1 Motoare Cu Ardere Interna MAI

CURS PCMAI
DR.ING. MARIASIU FLORIN

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI
BIBLIOGRAFIE
BATAGA, N., BURNETE, N. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,
Lito UTCN, 1995

BATAGA, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,
Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

BOBESCU, Ghe., s.a. MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI
TRACTOARE (vol. I+II+III), Ed.Tehnica, Chisinau, 1996.

NEGREA, D.V. MOTOARE CU ARDERE INTERNA. PROCESE.
ECONOMICITATE. POLUARE, Ed.Sidonia, Timisoara, 1997

NEGURESCU, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE
INTERNA.PROCESE, Ed.MatrixRom, Bucuresti, 1995.
Cele mai utilizate motoare pentru actionarea
autovehiculelor si tractoarelor sunt motoarele
termice cu piston. Prin motor termic cu piston se
intelege motorul cu ardere interna cu piston aflat
in miscare alternativa.
Un motor cu ardere interna (MAI) este definit ca
fiind un motor care transforma energia chimica a
combustibilului in lucru mecanic, lucru mecanic
disponibil la arborele cotit.
Transformarea energiei chimice a combustibilului
(prin ardere acestuia) in energie mecanica (lucru
mecanic) este insotita de o serie de pierderi.
PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA
In conditiile actuale, in care se pune tot mai acut
problema folosirii rationale a combustibilului la
aprecierea unui motor intereseaza principalii indici
de economicitate:
Randamentul efectiv (tine seama de pierderile
termice si mecanice ale motorului);
Consumul specific efectiv de combustibil
(consumul de combustibil necesar producerii
unei unitati de energie, in g/kWh)
Indicii de economicitate reflecta si gradul de
perfectionare a unui motor.
Alti indici care trebuie luati in considerare in
aprecierea unui MAI sunt:
Indici de economicitate (costul combustibilului cu
care functioneaza, costul motorului, durabilitatea
motorului, cheltuielile de exploatare si reparatie a
motorului);
Indici constructivi (compactitatea, puterea volumica
sau litrica, masa volumica sau litrica, masa pe
unitatea de putere);
Indicii de exploatare (siguranta in functionare,
deservirea usoara, silentiozitatea, mersul linistit si
fara trepidatii, pornirea usoara, adaptabilitatea la
tractiune)

Eficienta economica a motorului trebuie
apreciata in complexitatea ei astfel ca chiar daca
prin perfectionarile aduse motorului poate creste
pretul de cost acestea conduc la scaderea
cheltuielilor de exploatare, intretinere etc.
CLASIFICAREA M.A.I.
1. Dupa procedeul de aprindere:
Motor cu aprindere prin comprimare (MAC)
aprinderea are loc datorita temperaturii rezultata
prin comprimarea incarcaturii proaspete din cilindru
(aer+combustibil+gaze reziduale)
Motor cu cap de aprindere (cu cap incandescent)
aprinderea are loc datorita comprimarii incarcaturii
proaspete si datorita temperaturii locale a unui
perete cald)
Motor cu aprindere prin scanteie (MAS)
aprinderea amestecului aer+combustibil se face de
la o scanteie electrica
2. Dupa starea combustibilului
Motor cu combustibil lichid
Motor cu gaz combustibili sub forma gazoasa
Motor policarburant motorul poate utiliza
combustibili cu diferite proprietati de aprindere
Motor cu gaz si injectie pilot lichida
combustibilul principal este gazos iar
combustibilul lichid este utilizat doar pentru
aprindere
3.Dupa procedeul de formare a amestecului
MAS cu carburator amestecul aer+combustibil se
realizeaza in afara cilindrilor in carburator
MAS cu injectie de benzina combustibilul este
injectat fie in tubulatura de admisie a aerului fie
direct in cilindru
MAC cu injectie de motorina aerul este admis si
comprimat in cilindru iar combustibilul este injectat
in cilindru la sfarsitul procesului de comprimare
Motor cu amestecator (motor cu gaz) amestecul
aer+gaz se realizeaza in exteriorul cilindrului in
echipamentul de amestecare (amestecator).
4.Dupa ciclul motor
Motor in patru (4) timpi ciclul de lucru se
realizeaza la patru curse succesive ale pistonului
sau la doua rotatii complete ale arborelui cotit
Motorul in doi (2) timpi ciclul de lucru se
realizeaza la doua curse succesive ale pistonului
sau la o rotatie completa a arborelui cotit

5.Dupa procedeul de racire
Motor racit cu aer cilindrii si chiulasa sunt
racite cu aer
Motor racit cu lichid cilindrii si chiulasa sunt
racite cu lichid
6.Dupa modul de actionare a pistonului
Motor cu simplu efect arderea are loc pe o singura
parte a pistonului
Motor cu dublu efect arderea are loc alternativ pe
o parte si de alta a fiecarui piston
Motor cu pistoane opuse in fiecare cilindru exista
cate doua pistoane legate mecanic avand intre ele
fluidul de lucru
Motor reversibil sensul de rotatie poate fi
schimbat prin utilizarea unui sistem de comanda
Motor cu pistoane libere pistoanele nu sunt legate
mecanic intre ele si nu se transmite putere la
arborele motor. Puterea se transmite sub forma de
gaz cald.
7.Dupa dispunerea cilindrilor
Motor vertical cilindrii sunt situati deasupra
arborelui cotit
Motor orizontal cilindrii sunt situati in acelasi
plan cu arborele cotit
Motor inversat cilindrii sunt situati sub
arborele cotit
Motor in linie cilindrii sunt dispusi pe un singur
rand
Motor in V cilindrii sunt dispusi pe doua linii in
V, pe un singur arbore cotit
Motor cu cilindrii opusi (boxer) doua randuri
paralele de cilindrii situati in acelasi plan si
dispusi de o parte si de alta a arborelui cotit
Motor inclinat axele cilindrilor sunt inclinate
fata de un plan vertical
Motor in stea motor cu numar impar de
cilindrii dispusi uniform in jurul unui arbore cotit
Motor in X motor cu patru randuri de cilindrii si
un singur arbore cotit
Motor in H motor cu doi arbori cotiti, cu patru
randuri de cilindrii dispusi in doua planuri
paralele
Cel mai important criteriu de clasificare din cele
prezentate anterior este cel legat de procesul de
aprindere (MAS si MAC)!!!

Ciclul functional al unui motor in 4 timpi
Ciclul functional al motorului in 2 timpi
DEFINITII
pms punct mort superior (pozitia pistonului
corespunde volumului minim al fluidului motor
in cilindru)
pmi punct mort inferior (pozitia pistonului
corespunde volumului maxim al fluidului motor
in cilindru)
Cursa pistonului (S) in mm este spatiul parcurs
de piston intre cele doua puncte moarte
Alezajul (D) in mm este diametrul cilindrului.
Cilindreea unitara (V
s
) volumul descris de
piston intr-o cursa iar cilindreea totala (V
t
) este
suma acestor volume pentru cei (i) cilindrii ai
motorului.
Raportul de compresie () definit ca fiind
raportul dintre volumul maxim ocupat de fluidul
motor (V
a
) si volumul minim (V
c
).
Unghiul de rotatie al arborelui cotit ()
o
RAC
este unghiul format de cotul arborelui cotit cu
axa cilindrului.
Viteza medie a pistonului (w
pm
) este viteza cu
care pistonul parcurge doua curse succesive, in
timpul (60/n)

La motoarele de tractoare si autocamioane
w
pm
=7,8...12 m/s iar la autoturisme w
pm
=12...17
m/s.
Turatia si sarcina motorului definesc regimul de
functionare al unui motor.
Sarcina este puterea dezvoltata de motor si
preluata (consumata) de autovehicul la un moment
dat. Sarcina se regleaza prin intermediul pedalei de
acceleratie.
Pentru o functionare stabila a motorului incarcarea
trebuie sa fie egala cu sarcina.
Aprecierea valorii sarcinii se realizeaza prin
intermediul coeficientului de sarcina (), coeficient
care reprezinta raportul dintre puterea efectiva (P
e
)
si puterea efectiva continua (P
ec
) a motorului pentru
o turatie data.

Puterea efectiva continua (P
ec
) este valoarea
maxima a puterii ce poate fi dezvoltata de motor
in mod continuu, la o turatie data, fara
modificarea indicilor motorului si fara aparitia
unor uzuri anormale.
Puterea efectiva intermitenta P
ei
poate fi dezvoltata
de motor pentru intervale scurte de timp (15 min la
o ora). Puterea continua maxima limitata de uzina
constructoare a motorului este puterea nominala
(P
en
) la turatia nominala corespunzatoare (n
n
).
Sarcina corespunzatoare P
ec
( =1) se numeste
sarcina plina, cea corespunzatoare P
ei
( =1,1)
sarcina totala iar cea corespunzatoare mersului in
gol P
e
=0 ( =0) sarcina nula. Intre sarcina nula si
sarcina plina (0< <1) este domeniul sarcinilor
partiale iar intre sarcina plina si sarcina totala este
domeniul suprasarcinilor.
Calitatea amestecului (proportia dintre
combustibil si aer) se numeste dozaj si se
exprima prin intermediul coeficientului de dozaj
(d).

,unde C
c
este cantitatea de combustibil din
amestec iar C
a
este cantitatea de aer.
Combustibil
Dozajul
Coeficient de dozaj Raport aer-combustibil
Motorina 0.070 14.40
Pacura 0.072 14.00
Benzina 0.068 14.70
Metanol 0.173 5.78
Etanol 0.111 9.00
Metan 0.058 17.24
Hidrogen 0.029 34.48
Daca cantitatea de aer din amestec este cea
minima necesara pentru arderea completa a
combustibilului dozajul se numeste teoretic sau
stoichiometric.
Cand cantitatea de aer este in exces dozajul se
numeste sarac iar cand cantitatea de aer este
mai mica decat cea corespunzatoare dozajului
teoretic dozajul se numeste bogat. (termenii de
sarac si bogat se refera la combustibil!!!)
Aprecierea calitatii amestecului se realizeaza prin
intermediul coeficientului de exces de aer ()
care este definit ca fiind raportul dintre
cantitatea de aer (L) disponibila pentru arderea a
1 kg de combustibil si cantitatea minima de aer
(L
min
) necesara pentru arderea teoretica a 1 kg de
combustibil

Dozaj teoretic (=1), sarac (>1), bogat (<1)
Coeficientul de exces de aer in cazul
motoarelor MAC (Diesel)
Combustibil lichid
Admisie normala
Injectie directa 1,31,7
Injectie indirecta 1,11,4
Supraalimentare
Injectie directa 1,52,5
Injectie indirecta 1,31,7
Combustibil gazos 1,42,2
Principalii indici energetici ai motorului raportati la
arborele cotit al motorului sunt :
L
e
lucrul mecanic efectiv
p
e
presiunea medie efectiva
P
e
puterea medie efectiva
Daca raportarea se face la suprafata pistonului sau la
diagrama indicata avem:
L
i
lucrul mecanic indicat
p
i
presiunea medie indicata
P
i
puterea medie indicata
Legatura dintre cele doua grupe de indici se
realizeaza prin intermediul randamentului mecanic
(
m
)

PARAMETRII FUNCTIONALI
Precizarea regimului functional al unui motor
reclama determinarea si indicarea simultana a
doi parametrii turatia si sarcina.
Sarcina motorului poate fi apreciata prin lucru
mecanic care este produs pe ciclu si cilindru,
lucru mecanic ce poate fi evaluat pe diagrama de
variatie a presiunii in cilindrul motorului
(diagrama indicata).
Se defineste presiunea medie indicata (p
i
) ca
fiind raportul dintre lucrul mecanic indicat si
volumul cilindrului motorului

Cu ajutorul p
i
se pot compara motoarele intre
ele. Cel mai bun motor va fi cel care realizeaza o
presiune medie indicata cea mai mare.
Cu ajutorul presiunii medii calculate se poate calcula
puterea indicata a motorului (P
i
)

(kW)

, unde:
() este numarul de timpi ai motorului (2 sau 4)
(Vs) cilindreea in litri
(n) turatia in rot/min
(K) constanta ce depinde de unitatea de masura a lui
(pi),K=30 daca p
i
este in [MPa], K=300 daca p
i
este in
[bar].
Puterea indicata (P
i
) reprezinta puterea produsa
la nivelul cilindrului motorului iar puterea
furnizata utilizatorului (puterea efectiva P
e
este
mai mica) datorita consumurilor interna ale
motorului (pentru evacuarea gazelor arse si
admisia incarcaturii proaspete, invingerea
frecarilor, antrenarea mecanismelor auxiliare
etc.). Raportul dintre cele doua puteri apreciaza
gradul de perfectiune al constructiei motorului si
se numeste randament mecanic (
m
).
Pe baza puterii efective masurate la standul de
proba se poate determina presiunea efectiva
medie (p
e
)

, sau
Pe baza legaturii dintre putere si moment

, vom avea

(Nm)
INDICI TEHNICO-ECONOMICI
Randamentul efectiv (
e
) apreciaza calitatea
procesului de transformare a caldurii in lucru
mecanic utilizabil.

, unde:
C
h
consumul orar de combustibil in kg/h
H
i
puterea calorica inferioara a combustibilului in
kJ/kg
L
e
lucrul mecanic efectiv produs de motor in kJ/h
La fel, randamentul indicat este dat de relatia

Legatura dintre randamente este data de relatia

, ce arata ca randamentul efectiv are doua
componente. O componenta termodinamica (
i
)
si o componenta mecanica (
m
)
Economicitatea motoarelor se apreciaza prin
valoarea consumului specific de combustibil,
definit ca si raportul dintre consumul orar de
combustibil (C
h
) si puterea efectiva
corespunzatoare (P
e
).

(g/kWh)
INDICII DE PERFORMANTA
Apreciaza gradul de fortare al motorului sau de
compactitate constructiva a lui.
Puterea litrica (P
L
) raportul dintre puterea
efectiva maxima si cilindreea totala a motorului

(kW/litru)
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500
P
u
t
e
r
e
a

m
a
x
i
m
a

P
m
a
x

[
k
W
]

Cilindreea totala Vt [cm
3
]
30 kW/dm
3
40 kW/dm
3
50 kW/dm
3
P
L
1897, 0.67
1936, 13
1976, 25
1993, 35
1998, 45
2000, 58
0
10
20
30
40
50
60
70
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
Evolutia puterii litrice motoare Diesel VW
P
L
[kW/litru]
Viteza medie a pistonului (w
pm
) apreciaza
rapiditatea motoarelor si constituie un criteriu de
apreciere a uzurii motorului (cu cat w
pm
este mai
mare cu atat durabilitatea motorului scade)

(m/s)

Motoare lente w
pm
=3...6,5 m/s
Motoare semirapide w
pm
=6,5...10 m/s
Motoare rapide w
pm
>10m/s (formula 1 si motoarele
de locomotiva)
Puterea specifica (P
S
) este un indicator
important pentru forma constructiva a
pistonului. Puterea specifica (P
S
) este raportul
dintre puterea efectiva maxima si aria totala a
suprafetelor transversale ale cilindrilor
motorului.

(W/mm
2
)
1- piston Al, monobloc
2-piston fonta, monobloc
3-piston compus (mai multe bucati din diferite materiale)
Masa specifica (m
s
) este masa motorului uscat
(fara combustibil, ulei si lichid de racire) complet
echhipat, raportata la puterea efectiva maxima.

(kg/kW)
Puterea pe cilindru (P
CIL
)

(kw/cilindru)

Masa litrica (m
L
) masa motorului uscat
raportata la cilindreea totala

(kg/litru)

1 Motoare Cu Ardere Interna MAI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Motoare Cu Ardere Interna MAI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS PCMAI

DR.ING. MARIASIU FLORIN

S-ar putea să vă placă și