Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

DETERMINAREA REGIMULUI DE CURGERE ŞI PIERDEREA DE

PRESIUNE LA CURGEREA MONOFAZICA ÎNTR-UN STRAT
GRANULAR

Profesor coordonator: Student:

Ș. l. dr.Ing. Gabriela ISOPENCU Maicanu Florentina Andreea

IIPCB, an III
CUPRINS
Scopul lucrării ............................................................................................................................ 3
Aspecte teoretice ........................................................................................................................ 3
Descrierea instalației .................................................................................................................. 4
Modul de lucru ........................................................................................................................... 5
Prelucrarea datelor experimentale .............................................................................................. 5
Concluzii .................................................................................................................................... 8
Bibliografie................................................................................................................................. 9

2
Scopul lucrării

Se studiază curgerea unui lichid printr-un strat granular. Caracterul regimului de

curgere se stabileşte calculând numărul lui Reynolds în condiţiile respective. Din pierderea de
presiune în strat, determinată experimental, se calculează coeficientul de frecare şi se
reprezintă grafic dependenţa acestuia de criteriul lui Reynolds.

Aspecte teoretice

În multe operaţii din industria chimică fluidele străbat straturi formate din bulgări,
granule, corpuri de umplere sau pulberi, cum ar fi: trecerea gazelor prin stratul de cărbune din
focare sau din gazogene, trecerea gazelor prin stratul de bulgări la arderea calcarului, trecerea
fluidelor prin straturi de catalizator, trecerea fluidelor prin umplutura coloanelor de absorbţie
sau de rectificare, trecerea lichidelor prin straturi filtrante sau prin straturi de schimbători de
ioni, etc.

Pentru caracterizarea straturilor granulare se utilizează următoarele definiţii:

diametrul mediu al particulelor, dp, este diametrul granulelor având suprafaţa egală cu
media suprafeţelor granulelor;

viteza fictivă, wf, este viteza cu care ar circula debitul de fluid prin tubul gol;

suprafaţa specifică a umpluturii, , este suprafaţa corpurilor de umplere din unitatea de

volum a umpluturii;

fracţia de goluri sau porozitatea umpluturii, , reprezintă raportul dintre volumul golurilor
şi volumul total al stratului granular;

factorul de formă, , este raportul dintre aria suprafeţei sferii de volum egal cu volumul
particulei şi aria suprafeţei granulei.

Relaţii de curgere:

𝑙 𝑤𝑓2
𝛥𝑝 = 𝜆 ⋅ ⋅ ⋅𝜌 (1)
𝑑𝑒 2

(pentru calculul 𝜆 experimental)

unde de este diametrul echivalent al umpluturii:

4𝜀
𝑑𝑒 = (2)
𝜎

wf – viteza fictiva:

3
 4⋅𝐺𝑣
𝑤𝑓 = (3)
𝜋⋅𝐷𝑐2

iar valoarea coeficientului de frecare  este funcţie de numărul lui

𝑤𝑓 ⋅𝑑𝑒 ⋅𝜌
𝑅𝑒 = (4)
𝜂

după cum urmează:

𝜆 = 140 ⋅ 𝑅𝑒 −1 pentru 𝑅𝑒 < 40 ( curgere laminară) (5)

𝜆 = 16 ⋅ 𝑅𝑒 −0.2 pentru 𝑅𝑒 > 40 (curgere turbulentă) (6)

Descrierea instalației

Instalația se compune dintr-o coloană de sticlă umplută cu granule solide, un rotametru

pentru măsurarea debitului de apă și un manometru diferențial cu mercur ce indică pierderea
de presiune de-a lungul coloanei.

Fig.1. Scema instalației experimentale

1- Robinet
2- Rotametru
3- Tub cu strat granular
4- Manometru în formă de U cu mercur

4
Modul de lucru

Se verifica conexiunile instalatiei prin inspectarea acesteia. Daca instalatia este in stare
optima, se deschide robinetul de alimentare cu apa, se fixeaza debitul la rotametru la prima
gradatie si se citeste denivelarea lichidului manometric. Se vor face citiri pentru debite din
75/75 L/h pana la sfarsitul scalei rotametrului. Dupa incheirea citirilor se inchide robinetul de
alimentare cu apa de la retea si se inspecteaza instalatia impreuna cu personalul din laborator.

Prelucrarea datelor experimentale

Tabel 1. Date experimentale

Denivelare Denivelare
Nr. Exp. Debit Gv, L/h manometru,mm manometru,m
1 75 7,2 0,0072
2 150 23,4 0,0234
3 225 39,6 0,0396
4 300 61,2 0,0612
5 375 88,2 0,0882
6 450 117 0,117
7 525 153 0,153
8 600 192,6 0,1926

Tabel 2. Date necesare

̅̅
𝒅̅̅𝒑 ,mm 3,25 t (°C) ρapă (kg/m3)
ε,m3/m3 0,2377 7,5 999,61
σ, m2/m3 1407,32
H,cm 54 t (°C) ηapă (Ns/m2)
Dc, mm 64 7,5 0,0014

̅̅
𝒅̅̅𝒑 ,mm 0,00325 ρHg (kg/m3)
ε,m3/m3 0,2377 13600
σ, m2/m3 1407,32
H,m 0,54
Dc, m 0,064

de,m 0,00067561

5
• Pentru a calcula densitatea și viscozitatea apei la 7,5° se folosesc din anexe datele
necesare, se reprezentă grafic și se calculează ecuația dreptei pentru a afla proprietațile
apei la temperatura 7,5°C.

ρapă
t (°C)
(kg/m3)
0 1000
20 998
40 992
60 983
80 972
100 958
120 943

7,5 999,61

ρ = f(t)
1010
1000
990
ρapă (kg/m3)

980
970
960 y = -0,0032x2 - 0,0946x + 1000,5
R² = 0,9994
950
940
930
0 20 40 60 80 100 120 140
t (°C)

t (°C) ηapă (cP)

0 1,79
10 1,31
20 1
30 0,801
40 0,656
50 0,549
60 0,469
80 0,357
100 0,284
120 0,232

6
 7,5 1,42625 cP
7,5 0,0014 Ns/m2

η = f(t)
2
1,8
1,6 y = 0,0002x2 - 0,0296x + 1,637
1,4 R² = 0,9691
ηapă (cP)

1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
0 20 40 60 80 100 120 140
t (°C)

• Se calculează diametrul echivalent al umpluturii cu relația (2)

Tabel 2. Date prelucrate

Debit, Gv,
Nr. Exp. mc/s Cadere de presiune, Pa wf, m/s Reynolds
1 2,08E-05 8,90E+02 0,0065 13,14
2 4,17E-05 2,89E+03 0,0130 26,29
3 6,25E-05 4,89E+03 0,0194 39,43
4 8,33E-05 7,56E+03 0,0259 52,57
5 1,04E-04 1,09E+04 0,0324 65,71
6 1,25E-04 1,45E+04 0,0389 78,86
7 1,46E-04 1,89E+04 0,0453 92,00
8 1,67E-04 2,38E+04 0,0518 105,14

Coef. de frecare exp. λexp Coef. De frecare teoretic, λt Eroare relativa (%), λt si λexp lg Re
3,0014 10,6524 71,82 1,12
2,4387 5,3262 54,21 1,42
1,8342 3,5508 48,34 1,60
1,5945 7,2439 77,99 1,72
1,4707 6,9277 78,77 1,82
1,3548 6,6797 79,72 1,90
1,3016 6,4769 79,90 1,96
1,2545 6,3062 80,11 2,02

7
 • Se calculează căderea de presiune cu relația:
∆𝑝 = (𝜌𝑚𝑎𝑛𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 −𝜌𝑎𝑝ă ) ∙ 𝑔 ∙ ∆ℎ

• Se calculează viteza fictivă cu relația (4) și Reynolds cu relația (5)

• Coeficientul de frecare determinat experimental se determină din relația (1), iar
coeficientul de frecare teoretic din relațiile (6),(7)
• Se calculează eroarea relativă:
𝜆𝑡 −𝜆𝑒𝑥𝑝
𝐸𝑟. 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎 = | | ∗ 100
𝜆𝑡
• Se reprezintă grafic coeficienții de frecare fatță de numarul Reynolds pentru curgerea
monofazică în strat granular în coordonate semilogaritmice

λ=f(lgRe)
12,0000

10,0000
λexp si λteor

8,0000

6,0000
Coef de frecare exp. λexp
4,0000
Coef. De frecare teoretic, λt
2,0000

0,0000
0,00 0,50 1,00 1,50 2,00 2,50
lgRe

Concluzii

Se observă că valorile coeficientului de frecare scad odată cu creșterea criteriului

Reynolds, deci scad odată cu creșterea turbulenței.
Calculele teoretice și experimentale au pus în evidență faptul că pierderile de presiune
depind de numeroși factori, printre care viteza fluidului, regimul de curgere, natura fluidului,
dimensiunile conductei, dar și de mărimile caracteristice straturilor granulare. Se observă că
erorile sunt foarte mari. Ele pot fi din cauza:
• Erorilor de citire din timpul efectuării experimentului
• Erorilor de calcul
• Datorate poziției prizelor de presiune, care nu sunt montate exact lângă stratul
granular.

8
Bibliografie

➢ Cursuri procese hidrodinamice, an 3, IIPCB, Prof. Dr. Ing. Isopencu Gabriela Olimpia,
Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta
Materialelor
➢ Floarea,O.,Jinescu,G.,Procedee intensive in operatiile unitare de transfer, Editura
Tehnica, Bucuresti,1966