PROCESUL DE ARDERE

Arderea
reprezinta
procesul
de
transformare a energiei chimice a
combustibilului in energie calorica
(caldura).
In cazul real arderea nu se produce
instantaneu (ca si in cazul analizei
ciclurilor ideale) ci are loc in timp finit,
prin inaintarea treptata a frontului de
ardere in masa de amestec.
Analiza procesului de ardere implica
studiul mecanismelor moleculare ale
aprinderii si arderii, mecanismele de

PROCESUL DE ARDERE

NOTIUNI DE TERMODINAMICA
ARDERII
Combustibilii utilizati la MAI cu piston
pot fi:
Lichizi (benzina, motorina,alcooli etc.)
Gazosi (propan, metan, hidrogen etc.)
Solizi (in stare experimentala)

Utilizarea cea mai larga o au

combustibilii lichizi (benzina pentru
MAS si motorina pentru MAC)
Compozitia combustibililor lichizi se
exprima prin continutul masic de

PROCESUL DE ARDERE
Combustibil

Compozitia in kg/kg comb.

Putere
calorica

[kJ/kg]

Benzina

0,854

0,142

0,004

43890

Motorina

0,857

0,133

0,010

41800

Metan

0,750

0,250

--

49949

Etan

0,800

0,200

--

47436

Propan

0,818

0,182

--

46348

Butan

0,827

0,172

--

45720

Hidrogen

-- (!!!)

119422

Metanol

0,375

0,125

50

19937

Etanol

0,520

0,130

0,350

26805

PROCESUL DE ARDERE

Pentru aprecierea starii initiale a

amestecului
aer-combustibil
este
necesar sa se calculeze oxigenul minim
necesar Omin pentru arderea completa
a unui kg de combustibil (cantitatea de
aer Lmin).
Prin
arderea
completa
a
unui
combustibil se intelege procesul de
ardere in care energia chimica a
componentelor initiale din combustibil
se transforma total in alte forme de
energie (termica, luminoasa etc.)

PROCESUL DE ARDERE

Cantitatea de oxigen necesara arderii

complete a unui combustibil este data
de :

Cunoscand compozitia aerului atmosferic

(volumetric:77% N2, 23% O2 dar masic: 79%
N2 si 21% O2) cantitatea minima de aer
necesara arderii complete este:

PROCESUL DE ARDERE

Definim coeficientul de exces de aer () ca

fiind dat de raportul

Pentru MAS la regimurile de pornire, mers

in gol, sarcini mici si mari <1 iar in
domeniul sarcinilor mijlocii >1.
La MAC din cauza timpului foarte scurt
pentru formarea amestecului este necesar
a se asigura un exces de aer la toate
regimurile >1
( =1,3...2,5)

PROCESUL DE ARDERE

Coeficientul de exces de aer serveste

insa si la precizarea limitelor de
aprindere adica limitele de variatie a
compozitiei amestecului aercombustibil pentru care este posibila
aprinderea.
Exista definite o limita inferioara de
aprindere ( i) si o limita superioara
de aprindere
(s). s
Temperatura
i
[oC]

Intervalul 0de aprindere

depinde
0,5
1,23 de
300
0,4
0,86
temperatura

PROCESUL DE ARDERE
T

DOMENIUL DE
APRINDERE

T1

i
s
Variatia limitelor de aprindere in functie de coeficientul de exces de a

PROCESUL DE ARDERE

GENEZA POLUANILOR DIN GAZELE DE EVACUARE A

MOTOARELOR CU ARDERE INTERN
Originea i geneza hidrocarburilor
Particularitile funcionale din interiorul camerei de ardere a
motoarelor cu ardere intern legate de imposibilitatea
propagrii frontului de flacr n amestecul carburant, duc la
formarea hidrocarburilor din gazele de evacuare. ntreruperea
lanului de ardere apare fie n masa de gaze supuse arderii sau
n prezena unor perei reci ce delimiteaz camera de ardere.
Concentraia de hidrocarburi din gazele de evacuare depinde i
de presiunea din colectorul de admisie (figura), presiune care
influeneaz stingerea flcrii n masa de gaze.

PROCESUL DE ARDERE

Pentru cazul n care lanul de ardere se

ntrerupe datorit pereilor reci ai
camerei de ardere s-a constatat c
acest fenomen genereaz cantiti
relativ mici de hidrocarburi iar alte
fenomene cum ar fi imposibilitatea
propagrii flcrii prin spaii nguste ale
camerei de ardere i absorbia (sau
desorbia) n pelicula de ulei i n
depozitele solide sunt considerate a fi
principalele
generatoare
de
hidrocarburi.

PROCESUL DE ARDERE

Fig.Variaia gradientului de temperatur n prezena peretelui rece

al camerei de ardere (1-zona de ardere a gazelor; 2-zona periferic
a arderii; 3-zona stratului limit la peretele camerei de ardere).

PROCESUL DE ARDERE

Originea i geneza oxizilor de carbon

Originea apariiei n gazele de ardere a oxizilor de
carbon este datorat arderii incomplete a
amestecului carburant. Procesul chimic de
formare i reducere a oxizilor de carbon se
realizeaz sub forma :

CO OH CO2 H
Reacia decurge n ambele sensuri cu vitez mare
ceea conduce teoretic la un echilibru ntre CO i
CO2. Din cauza concentraiei de hidrogen mult mai
mare dect a radicalilor (OH) n gazele de
evacuare va exista cu preponderen monoxid de
carbon (CO).

PROCESUL DE ARDERE

Originea i geneza oxizilor de azot

Reaciile chimice de formare, dezvoltate
conform mecanismului Zeldovich sunt:
O N 2 NO N
N O2 NO O
N OH NO H
Reaciile de formare a oxizilor de azot sunt
caracterizare de viteze de reacie ce cresc
exponenial cu temperatura.
Evoluia oxizilor de azot n funcie de variaia
coeficientului de exces de aer () este
reprezentat n figura .

PROCESUL DE ARDERE

Fig.6 Evoluia oxizilor de azot n funcie de variaia

coeficientului de exces de aer ()

!!!

PROCESUL DE ARDERE

Factorii de influen a genezei oxizilor

de azot sunt :
temperatura gazelor arse iniial (trebuie s
fie ct mai sczut);
durata de staionare a gazelor arse n
cilindru (de asemenea ct mai sczut);
cantitatea de oxigen disponibil (cu ct
este mai puin oxigen cu att mai bine
pentru gazele arse iniial).

PROCESUL DE ARDERE
Originea i geneza particulelor
n cazul MAS regsim particule cu dimensiuni mari n
cazul benzinelor cu plumb i care sunt formate din sruri
de plumb (60-65%), oxizi de fier (30-35%) i carbon (23%). Pentru benzinele fr plumb particulele majoritare
din gazele de evacuare sunt particulele de carbon
provenite din arderea defectuoas, din uleiul ars (n cazul
uzurii avansate a motorului) i a calaminei formate i
depuse n interiorul camerei de ardere.
Pentru MAC particulele emise se pot identifica n funcie
de culoarea fumului evacuat n atmosfer.
Astfel fumul alb i albastru este format dintr-o suspensie
de particule lichide de combustibil nears (sau oxidat
parial) cu diametru n jur de 1 m pentru fumul alb i 0,5
m pentru cel albastru. Fumul negru este format din
particule crbunoase cu diametrul cuprins ntre 1-2,5 m.

PROCESUL DE ARDERE

Fig. Geneza particulelor crbunoase din fumul evacuat.

PROCESUL DE ARDERE

Geneza poluanilor n MAC cu injecie

direct
Studiul formrii poluanilor n MAC cu injecie
direct prezint importan deoarece acest
tip de motor este unul din cel mai poluant
motor, dar caracteristicile funcionale au
determinat utilizarea lui n numr din ce n
ce mai mare n dotarea vehiculelor auto.
Emisiile poluante n cazul MAC cu injecie
direct apar n zone distincte delimitate de
structura jetului de combustibil i pereii
camerei de ardere (figura).

PROCESUL DE ARDERE

Fig. Zonele de formare a poluanilor n cazul injeciei directe de

combustibil n camera de ardere

PROCESUL DE ARDERE

O particularitate n formarea poluanilor

este
fenomenul
de
post-injecie
(manifestat n anumite regimuri de
funcionare a motorului) , fenomen
caracterizat de deschidere deficitar a
injectorului sub efect hidrodinamic
rezidual ceea ce conduce la formarea
de hidrocarburi i funingine.

PROCESUL DE ARDERE
Analiza comparativ a emisiilor poluante n funcie de
tipul motorului cu ardere intern
Deoarece aplicaia majoritar a motoarelor cu ardere intern
este n transporturile rutiere pentru echiparea autovehiculelor se
folosesc dou tipuri specifice de motoare cu ardere intern :
motorul cu aprindere prin scnteie (MAS);
motorul cu aprindere prin comprimare (motorul diesel; MAC).

MAS sunt utilizate cu precdere la motociclete, autoturisme,

autoutilitare (mici i mijlocii) iar motoarele cu aprindere prin
comprimare la autoturisme, autoutilitare, autocamioane i
autobuze.
MAC sunt folosite mai ales la autoturisme din cauza puterii
specifice mari dezvoltate, preuri de fabricaie reduse i
performane dinamice ale motorului mai bune dect a motorului
cu aprindere prin comprimare. Din motive legate de
economicitate, durabilitate i fiabilitate motoarele cu aprindere
prin comprimare sunt folosite aproape n exclusivitate pentru
echiparea vehiculelor mijlocii i mari (>7,5 t).

PROCESUL DE ARDERE

Variaia comparativ a nivelului de emisii poluante pentru un MAS i un MAC.

PROCESUL DE ARDERE

Prin testele efectuate asupra

autoturismelor dotate cu MAC i MAS, s-a
demonstrat c MAS emite de:
10 ori mai mult CO;
12...14 ori mai mult HC;
2 ori mai mult NOx

, dect MAC. n schimb MAC are emisii de

particule de circa 3 ori mai mari i de
asemenea de 4 ori mai multe emisii de
SOx (ploi acide) fa de nivelurile
emisiilor ale MAS (ce masura s-a luat
pentru reducerea SOx?).

PROCESUL DE ARDERE

Tabel . Influena asupra nivelului de emisii poluante n

funcie de tipul MAI
Tipul de

Nivelul emisiilor poluante n trafic

[g/km]

motor
CO

HC

NOx

Particule

27,0

2,8

1,7

2,0

0,2

0,4

0,9

0,3

0,8

0,4

MAS
standard
(fr
catalizator)
MAS cu
catalizator

MAC (diesel)

PROCESUL DE ARDERE

Ca i o concluzie general, principalele

avantaje ale MAC comparativ cu MAS cu
catalizator sunt reliefate de :
mai puine noxe de tipul CO i HC produse;
emisiile evaporative de combustibil mai
reduse;
randamentul termodinamic mai mare;
emisii mai mici de CO2 i CH4 (metan).

Principalele dezavantaje ale MAC sunt

emisiile mari de NOx i particule (mai
ales n cazul motoarelor cu injecie
direct).

PROCESUL DE ARDERE
Cantitatea de produsi de ardere rezultata prin arderea
unui kg de combustibil in motor [mg]
Poluanti

Combustibil
Benzina

Motorina

Oxid de carbon (CO)

465

21

Oxizi de azot (NOx)

23

27

Hidrocarburi (HC)

16

13

Bioxid de sulf (SO2)

0,8

7,8

Aldehide

0,9

0,8

PROCESUL DE ARDERE

VITEZA DE ARDERE A
AMESTECURILOR DE COMBUSTIBIL
SI AER IN MAI
Propagarea frontului de flacara in
procesul arderii (deplasarea zonei de
reactie) se poate face cu diferite viteze
in functie de influenta ce o manifesta
factorii chimici si fizici ce insotesc
arderea.
Viteza de propagare a flacarii impreuna
cu viteza reactiilor de oxidare a
moleculelor de combustibil determina

PROCESUL DE ARDERE

Durata totala a arderii intregii cantitati de

amestec se compune din urmatoarele elemente:
Timpul necesar pentru producerea primelor reactii de
ardere (aparitia flacarii);
Timpul necesar pentru propagarea zonei de reactie in
intregul volum al camerei de ardere;
Timpul necesar pentru desavarsirea reactiilor de
ardere care se produc in volum de gaze deja strabatut
de flacara (in pungile de gaze incercuite de frontul
flacarii).

Durata primei si ultimei faze de ardere depinde

de viteza reactiilor chimice de oxidare (W r).
Durata celei de-a doua faze a arderii este
determinata de viteza de propagare a flacarii (u).

PROCESUL DE ARDERE

Marimea vitezei masice de ardere (W)

este data de relatiile

, unde V este volumul strabatut de

zona de reactie [m3]; S este suprafata
frontului flacarii [m2]; este densitatea
amestecului [kg/m3].

PROCESUL DE ARDERE

Viteza masica de ardere (viteza de

ardere) este un parametru foarte important
al ciclului deoarece marimea sa determina
viteza de degajare a caldurii si impreuna cu
aceasta presiunea si temperatura gazelor
in perioada arderii (si mai departe asupra
puterii si economicitatii motorului)
In functie de ciclurile MAI procesul de
ardere se desfasoara diferit deoarece
caracterul sau depinde de o serie de factori
ca modul de formare al amestecului si
procedeul de aprindere al acestuia.

PROCESUL DE ARDERE

Teoria reactiilor in lant a arderii

propune doua cai posibile de dezvoltare
a reactiilor in masa de amestec.
1. Datorita consumului a peste jumatate
din substantele de ardere viteza de reactie
(atingand un maxim) incepe sa scada fara
formarea flacarii (curbele 1);
2. Dezvoltarea reactiei in lant conduce la o
astfel de viteza de degajare de caldura
care asigura autoaccelerarea vitezei de
reactie care produce aprinderea intregii
mase de amestec (curba 2).

PROCESUL DE ARDERE
Conditia autoaprinderii este atingerea unei viteze critice
de reactie (Wcr) la care viteza de degajare a caldurii este
suficienta pentru asigurarea caldurii de explozie.
Wr

Wcr
1

Variatia vitezei de reactie in functie de timp (1-ardere normala; 2-ardere

autoaccelerata)

PROCESUL DE ARDERE

In ambele cazuri prezentate anterior aparitia

flacarii este precedata de preardere care se
numeste intarziere la autoaprindere ( i).
Viteza reactiilor chimice depinde de temperatura
si concentratia substantelor ce intra in reactie si
se poate exprima cu ajutorul relatiei (Arhenius)

, unde A este constanta ce depinde de

proprietatile combustibilului; p-presiunea; n
ordinul reactiei; E-energia de activare; Ttemperatura; R-constanta gazelor.

PROCESUL DE ARDERE

Energia de activare (E) este diferita

pentru fiecare combustibil in parte si
depinde de caracterul reactiilor si de
conditiile de desfasurare (cu cat
energia de activare este mai mica cu
atat incepe mai usor si se desfasoara
mai rapid reactia).
Intrucat viteza de ardere depinde si de
concentratia substantelor ce participa
la reactie, daca un component al
amestecului
va
depasi
limitele
rapoartelor stoichiometrice reactiile se

PROCESUL DE ARDERE

Aprinderea amestecurilor aercombustibil in MAI

Exista doua variante de aprindere a
amestecurilor aer-combustibil:
Monostadiala la temperatura inalta (MAS)
Polistadiala la temperaturi joase (MAC)

Aprinderea la temperaturi inalte consta in

producerea flacarii datorita autoaccelerarii
progresive a reactiilor exoterme. Acest lucru
este datorat faptului ca intre electrozii bujiei
se formeaza un arc electric de inalta
temperatura (aprox. 10.000 K).

PROCESUL DE ARDERE

Temperatura inalta datorita arcului

electric rupe coeziunea intermoleculara
a amestecului aer-combustibil si se
formeaza radicali liberi cu rol activ de
viitori centrii initiali ai reactiilor chimice
(apar multiple reactii in lant, viteza lor
crescand exponential in timp).
Denumirea de proces monostadial de
ardere vine tocmai de la faptul ca nu
exista o frontiera de timp bine
delimitata intre prima faza a aprinderii
si faza principala de ardere.

fa

Flacara calda

per

Formarea
de radicali

Formarea
aldehidelor

Formarea
peroxizilor

PROCESUL DE ARDERE

Fazele aprinderii polistadiale

fr

PROCESUL DE ARDERE

Aprinderea la temperaturi joase este un

proces ce se desfasoara in mai multe faze
(delimitate) de aceea poarta denumirea de
ardere polistadiala.
La MAC lipseste arcul electric de temperatura
mare si de aceea in prima faza a arderii are loc
o descompunere lenta a amestecului aercombustibil in radicali liberi (sub forma de
peroxizi) , atingand o concentratie critica dupa
timpul (per).
La scindarea completa a
moleculelor combustibilului apare o ardere la
temperatura joasa (faza flacarii reci) de
interval (fr), cand se formeaza aldehidele si
radicali liberi.

PROCESUL DE ARDERE

In perioada ( fa) formarea de peroxizi

inceteaza
si
incepe
oxidarea
formaldehidei. Oxidarea formaldehidei
este caracterizata de formarea unei
flacari reci de culoare albastra si
duce la formarea unor produse
intermediare (CO) si radicali liberi.
Urmeaza ultimul stadiu cand reactiile
se dezvolta pana la formarea CO2 si
H2O (stadiul flacarii calde). Arderea
se transforma in explozie si este

PROCESUL DE ARDERE

Procesul arderii in MAS

Pentru
dezvoltarea
oportuna
a
procesului de degajare de caldura
(luand in considerare timpul de ardere
al
amestecului)
aprinderea
se
efectueaza inainte ca pistonul sa
ajunga in PMS in timpul cursei de
compresie.
Unghiul
manivelei
corespunzator
acestui moment fata de PMS se
numeste unghi de aprindere (s) si
se afla in limitele 2...35oRAC (valorile

PROCESUL DE ARDERE

Variatia presiunii si a gradientului acesteia in timpul arderii la MAS

Ciclu fara ardere

i

pms

PROCESUL DE ARDERE

Din punct de vedere al variatiei presiunii

perioada de ardere in MAS este formata din:
Faza I de initiere a arderii;
Faza II de propagare a flacarii;
Faza III de finalizarea a arderii in timpul destinderii
(30-50oRAC)

Faza I de initiere a arderii (perioada de inductie)

se mai numeste intarziere la aprindere si are
loc pe 5...7oRAC. Se arde o cantitate mica de
amestec (in jurul bujiei) 6..8%, iar presiunea si
temperatura nu cresc vizibil deoarece caldura
degajata abia compenseaza pierderile de
caldura prin peretii camerei de ardere.

PROCESUL DE ARDERE

Faza a II-a este faza principala de

ardere si se desfasoara pe 10...25oRAC.
De asemenea determina mersul linistit
al motorului.
Pentru perioada de la inceputul arderii
pana la atingerea presiunii maxime
(pentru motoare cu =6,5...8) viteza
medie de crestere a presiunii este data
de relatia:

PROCESUL DE ARDERE

Acesta relatie reprezinta un indice important

deoarece arata influenta asupra uzurii
motorului si prin urmare asupra durabilitatii
motorului.
Motoarele
MAS
au
o
comportare
corespunzatoare (mers linistit si uzuri reduse)
daca

[MPa/oRAC]

,deoarece pentru valori mai mici arderea se

prelungeste in destindere, iar la valori mai mari
motorul are o functionare dura. Eficienta maxima se
obtine daca presiunea maxima de ardere se atinge
la 10...15oRAC dupa PMS.

PROCESUL DE ARDERE

Caldura degajata prin dezvoltarea primelor

reactii (faza I) si particulele active produse
de aceste reactii se transmit particulelor cu
care vin in contact, aprinzandu-le si incepe
procesul de propagare a flacarii in amestec
(faza a II-a).
Flacara se propaga in CA in toate directiile
cu o viteza medie de 20...30 (40) m/s.
Viteza de propagare a flacarii depinde de
intensitatea procesului de oxidare, raportul
de
comprimare,
caldura
pieselor,
turbionarea, energia surselor de aprindere,
avansul la aprindere, numarul bujiilor etc.

PROCESUL DE ARDERE

Faza a III-a este faza finala si incepe

dupa atingerea presiunii maxime (3)
incheindu-se in destindere (4).
In aceasta faza de postardere sau
ardere
intarziata
se
desavarsesc
reactiile de ardere a combustibilului
care nu s-a ars in fazele precedente.
Durata
acestei
faze
este
de
30...50oRAC.

PROCESUL DE ARDERE

Propagarea flacarii in interiorul CA

In conditii reale viteza de deplasare a
flacarii este constituita din:
Viteza de propagare laminara in amestec
(viteza normala);
Viteza conditionata de miscarea turbulenta
a gazelor.

PROCESUL DE ARDERE

Propagarea flacarii (a-fara turbionare; b-cu turbionare)

-14o

-17,5o

+3,5

-10

-14,5o
-11,9o

-6o

-9,3o

-2o
16 m/s

-6,7o
+2o
+6o

o
45 m/s -4,1

38 m/s
-1,7o

+10

-0,9o

+14

(a)

(b)

PROCESUL DE ARDERE

Factori care influenteaza viteza de

ardere
1. Compozitia amestecului (dozajul)
determina viteza de ardere (degajarea de
caldura).
La imbogatirea amestecului este necesara o
micsorare a unghiului de avans la aprindere,
deoarece viteza de ardere creste.
La saracirea amestecului viteza de ardere
scade iar in acest caz perioada de intarziere
la aprindere (i) se mareste in acest caz.

PROCESUL DE ARDERE
Influenta dozajului asupra vitezei de ardere
Un
[m/s]
Viteza de ardere

2,0
p=0,25 MPa
1,5
1,0
0,5
0

p=0,10 MPa

0,4
1,4

0,6

0,8

1,0

Coeficientul de exces
de aer

1,2

PROCESUL DE ARDERE

2.Turatia
Cresterea turatiei duce la cresterea vitezei medii de
ardere, dar prin micsorarea timpului de desfasurare
a procesului de ardere este necesar un unghi mai
mare de avans la aprindere.
UT
[m/s]
Viteza medie de
ardere

40
30
20
10
0

2000
4000

3000

n [rot/min]

PROCESUL DE ARDERE
Influenta turatiei asupra diagramei indicate (n 1=1000 rpm; n2=2000 rpm; n3=3000 rpm)

n
1

n
2

n
3

pms

PROCESUL DE ARDERE

3. Sarcina
La micsorarea sarcinii prin clapeta de
acceleratie, raportul dintre gazele
proaspete si gazele reziduale din
cilindru se modifica in sensul maririi
coeficientului de gaze reziduale (cine
scade ?).
Pentru inlaturarea acestui efect trebuie
sa se mareasca unghiul de avans la
aprindere cu reducerea sarcinii.

PROCESUL DE ARDERE

Influenta sarcinii asupra diagramei indicate

100
%
40%

20%

pms

PROCESUL DE ARDERE

Arderea cu detonatie (detonatia)

Viteza medie a undei de soc in gazele
arse dupa inceperea arderii propriu-zise
este de aproximativ 1250 m/s. Prin
propagarea acestei unde la peretele
camerei de ardere apar unde reflectate
care se propaga in amestecul nears cu
viteze de 2200-2300 m/s si pe portiuni
limitate
provoaca
aprinderea
amestecului cu viteze superioare de
1500-2000m/s.

PROCESUL DE ARDERE

Detonatia este un proces complex cu

urmatoarele urmari posibile:
Impactul undei de soc pe capul pistonului provoaca
deteriorarea pieselor mecanismului biela-manivela;
Transmiterea detonatiei si undei de soc pe peretii
cilindrului mareste transmiterea de caldura de la
gaze la peretii respectivi (apar tensiuni termice
suplimentare si implicit deteriorarea);
Actiunea detonatiei provoaca disociatia partiala a
produselor finale ale arderii sub forma de carbon
liber disociat (funingine);
Scade puterea si economicitatea motorului datorita
arderii incomplete si neuniforme a combustibilului.

PROCESUL DE ARDERE

O mare importanta pentru functionarea fara

detonatie o au materialele ce alcatuiesc
camera de ardere.
Inlocuirea pistoanelor si chiulaselor din fonta
cu cele din aluminiu au ridicat calitatile
antidetonante ale motorului. Aluminiul in
comparatie cu fonta poseda coeficienti mai
mici de transmitere a caldurii de la gaze din
care cauza temperatura pistoanelor de
aluminiu este mai mica decat a celor din
fonta.
De ce nu se generalizeaza ctia. integrala
a motorului din aluminiu ?

PROCESUL DE ARDERE

Printre factorii de exploatare care

influenteaza asupra detonatiei sunt:
Turatia arborelui cotit,
Sarcina motorului,
Unghiul de avans la aprindere,
Temperatura lichidului de racire,
Calitatea combustibilului,
Starea tehnica a motorului.

PROCESUL DE ARDERE

Arderea cu aprinderi secundare

Aprinderea amestecului se poate
produce si de la alte surse decat
electrozii
bujiei
(de
la
puncte
incandescente din CA) iar fenomenul
poarta
denumirea
de
aprindere
secundara.
Aprinderile secundare pot sa apara
inaintea declansarii scanteii de catre
bujie
(preaprinderi)
sau
dupa
declansarea scanteii (postaprinderi)

PROCESUL DE ARDERE

Arderea cu aprinderi secundare

p

(a)

Pre-aprindere
V
Prod.scanteie

(b)

Prod.scanteie
Post-aprindere

PROCESUL DE ARDERE

Postaprinderile devin mai frecvente la

rapoarte mari de comprimare.
Aprinderile secundare sunt provocate de
temperaturile
ridicate
ale
partilor
proeminente ale bujiei (temp. maxime
853...1123 K) pentru a nu provoca aprinderi
secundare si nici depuneri de calamina (care
se
pot
transforma
in
puncte
de
incandescenta).
Ca si manifestare exterioara aprinderile
secundare se remarca prin batai specifice in
zona ambielajului motorului (bolt piston si
fusul maneton al arborelui cotit).

PROCESUL DE ARDERE

Controlul procesului de ardere prin

alegerea formei constructive a
camerei de ardere la MAS
Arhitectura camerei de ardere
manifesta o influenta considerabila
asupra:
proceselor de schimb de gaze (asupra
coeficientului de umplere),
miscarii gazelor
schimbului de caldura la sfarsitul
compresiei
desfasurarii proceselor de ardere

PROCESUL DE ARDERE

In functie de constructia CA coeficientul de

umplere se poate mari prin realizarea unor
canale de admisie cu sectiuni mari in chiulasa,
diametrele acestora putand fi de aproximativ
jumatate din alezaj (0,5...0,54D).
Raportul dintre suprafata CA (Aca) si volumul
acesteia (Vc) influenteaza pierderile de caldura
prin pereti, iar cresterea sa micsoreaza viteza
de ardere in vecinatatea peretilor (in special in
zona spatiilor inguste din zona pragurilor de
turbionare unde flacara se poate stinge daca
dimensiunile sunt sub 1mm si creste
concentratia HC in gazele de evacuare)

PROCESUL DE ARDERE

La CA care nu au praguri de turbionare,

turbionarea necesara a amestecului se
poate realiza numai prin conservarea
miscarii imprimate amestecului in
timpul compresiei. Acest lucru se poate
realiza prin practicarea de camere de
ardere in piston (CA Heron)
sau
camere ovale in chiulasa.

PROCESUL DE ARDERE

Variatia randamentului indicat pentru diferite forme ale camerei de

ardere (acelasi raport de comprimare)

i
0,50
3
0,25
1
4
2
0
6

8
12

10

PROCESUL DE ARDERE

Se observa ca randamentul indicat creste

relativ in functie de raportul de comprimare.
Trebuie mentionat insa ca la cresterea
raportului de comprimare se reduce proportia
caldurii degajate in timpul postarderii.
De asemenea din cauza cresterii temperaturii
maxime a ciclului cresc pierderile de
temperatura prin pereti si se amplifica
fenomenul de disociere.
De aici apare necesitatea ca la marirea
raportului de comprimare sa se acorde
atentia necesara imbunatatirii formei CA si a
prelucrarii sale.

PROCESUL DE ARDERE

Variatia emisiilor de CmHn in functie de raportul de comprimare

CnHm
mg/l

2,00

1,00

0
6

10

PROCESUL DE ARDERE

Variatia emisiilor de NOx in functie de raportul de comprimare

NOx
mg/l
16

0
0.6

0,8

1,0

PROCESUL DE ARDERE