1.

Introducere
Calculul termic al unui motor, cunoscut si sub denumirea de "calculul ciclului
de lucru al motorului", se efectueaza in scopul determinarii anticipate a
parametrilor proceselor ciclului motor, a indicilor energetici si de economicitate, a
presiunii gazelor in cilindrii motorului. Aceste date ale calcului permit stabilirea
dimensiunilor fundamentale ale motorului, trasarea diagramei indicate etc.
Modelarea matematica a a ciclului motor este o problema ce se preteaza la
utilizarea calculatoarelor numerice. Modelarea termica a proceselor de schimbare
a gazelor permite sa se cerceteze influenta caracterului miscarii in tubulaturile de
admisie si evacuare, impactul arhitecturii acestei tubulaturi asupra amestecului
proaspat la inceputul compresiei, eliminand astfel impreciziile inevitabile la
aprecierea incarcaturii proaspete.
Variatia parametrilor incarcaturii din cilindru in timpul compresiei, arderii si
destinderii este descrisa prin ecuatii obtinute din primul principiu al termodinamicii
scris in forma diferentiala si din ecuatiile de stare.

2. CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU
APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Model: Opel Astra GTC 1.9 CDTI ECOTEC
Cilindree: 1910
i 4 :
cilindri
Putere maxima, kW (CP) la rot/min: 110.4 (150)/4000
p
n
110.4 : kW
n
P
4000 :
[rot/min]
Alezaj
D1 82 : mm
Cursa
S1 90.4 : mm
2.1 Calculul admisiei :
- tabelul 4, pag 235 Motoare pentu automobile si tractoare
Temperatura initiala:
T
0
293 : (K)
Presiunea initiala:
p
0
1.0210
5
:
N
m
2

,

Presiunea de supraalimentare
p
s
1.77p
0
: p
s
1.805 10
5

N
m
2
Temperatura aerului dupa suflanta: T
s
T
0
p
s
p
0

,
1.4 1
1.4
:
Temperatura gazeor reziduale: T
r
900 : K ( )
Presiunea gazelor reziduale:
p
r
0.98p
s
:
N
m
2

,
p
r
1.769 10
5

Coeficientul de exces de aer:
1.5 :
Raportul de comprimare:
17.5 :
2.2 Calculul procesului de schimbare al gazelor
pag 14-20 cap. 2 Rakosi Edward Se adopta urmatoarele marimi:
Presiunea la sfarsitul admisiei:
G 2.5 :
rezistenta gazodinamica totala
m
s
w
a
130 :
viteza medie a fluidului proaspat

0
0.98 :
densitatea fluidului proaspat

pa
G
w
a
2
2

0
10
6
:

pa
0.82 p
s
:
caderea de presiune
p
a
0.9p
s
:
N
mm
2

,
p
a
1.625 10
5
presiunea din cilindru la sfarsitul cursei admisiei
Preincalzirea amestecului:
T 10 : K ( )
Coeficientul de postumplere:
p 1 :
Se calculeaza in continuare coeficientul gazelor reziduale:

r
T
s
T +
T
r
p
r
p
a
p p
r

r
2.617 10
2

Temperatura la sfarsitul admisiei:
T
a
T
s
T +
r
T
r
+
1
r
+
368.818 :
T
a
368.818 K ( )
Coeficientul de umplere:

v
p
a
T
s

p
s
T
a

p
1
r
+
:

v
0.87
2.3 Calculul comprimarii
Coeficientul politropic de comprimare:
n
1
1.39 :
Presiunea la sfarsitul comprimarii: p
c
p
a

n
1
8.682 10
6
:
N
m
2

,
Temperatura la sfarsitul comprimarii: T
c
T
a

n
1
1
1.126 10
3
: K ( )
2.4 Calculul procesului de ardere
Conform tabelului 7 se adopta urmatorea compozitie a benzinei:
c 0.857 : kg ( )
h 0.133 : kg ( )
o 0.010 : kg ( )
Q
i
41868 :
kJ
kg

,
puterea calorica inferioara
Se mai adopta conform recomandarilor din tabelul 4:
Coeficoentul de utilizare a caldurii:
0.9 :
Coeficientul de crestere a presiunii:
1.5 :
Aerul minim necasar arderii a 1 kg de combustibil:
L
min
1
0.21
c
12
h
4
+
o
32

,
0.497 :
kmol
aer
kg
combustibil

,
Cantitatea de aer necesara arderii:
L L
min
: L 0.745
kmol
aer
kg
combustibil

,
Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete pentru :

0
L
h
4
+
o
32
+
L
:
0
1.045
Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii:
f

0

r
+
( )
1
r
+
:
f
1.044
Caldura specifica molara medie a amestecului initial:
C'
v
20 17.4 10
3
T
c
+ 39.595 :
kJ
kmol K

,
Caldura specifica molara medie a gazelor de ardere pentru >1:
C''
v
20
9.2

,
13.8

15.5 +

,
10
4
+ : *T
z
[kJ / kMol K]
*T
z
C''
v
27.36 26.5410
4
+ : *T
z
Temperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie
C
Q
i

L
min
1
r
+
( )

C'
v
8.314 +
( )
T
c
+

1
1
]
: C 1.079 10
5

B 20
9.2

+ 8.314 +

,

f
:
B 35.959
A
13.8

15.5 +

,
10
4

f
:
A 2.578 10
3

T
z
B
2
4 A C + B
( )
2 A
:
T
z
2.539 10
3
K
Presiunea la sfarsitul arderii se calculeaza cu relatia:
p
z
p
c
: p
z
1.302 10
7

(N/m
2 )
Gradul de destindere prealabila

T
z
T
c
:
1.569
2.5 Destinderea
Se adopta coeficientul politropic al destinderii
n
2
1.18 :
Gradul de destindere

:
11.156
Presiunea la sfarsitul destinderii rezulta: p
b
p
z

n
2
:
p
b
7.563 10
5

(N/m
2)
Temperatura la sfarsitul destinderii:
T
b
T
z

n
2
1
:
T
b
1.644 10
3
K
2.7 Dimensiuni fundamentale ale motorului.
2.6 Parametrii principali ai motorului.
Se adopta urmatoarele valori:
- coeficientul de rotunjire a diagramei:

r
0.98 :
(tabelul 4)
- randamentul mecanic:

m
0.9 :
(tabelul 9)
Presiunea medie a ciclului:
p
1i
p
c
1
1 ( )

n
2
1
1
1

n
2
1

,
+
1
n
1
1
1
1

n
1
1

1
1
1
]
:
N
m
2
p
1i
1.964 10
6

Presiunea medie indicata
p
i

r
p
1i
:
p
i
1.925 10
6

N
m
2
Randamentul indicat al motorului:

i
8.314
p
i
L
min
T
s

( )
p
s

v
Q
i

i
0.626
Presiunea medie efectiva:
p
e

m
p
i
1.732 10
6
:
N
m
2
Randamentul efectiv al motorului:

e

m

i
0.563 :
Consumul specific de combustibil:
g
kW h
q
e
3600000

e
Q
i

152.688 :
Se adopta raportul de cursa - alezaj:

S1
D1
:
Capacitatea cilindrica unitara va fi
V
h
120000p
n

p
e
n
P
i
: V
h
4.78 10
4
m
3
Se determina alezajul si cursa
D
3
4 V
h

3.14
1000 : D 82.045 mm
S D : S 90.45 mm
Viteza medie a pistonului: W
xm
S n
P

30
: W
xm
1.206 10
4

mm
s
W
m
W
xm
10
3
: W
m
12.06
m
s
Cilindrea totala a motorului:
V
t
i V
h
10
3
: V
t
1.9118
[L]
Puterea litrica: P
lit
p
n
V
t
: P
lit
57.746
kW
L
3. DIAGRAMA INDICATA
In urma calculului de mai sus se poate trece le trasarea diagramei indicate in coordonate p-
v. In acest sistem de coordonate, cu scarile alese deliberat, se traseaza mai intai diagrama
ciclului teoretic.
Volumul la sfarsitul cursei de admisie:
V
a
V
h

1
10
3
0.507 : dm
3
Volumul la sfarsitul compresiei:
V
c
V
a

0.029 : dm
3
Se plaseaza in sistemul de coordonate indicat, punctele a,c,z,b. Se traseaza izocorele Vb=Vz
Vc=Va, izobara de admisie pa= const si izobara de evacuare pr=const
Politropa ac care reprezinta procesul de comprimare se traseaza prin puncte, utilizand ecuatia:
x 1 8 .. :
V
x
0.082
0.135
0.188
0.241
0.294
0.347
0.4
0.453
:
p
x
p
a
V
a
V
x

,
n
1
:
p
x
6
2.04410
6
1.02210
5
6.45110
5
4.56710
5
3.46510
5
2.75210
5
2.25810
5
1.910

Politropa destinderii zb se traseaza analog ,utilizand ecuatia:

pp
x
p
z
V
c
V
x

,
n
2
:
pp
x
6
3.81510
6
2.11810
6
1.43310
6
1.06910
5
8.45510
5
6.95310
5
5.8810
5
5.07710

Marimi pt diagrama
-unghiul de avans la aprindere

s
35deg :
-unghiul de avans la deschiderea evacuarii

av
40deg :
-raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei

b
1
3.6
:
Pozitia punctului c' se determina de cursa pistonului xs corespunzatoare unghiului de avans la aprindere
x
inj
S
2
1 cos
s
( )

( )

b
4
1 cos 2
s
( )

( )
+

1
1
]
:
x
inj
10.245 mm
Pozitia punctului c'' este determinata de presiunea in acest punct
p
c2
1.15p
c
:
N
m
2
p
c2
9.985 10
6

Pozitia punctului b' este determinata de cursa pistonului xev corespunzatoare unghiului de avans la
deschiderea evacuarii
x
ev
S
2
1 cos
av
( )

( )

b
4
1 cos 2
av
( )

( )

1
1
]
:
x
ev
7.985 mm
Pozitia punctului a este determinata de presiunea puctului a'
p
a1
1
2
p
a
p
b
+
( )
:
N
m
2
p
a1
4.594 10
5

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
0
1 10
6

2 10
6

3 10
6

4 10
6

p
x
pp
x
V
x
Calculul parametrilor indicati dupa planimetrarea diagramei
A
i
2750 : mm
2
aria planimetrata
L
d
96.1 : mm
lungimea diagramei corespunzatoare cursei pistonului
H
d
A
i
L
d
: H
d
28.616 mm
inaltimea coresp drept cu aria indic. si lung (L)
k
1
1.5
:
N
m
2
mm
scara pres.

p
mi
H
d
k :

P
i
121.574
randamentul mecanic
.M
0.908

.M
p
n
P
i
:
p
mi
19.077
* 10
5 N
m
2
presiunea medie indicata
P
i
p
mi
10
5.
V
t
10
3

n
P
120000
: puterea medie indicata
kW