Analiza tehnică a cărbunilor

1. Determinarea umidităţii

Introducere
Se definesc următorii termeni pentru umiditatea cărbunilor:
Umiditatea de îmbibaţie , W​i​, ​reprezintă cantitatea de apă pierdută de cărbune prin uscarea la aer
până la masă constantă.
Umiditatea higroscopică, W​h​, reprezintă rămasă în cărbune după eliminarea umidităţii de
îmbibaţie.
Umiditatea totală, W​t​, ​ reprezintă​ ​ conţinutul total de apă din cărbune.
Umiditatea probei pentru analiză, W​a , ​reprezintă cantitatea de apă din proba de cărbune supus
analizei, la data efectuării acesteia.
Lucrarea urmăreşte determinarea umidităţii pentru analiză , W​a , pentru diferite probe de
cărbune.
Metoda constă în uscarea probei supusă determinării în condiţii de temperatură stabilite,
până la masă constantă. Se calculează diferenţa dintre masa iniţială a probei şi masa determnată
după uscare, care se exprimă în procente. Uscarea se face la etuvă, la 105ºC.

Materiale şi aparatură:
- cărbune de analizat (diferite sortimente);
- etuvă de laborator prevăzută cu termometru având valoare diviziunii de 1 ºC;
- fiolă de cântărire cu capac, din sticlă sau aluminiu;
- cleşte de lemn;
- balanţă analitică.

Mod de lucru
Într-o fiolă de sticlă sau de aluminiu cu capac, adusă în prealabil la masă constantă, se
cântăreşte la balanţa analitică o probă de 1-2 g de cărbune uscat la aer. Grosimea stratului de
cărbune în fiolă va fi de cel mult 5 mm. Se aşează fiola neacoperită împreună cu capacul în etuva
încălzită la 105 ±5 ºC şi se lasă timp de o oră. Fiola se scoate din etuvă şi se răceşte acoperită cu
capac, iar apoi se cântăreşte fiola acoperită. Operaţiile de uscare-răcire se repetă ţinând fiola în
etuvă la început 30 minute, apoi câte 15 minute până se ajunge la masă constantă. Dacă masa începe
să crească, se va lua în considerare cea mai mică masă obţinută. Ca rezultat al determinării se va lua
media aritmetică a două măsurători (în 2 fiole).

Calcularea şi interpretarea rezultatelor

Umiditatea probei de analiză, W​a​ , exprimată în procente se calculează cu formula (1):

(1)
unde:
m​ - masa probei de cărbune luată în lucru;
m1​ ​ ​ - masa fiolei cu proba luată în lucru înainte de uscarea în etuvă, în g;
m2​ ​ ​ - masa fiolei cu proba luată în lucru după uscare în etuvă, în g.

1
 2. Proprietăţi fizico-chimice ale cărbunilor

2.1 Determinarea densităţii cărbunilor

Introducere

Densitatea sau densitatea reală ​ a unui cărbune este de finită ca raportul dintre masa
cărbunelui şi volumul său, fără a lua în considerare volumul porilor.
Determinarea constă în măsurarea volumului unei mase cunoscute de cărbune prin
dislocuirea unui volum egal de etanol de 96%. Pentru determinarea densităţii se foloseşte metoda cu
picnometrul (STAS 5628-73).

Aparatură şi reactivi necesari

● cărbune de analizat;
● picnometru cu capacitatea de 50 cm​3​;
● termostat cu baie de apă;
● balanţă analitică;
● etuvă;
● etanol 96 % vol.;
● apă distilată proaspăt fiartă şi răcită;
● pipetă de sticlă;
● hârtie de filtru.

Modul de lucru

1. Determinarea volumului picnometrului

Picnometrul gol, curat şi uscat se cântăreşte la balanţa analitică, iar masa acestuia, exprimată
în grame se notează cu ​m​1​. Se umple picnometrul cu apă distilată proaspăt fiartă şi răcită ​folosind o
pipetă. Picnometrul plin cu apă se introduce în termostatul reglat la temperatura de 20° C şi se lasă
o oră. Se scoate picnometrul, se elimină excesul de apă cu hârtie de filtru, se şterge fără a se pune
mâna pe sticlă şi se cântăreşte, iar masa picnometrului cu apă se notează cu ​m​2 . Ca rezultat al
cântăririi se ia media aritmetică a trei măsurători. Volumul picnometrului, ​Vp​ , în cm​3 , se calculează
folosind relaţia (2):

(2)

unde :
m​1​ este masa picnometrului gol, în g;
m​2​ este masa picnometrului cu apă distilată, în g;
ρ​20​ = 0,9982 g/cm​3​ este densitatea apei distilate la 20 ​° ​C​.

1. Determinarea densităţii etanolului

2
 Se procedează la fel ca la punctul 1, dar în loc de apă , picnometrul se va umple cu etanol
96%. Ca rezultat se ia media a patru determinări paralele , iar exprimarea rezultatului se face cu 4

zecimale. Densitatea etanolului la 20 ​° C​ , se notează şi se calculează cu relaţia (3):

(3)

unde :
m​1​ este masa picnometrului gol, în g;
m​3​ este masa picnometrului cu etanol la 20 ​° ​C, în g.

2. Determinarea densităţii cărbunelui

Cărbunele, având granulaţia de maxim 0,2 mm se usucă în etuvă la 105 ° C timp de o oră ,
iar apoi se răceşte în exicator. Masa picnometrului gol se notează ​m​1​. În picnometrul gol, curat şi
uscat, cântărit în prealabil se introduce cărbunele. Se cântăreşte picnometrul cu cărbune la balanţa
analitică notându-se cu ​m​2​. Făcând diferenţa ​m​2​-m​1 se stabileşte masa exactă a probei de cărbune
care se notează ​m​.
Peste proba de cărbune din picnometru se toarnă circa 20 cm​3​ de etanol, agitând astfel încât
să se umecteze cărbunele şi să se elimine aerul din pori. Pentru a asigura eliminarea aerului din pori,
se fierbe pe baie de apă circa 2 minute.
Picnometrul se umple apoi cu etanol şi se aşează în baia de termostatare la 20 ​° ​C, unde se
lasă circa o oră după care se usucă cu hârtie de filtru şi se cântăreşte, notându-se cu ​m​4​ ​masa
picnometrului cu cărbune şi etanol.

Densitatea cărbunelui , în g/cm​3​ se calculează cu relaţia (4):

(4)
Unde:
m- ​masa probei de cărbune, în g;
m3​ ​ - masa picnometrului cu etanol la 20 ° C, în g;
m4​ ​ - masa picnometrului cu cărbune şi etanol, în g;

3
 2.2 Determinarea densităţii aparente şi a porozităţii cărbunilor

Introducere

Densitatea aparentă a cărbunilor exprimă raportul dintre masa cărbunelui şi volumul său,
inclusiv volumul porilor.
Porozitatea cărbunilor este raportul dintre volumul porilor din cărbune şi volumul total al
cărbunelui, inclusiv volumul porilor .
Lucrarea urmăreşte determinarea densităţii aparente şi a porozităţii unei probe de cărbune.
Principiul metodei
Se determină volumul, inclusiv porii, unei probe de cărbune de masă cunoscută , prin
dislocuirea unui volum egal de apă.

Aparatură şi reactivi
- Diferite sortimente de cărbune de analizat
- Coş de plasă de sârmă cu diametrul ochiurilor mai mic decât granulaţia cărbunelui şi volumul de
3 –4 cm​3​ ​; coşul de formă cilindrică este confecţionat din material rezistent la coroziune
- Cilindru gradat cu diviziuni de 0,1 cm​3​ şi diametrul interior mai mare decât diametrul coşului
- Etuvă

Modul de lucru
În cilindrul gradat se introduc 150 cm​3 apă distilată şi se termostatează la 20 ºC. Coşul din
plasă de sârmă se introduce în cilindru, la 20 º C şi se citeşte volumul dislocuit de acesta, ​V​1 , cm​3​.
Se scoate coşul din cilindru, se usucă şi se introduce cărbunele cântărit în prealabil , având masa ​m​.
Coşul cu cărbune se introduce în cilindrul gradat şi se citeşte creşterea de volum, ​V2​ , cm​3​, la
temperatura de 20 ºC. Se fac două determinări paralele, iar rezultatul final se exprimă ca media
celor două determinări.

Calculul şi interpretarea rezultatelor

Densitatea aparentă a cărbunelui, ρ​a​, în g/cm​3​ , va fi:

unde:
m​ este masa cărbunelui luat pentru de terminare, în g;
V1​ ​ este volumul dislocuit de coşul din plasa de sârmă, în cm​3​;
V2​ ​ este volumul dislocuit de coşul din plasa de sârmă, împreună cu proba de cărbune, în cm​3​.

Porozitatea cărbunelui, notată cu P, exprimată în % se calculează cunoscând densitatea reală

şi densitatea aparentă a cărbunelui cu ajutorul relaţiei:

unde:

ρc​ ​ este densitatea reală a cărbunelui, în g/cm​3​;

ρa​ ​ este densitatea aparentă a cărbunelui, în g/cm​3​.

4
Se vor analiza şi compara probele de cărbune .