua . New
York: Worth Publishers.
47. Salt^ Arnett, Jeffrey (2013). "3". Adolescența și vârsta adultă: o abordare culturală (a 5-a
ediție). New York: Pearson Education Inc p. 91.
48. Sari în sus^ Inhelder, Barbel; Piaget, Jean (1958). Creșterea gândirii logice de la copilărie la
adolescență: Un eseu despre construirea structurilor operaționale formale . New York: Cărți de
bază.
49. Sari în sus^ Piaget, Jean; Inhedler, Bärbel (1969). Psihologia copilului . Carti de baza.
50. Săriți-vă^ Piaget, J (1928). "Cauza în copil". British Journal of Psychology . 18 : 276-
301. doi :10.1111 / j.2044-8295.1928.tb00466.x .
51. Săriți în sus^ BUCKLEITNER, W. (2008, 12 iunie). New York Times.
52. Săriți în sus^ Hinde, ER, & Perry, N. (2007). Jurnalul Școlii Elementare, 108 (1), 63-79.
53. Saltă^ Ramos-Christian, Vanessa; Robert Schleser; Mary E. Varn (2008). "Fluența matematică:
Precizie față de viteza în copiii de clasa întâi și a celei de-a doua și a celor de gradul doi
operațional preoperator și concret". Early Childhood Education Journal . 35 (6): 543-549. doi: 
10.1007 / s10643-008-0234-7 .
54. Săriți-vă^ Wubbena, Zane (2013). "Fluență matematică în funcție de capacitatea de
conservare la copii mici". Învățarea și diferențele individuale . 26 : 153-155. doi : 10.1016 /
j.lindif.2013.01.013 .