2.

2 Caracteristicile hidrodinamice ale cârmei

Atunci când se deplasează cârma în apă, forţele hidrodinamice ce acţionează asupra

acesteia, pot fi reduse la o rezultantă ”P”, aplicată în centrul de presiune ”CP”, ce este situată în
planul de simetrie al cârmei.
Există relaţiile de transformare între forțele dintre cele două sisteme de axe:
Pn=P y∗cos α e + Px∗sin α e
Pt =P y∗sin α e −P x∗cos α e
În care:
- α e este unghiul de bandare transformat al cârmei denumit și unghi de atac.
Rezultanta forțelor hidrodinamice este:
Pn= √ P2x + P2y =√ P 2n+ P 2t
Unde:
- Pn = componenta normală;
- Pt = componenta tangențială;
- P x = rezistența la înaintare;
- P y = portanța profilului.

2.3 Calculul hidrodinamic al cârmei

2.3.1 Determinarea ariei minime necesară penei cârmei

LCWL∗T
[ ( )]
2
B
S pmin = ∗ 1+25∗
100∗nc LCWL

Unde:
-n c este numărul de cârme utilizate, n c = 1;
În urma efectuării calculului a rezultat o valoare a ariei minime necesară penei cârmei
egală cu:

[ ( ) ]=9,7785 m
2
112,5∗5,3 18 2
S pmin = ∗ 1+25∗
100∗1 112,5
 2.3.2 Caracteristicile geometrice ale cârmei

Utilizând îndrumarul de proiectare se alege modelul de profil hidrodinamic NACA 0018,

cu următoarele caracteristici:
Tabelul 2.1 Caracteristici profil hidrodinamic NACA 0018
Simbol Mărime
γ m ( alungirerelativă) 6
Emax ( grosime maximă relativă) 0,18
b 10 m
bi 5m
bs 5m
C med 4,25 m
C medi 4,6 m
C meds 3,9 m
Sp 45,93 m2
S pi 23,5 m2
S ps 22,43 m2
Condiție:
S p > S pmin

2.3.3 Alungirea relativă a cârmei

b 10
λ= = =2,353 m
Cmed 4,25
bi 5
λ i= = =1,087 m
C medi 4,6
bs 5
λ i= = 1,282 m
C meds 3,9

2.3.4 Coeficienții hidrodinamici

Pentru profilul NACA 0018 cu λ m=6

C xα – coeficientul rezistenței la înaintare;
C yα – coeficientul portanței;
C pα – coeficientul centrului de presiune.
 Tabelul 2.2 Coeficieții hidrodinamici ai profilului cârmei
xm 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 95 100
ym 0 5,3 7,0 8,0 8,6 8,9 9,0 8,7 7,9 6,8 5,4 3,9 2,1 1,2 0
Y[m 0 0,3 0,4 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,3 0,4 0,3 0,2 0,1 0,1 0
]

2.3.5 Determinarea curentului de lichid la intrarea în discul elicei

Relația pentru determinarea curentului de lichid la intrarea în discul elicei este:
v a=v( 1−ω)
Unde:
-ω este coeficientul de reglaj, ω=0,347 ;
- v este viteza navei, v=14,7 Nd=7,56 m/ s.
În urma efectuării calculului rezultă:
v=7,56 ( 1−0,347 )=4,936 m/ s

2.3.6 Determinarea coeficientului de încărcare al elicei

Relația pentru determinarea coeficientului de încărcare al elicei este:
Te
C T =( 2
)
ρ∗A 0∗V A
2
Unde:
- T e este impingerea elicei, T e ¿ 1310 kN ;
- ρ este densitatea apei mării, ρ=1,025t /m3;
- A0 este aria discului elicei, A0 =34,195 m2
În urma efectuării calculului rezultă:

( )
1310
C T= 2
=3,06
1,025∗34,195∗4,936
2

2.3.7 Determinarea vitezei curentului de lichid pe pana cârmei

Relația pentru determinarea vitezei curentului de lichid pe pana cârmei este:

 √
v c =v a∗ 1+ ( )
S ps
Sp
∗C T

În urma efectuării calculului rezultă:

√
v c =v a∗ 1+ ( 22,43
45,93 )
∗3,06=7,795m/ s

2.3.8 Coeficienții hidrodinamici ai forței normale și ai momentului față de muchia

de atac
C nα =C xα∗sinα +C yα∗cosα
C Qα =Cnα∗C pα
Unde:
-C nα este coeficientul forței normale față de muchia de atac;
-C Qα este coeficientul momentului față de muchia de atac.
Calculele se vor efectua tabelar și vor fi prezentate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3 Rezultatul calculelor coeficienților hidrodinamici
αi C Qαi C nαi
0 0 0
4 0,0038 0,301
8 0,0077 0,611
12 0,0113 0,889
16 0,0147 1,136
20 0,0185 1,406
24 0,0193 1,314
30 0,0175 0,782

2.3.9 Determinarea forței normale ce acționează pe pana cârmei și momentului față

de muchia de atac a cârmei
Potrivit formulei de mai jos se poate calcula forța normală ce acționează pe pana cârmei:

( )
2
ρ∗v c
F nα=Cnα∗ ∗S p
2

( )
2
1,025∗7,795
F nα=Cnα∗ ∗45,93
2
Momentul față de muchia de atac a cârmei se poate afla cu următoarea formulă:
 ( )
2
ρ∗v c
Qα =C Qα∗ ∗S ps
2

( )
2
1,025∗7,795
Qα =C Qα∗ ∗22,43
2
Calculele se vor efectua tabelar și vor fi prezentate în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4 Rezultatul calculelor

αi F nαi [kN ] Qαi [kNm ]
0 0 0
4 430,51 265,42
8 873,90 537,83
12 1271,52 789,28
16 1624,80 1026,76
20 2010,98 1292,19
24 1879,39 1348,07
30 1118,48 1222,34

2.3.10 Determinarea abscisei relativă a axului cârmei

Conform formulei avem:

' xa 1,049
x a= = =0,247
C med 4,25

2.3.11 Determinarea coeficientului hidrodinamic al momentului față de ax

Potrivit formulei:

( )
2
ρ∗v c
Q Rα=C QRα∗ ∗S ps
2

Q Rα=C QRα∗ (1,025∗7,7952

2
∗22,43 )
Calculele se vor efectua tabelar și vor fi prezentate în tabelul 2.5.
Tabelul 2.5 Rezultatul calculelor
 αi C QRαi Q Rαi[kNm]
0 0 0
4 0,004 2,79
8 0,006 4,19
12 0,012 8,38
16 0,019 13,27
20 0,031 21,65
24 0,07 48,89
30 0,0164 114,55

2.3.12 Determinarea momentului maxim corectat față de axul cârmei

Se află conform formulei:

Q Rαmaxc=K 1∗K 2∗Q Rmax
Unde:
Q Rmax este valoarea maximă a momentului față de axul cârmei;
K 1 este coeficientul de siguranță pentru eforturi neprevăzute, K 1=1,2 ;
K 2 este coeficientul de siguranță pentru șocuri cu obiecte tari, K 2=1,2 ;
Rezultă: Q Rαmaxc=1,2∗1,2∗114,55=164,95 kNm

2.4 Calculul momentului hidrodinamic la axul cârmei

2.4.1 Mers înainte

Momentul hidrodinamic la axul cârmei se va calcula conform formulei lui Jossel:
5,29∗D∗4∗v2 2
DM = ∗sinα∗(a∗b −bb 1)
a
Deoarece forma suprafeței cârmei nu este dreptunghiulară, s-a împărțit suprafața pe
înălțime în 10 elemente având fiecare o înălțime Dh = 1,06 m.
Calculele se vor efectua tabelar și vor fi prezentate în tabelul 2.6.
Tabelul 2.6 Rezultatul calculelor
Absc b(m) b1(m) b1(m) bxb1
0 5,925 35,105 1,950 4,147
1 5,925 35,105 0,700 4,147
 2 5,925 35,105 0,700 4,147
3 5,925 35,105 0,700 4,147
4 5,925 35,105 0,700 4,147
5 b1 500 42,250 1,375 0,937
6 b1 609 43,678 1,515 10,012
7 b1 715 45,091 1,635 10,979
8 b1 803 46,280 1,752 11,918
9 b1 918 47,858 1,825 12,625
10 7,075 50,055 1,950 13,796
Suma 70,245 450,437 ξ b2 ξb 1=13,552 ξbb 1=89,009

Pentru un element de suprafață a cârmei:

5,29∗D∗4∗v2 2
DM = ∗sinα∗(a∗b −bb 1)
a
Unde:
a=0,195+0,305∗sinα ;

v = 7,56 m/s.

Rezultatele calculelor momentului în funcție de unghiul de bandare la marș înainte se

regăsesc în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7 Rezultatul calculelor momentului
α 5 10 15 20 25 30 35
Oef(α) 0,222 0,248 0,244 0,299 0,324 0,340 0,340
sin(α/a) 0,394 0,703 0,945 1,145 1,3 1,44 1,55

m m
A∗∑ b2 −∑ bb 1 11,04 22,780 34,499 45,768 57,036 67,854 77,77
a a
1

M[kgf] 1455, 5368,8 1090,3 17535,6 24811,4 3269 40336

6

2.4.2 Mers înapoi

Brațul rezultantei forțelor hidrodinamice de presiune la marș înapoi este:
ba=( 1−a )∗b−b 1
Momentul la axul cârmei la mers înapoi se calculează cu următoarea relație:
 [ ]
zn zn
5.29∗v 2
M= ∗sinα∗ ( 1−a )∗∑ b2−∑ bb1 ∗D∗4 [kgm ]
a a a

La marș înapoi, viteza maximă a navei aparține intervalului (0,5-0,67)¿ v .

Considerăm v =8 Nd .
Rezultatele calculelor momentului în funcție de unghiul de bandare la marș înapoi se
regăsesc în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8 Rezultatul calculelor momentului

α 5 10 15 20 25 30 35
Oef(α) 0,222 0,248 0,244 0,299 0,324 0,340 0,340
sin(α/a) 0,394 0,703 0,945 1,145 1,3 1,44 1,55
zn zn
A∗∑ b −∑ bb 1
2
261,67 249,9 238,23 226,96 215,69 204,84 194,9
a a
5

M [kgf] 36999 63059 80792 93260 100627 105872 108447

2.4.3 Calculul momentului la axul cârmei

Momentul de torsiune de calcul convențional, simbolizat M tc ce acționează asupra cârmei

la marș înainte se poate calcula cu formula:

M tc =N∗ ( Fh )∗¿
Unde:
2
F= A∗t=57,92m ;
 2
F 1=S∗n=6,375 m , unde F 1 este parte din aria safranului amplasată spre prova axului de
rotație;
h=10,6.
Rezultatele calculelor se regăsesc în tabelul 2.9.
Tabelul 2.9 Rezultatul calculelor
α 0 0,740 13,572 20,130 26,413 32,971 30,702

M[tf] 0 1100,0 2200,1 3714,2 4135,1 5156,1 -

M td f a 0 1442,2 2884,4 4213,9 5421,3 6760,1 -

Rezultă:

M 3 tc=N∗ ( Fh )∗¿
Momentul de torsiune de calcul convențional, simbolizat M 3 tc, care acționează asupra
instalației cârmei la marș înapoi se calculează cu următoarea relație:

M 3 tc=K y∗ ( Fh )∗¿
2

Unde:
- K y =0,0185;
- v3 t =8 Nd , este viteza maximă specifică la marș înapoi unde v3 t >0,5∗v
Rezultă:

M 3 tc=0,0185∗ ( 10,6)
57,922
∗¿

2.5 Determinarea traiectoriei de mișcare a navei

Centrul de greutate al navei în urma bandării cârmei, se va deplasa curba de giraţie.

Se remarcă trei perioade în procesul de giraţie:
 perioada de manevră;
 perioada de evoluţie;
 perioada de stabilizare.
 Perioadele se caracterizează printr-o interdependenţă a forţelor şi a cuplurilor ce
acţionează asupra navei după bandarea cârmei.
Perioada de manevră corespunde în timp cu durata deplasării cârmei din planul diametral
până la un unghi α. Perioada de timp este scurtă şi se poate caracteriza printr-o creştere continuă
a forţei N, iar unghiul de derivă creşte drept urmare a deplasării navei în partea opusă.
Va apărea o viteză unghiulară ω îndreptată în sensul de rotaţie al navei. La finalul acestei
perioade, forţa hidrodinamică pe cârmă devine maximă.
Perioada de evoluţie pornește odată cu finalizarea perioadei de manevră şi va continua
atât
timp cât va rămâne cârma deplasată sub unghiul α.În această perioadă toate forţele ce acţionează
asupra navei se găsesc într-un echilibru dinamic.
Unghiul de derivă β şi viteza unghiulară ω nu variază, iar nava realizează o mişcare
circulară cu rază constantă R. Traiectoria de mişcare se numeşte giraţie stabilizată.
Perioada a treia, cunscută și sub numele de perioada mişcării stabile sau giraţie
stabilizată, începe în momentul finalizării perioadei a doua şi se continuă cât timp cârma este în
poziţia bandată sub un unghi α. În timpul perioadei a treia, unghiul de derivă şi viteza de rotaţie a
navei devin constante, iar în jurul unui punct denumit centrul de giraţie, toate punctele navei
descriu traiectorii circulare. Nava se înclină în timpul giraţiei şi în sensul transversal datorită
forţelor de presiune a apei pe pana cârmei, forţelor de rezistenţă hidrodinamice, cu rezultantă R,
ce acţionează pe corpul navei şi forţelor centrifuge, care apar în timpul mişcării de giraţie.

2.5.1 Determinarea diametrului de girație și a unghiului de derivă

Suprafața părții imerse planului longitudinal diametral este A PD [m 2] și se calculează cu

următoarea formulă:
2
A PD=0,9∗LCWL∗T =0,9∗112,5∗5,3=536,6 m
Conform relației de mai sus se va afla raportul
V
→ K 1 =0,35
A PD∗LCWL
Unde:
V [m3 ¿ este volumul de carenă;
 V
K 1- coeficient ce depinde de raportul ;
A PD∗LCWL
K 2- coeficient ce depinde de unghiul de bandare al cârmei și se calculează cu formula:

D g=2∗
( )( )
K1
K2
∗
V
A PD
.

Calculele se efectuează tabelar în tabelul 2.10.

Tabelul 2.10 Rezultatul calculelor
α 10 15 20 25 30 35
K2 0,55 0,73 0,85 0,95 1 1,05
Dg 55,6 41,88 35,9 32,1 30,57 29,12

CAPITOLUL III. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI

HIDRAULIC DE ACȚIONARE AL CÂRMEI

Se aleg pompele hidraulice și motoarele electrice de acționare a pompelor hidraulice care

să asigure următoarele performanțe:
 momentul nominal 125 tfm;
 unghiul maxim de rotire;
 presiunea nominală a instalației de 16 MPa;
 timpul maxim de rotire al echei de la +20 ° la −20 ° cu timona normal de avarie
sau cu agregat de avarie axuliar, de 80 de secunde;
 timpul maxim de rotire al echei de la +35 ° la −30 ° cu un agregat de pompare,
egal cu 28 se secunde;
  timpul maxim de rotire al echei de la +35 ° la −30 ° cu două agregate de pompare,
egal cu 14 se secunde;

3.1 Calculul cinematic

Se adoptă lungimea echei:

H=2r =2∗2,262=4,524 m=4524 mm
r =Cpb−a=0,372−7,075−0,37=2,262 m
Cpmax =α pentru35 °
Forța necesară pentru obținerea momentului nominal este egală cu:
Mn Mn 125000
F n= = = =35063,5[dAN ]
2∗r∗cosα h∗cosα 4,524∗cos 35
Suprafața necesară se calculează cu formula:
F n 35063,5 2
Anec = = =219,65 cm
Pn 160
Deoarece o asemenea arie nu poate fi standardizată, alegem: Ac = 285 cm2.
Cursa maximă de la −40° la + 40° se calculează cu următoarea formulă:
C=h∗sin 40=4524∗sin 40=4524∗0,6427=2907,9 mm
Momentul activ dezvoltat are o valoare minimă când unghiul cârmei este maxim și o
valoare maximă când unghiul cârmei nul. Pentru determinarea legii de variaţie a momentului
activ în funcţie de unghiul cârmei s-a întocmit modelul matematic de mai jos:
Fie d=∥OP ∥ ; d =∥OP ∥ ; α=mas ( YOM )=MAS( M OY ).
Dacă ∥OM ∥=∥ OM ∥=r ;∥ OB ∥=b; ∥ AB ∥=∥ A B ∥=a, atunci coordonatele punctelor
A, A`, M și M` sunt:
A ( b , a ) ; M =(r∗sinα , r∗cosα )
A ( b ,−a ) ; M =(−r∗sinα ,−r∗cosα)
Ecuațiile dreptelor (AM), respectiv (A`M`) sunt:
y−r∗cosα x−r∗cosα
( AM ) : =
a−r∗cosα b−r∗cosα
Rezultă:
( AM ) : ( b−rsinα )∗ y−( a−rcosα )∗x−r (bcosα−asinα )=0
( AM ) : ( b+rsinα )∗y + ( a+ rcosα )∗x +r (bcosα+ asinα)=0
 Distanța de la un punct fix M ( x0 y 0 ) la dreapta ( D ) : Ax +By +C=0, scrisă sub formă
generală este:
Ax 0 + By0 +C
δ= ¿¿
În cazul nostru avem:
r ( bcosα−asinα )
d=
¿¿
r ( bcosα +asinα )
d=
¿¿
Deci:
M cm1=F n∗d ; M cm2=F n∗d ;
M cm =F n (d+ d ) .

M cm =F n∗r∗
[√ 2 2
r ( bcosα−asinα )
2
a + b + r −2 r (bsinα + acosα) ] + Fn∗r∗
[√ 2 2
r ( bcosα+ asinα )
2
a + b + r −2 r (−bsinα + acosα) ]
De unde rezultă:
F n=70127 dAN ¿
r =2,262m ;
b=7,075 m;
a=0,37 m.
Rezultatele calculelor momentului nominal pentru unghiurile de bandare sunt prezentate
în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Momentul nominal
α M n [Nm ]
0 199,29
5 198,56
10 196,72
15 193,90
20 189,773
25 184,27
30 177,50
35 162,75
38 163,93
40 159,95
 3.1.1 Determinarea mărimii unităților de pompare pentru acționarea principală

Cunoscând următoarele: a , b , r , θ1=35 ° rezultă următoarele:

C 1=2,394 m;
C 2=2,350 m;
C=C 1+C 2=2,394 +2,350=4,744 m;

3.1.2 Volumul total corespunzător cursei calculate

Se calculează cu formula:
V =C∗A 0 [l]
Rezultă:
V =4,744∗28500=135,204 l

3.1.3 Debitul util pentru realizarea timpului stabilit

Se poate calcula conform formulei:

v∗b0
Q20= [l/min]
t
De unde va rezulta că:
135,204∗7,075
Q20= =34,163l /min
28

3.1.4 Stabilirea pompelor hidraulice

Se alege turația de antrenare a pompei n = 2900 rot/min.

Debitul specific necesar pentru a realiza timpul de 28 de secunde, t = 28s, este:
Q 20 34,163
q 28= = =0,013[l/ rot ]
n∗ξ v 2900∗0,9
Conform catalogului de pompe se preferă pompa cu pistonașe axiale cu cilindree
variabilă, modelul F220. cu cilindreea maximă q = 0,125 l/rot.
Debitul efectiv la această turație de antrenare este:
Qmax =q∗n∗ξ v =0,125∗2900∗0,9=326,25 l/ min

3.2 Determinarea puterii necesare pentru antrenarea mașinii de cârmă

 Puterea necesară pentru bandarea cârmei de la la −35 ° la +35 ° în timp de 28 de secunde
se calculează cu relația:
Pmax∗Qmax
Pe = ∗k moe
612
Unde: k moe=0,6925 , coeficient ce depinde de unghiul de bandare impus.
200∗326,25
Rezultă: Pe = ∗0,6925=73,83 kW
612
Se alege motorul electric de 90 kW și 33000 rot/min, model tip B3TB5-N 180Lx90x3000
cu serviciu nominal S1 și grad de protecție IP44.

3.2.1 Calculul acționării auxiliare

C 1=1,594 m ;
C 1=1,594 m ;
C =C 1 +C 1 =3,188 m;

3.2.2 Volumul total

Se va calcula cu ajutorul formulei:

V =C ∗A0 [l]
Rezultă:
V =3,188∗28500=90,8 l

3.2.3 Debitul util pentru realizarea timpului stabilit

t 0=60 s:
Se calculează cu ajutorul formulei:
60∗V
Q60= [l/min]
t0
Rezultă:
60∗90,8
Q60= =90,8 l/min
60

3.2.4 Selectarea pompei hidraulice auxiliare

Se alege turația de antrenare a pompei (turația motorului electric) n = 1500 rot/min.

 Debitul specific util pentru realizarea timpului de 28 de secunde, t = 28s, este:
Q60 90,8
q 28= = =0,067 [l/rot ]
n∗ξ v 1500∗0,9
Din catalogul de pompe se alege o pompă cu pistoane axiale cu cilindree variabilă, model
F116-250. cu cilindreea maximă q = 0,100 l/rot.
Debitul efectiv la această turație de antrenare este:
Qmax =q∗n∗ξ v =0,100∗1500∗0,9=135 l/min

3.3 Părțile componente ale cârmei și caracteristicile lor

Partea electrică este formată dintr-un selsin și o serie de contacte electrice.

Partea hidraulică este formată după cum urmează:
 pompe de compensare și comandă;
 distribuitoare hidraulice comandate electric.
Partea mecanică este alcătuită dintr-o serie de pârghii articulate ce leagă între ele pompele
principale, echea, selsinul și cilindrii de comandă.
În următorul tabel sunt trecute dimensiunile pârghiilor.
Tabelul 3.2 Dimensiunile pârghiilor
Element L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 R4 R5 R6
Dimensiune[mm] 500 170 500 555 570 20 565 170 265 80

Unghiurile de rotire a cârmei α , α 1 , α 2 pentru unghiurile comandate β la mașina de cârmă

de 40 tfm se regăsesc în tabelul 3.3

Tabelul 3.3 Unghiurile de rotire a cârmei

°
β C(mm) α
°
α
°
T αe
°
α/β α T /α
0 1 2 3 4 5 6
-35 -96,7 -36,4 -30,4 -6,04 1,040 0,834
-30 -84,6 -30,7 -25,4 5,28 1,020 0,828
-25 -71,6 -25,2 -20,5 -4,74 1,010 0,812
-20 -58,1 -19,9 -15,6 -4,37 0,997 0,781
-15 -44 -14,8 -10,7 -4,11 0,984 0,723
 -10 -27,5 -9,83 -5,88 -3,95 0,983 0,598
-5 -14,8 -4,9 -1,03 -3,87 0,980 0,209
0 0 0 0 0 0 0
5 14,8 4,9 1,06 3,84 0,98 0,216
10 29,5 9,84 5,92 3,91 0,984 0,602
15 44 14,9 10,8 4,07 0,99 0,726
20 58,1 20 15,7 4,33 1 0,704
25 72,1 25,4 20,6 4,71 1,010 0,814
30 85,4 31 25,8 5,27 1,03 0,83
35 98,3 37,1 31,1 6,09 1,06 0,836

3.4 Determinarea timpului de bandare al cârmei

În tabelul de mai sus, se poate observa că unghiurile α T și α e diferă pentru același unghi
de bandare comandat al cârmei indiferent de bord.
La o comandă, mișcarea cârmei se face cu tot debitul, până când se realizează α 1, al
unghiului comandat, iar apoi va scădea conform următoarei legi:
sinα
Q=Q 0
sin 25
Timpul de bandare total este compus din doi timpi:
 timpul rapid;
 timpul lent.
Timpul rapid se calculează cu relația:
T r=S ¿ ¿
Timpul lent se află conform relației:
S
α =αr ∗R ( α )+ R c2 ( α )
Q 0 c1
T e= ∫
α=0 sinα (α )
Unde:
 T r este timpul rapid de realizare a unui unghi de bandare comandat;

 T e este timpul lent de realizare a unui unghi de bandare comandat;

 S este secțiunea unui cilindru hidraulic;

 Q0 este debitul pompei;

 Lc 10 este lungimea cilindrului 1 în momentul inițial;

 Lc 1 r este lungimea cilindrului 1 în momentul realizării unghiului α t ;

  Lc 20 este lungimea cilindrului 2 în momentul initial;

 Lc 2 r este lungimea cilindrului 1 în momentul realizării unghiului α t ;

 Rc 1 ( α ) reprezintă distanța de la cilindrul numărul 1, la axa de rotire a echei, la un

moment dat, în timpul realizării unghiului α;
 Rc 2 ( α ) reprezintă distanța de la cilindrul numărul 2 la axa de rotire a echei la un
moment dat, în timpul realizării unghiului α.
Avem următoarele:
Lc 0=7075 mm
Rc =2262 mm
2
S=28509,952mm
Q0=1925000000 mm3 /s
Timpii de bandare calculați corespunzători unei bandări totale de 35° sunt cuprinși în
tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 Timpii de bandare
de la α la α Tr Te T =T r +T e
-35° 30° 24,2 2,8 27,1
-30° 35° 24,3 3,2 27,8
30° -35° 24,3 2,9 27,2
35° -30° 24,5 2,1 26,8