1.

Calculul termic al unui motor cu aprindere prin scanteie

Pentru exemplificarea metodei se va efectua calculul termic a unui M.A.S.
Capabil sa furnizeze la turatia n=6600 rot/min o putere nominala Pn=110KW.
Motorul are un numar I=4 cilindri.
Alegerea parametrilor initiali
Pe baza recomandarilor existente in literatura de specialitate si a rezultatelor obtinute pe motoare
experimentale se adopta urmatoarele valori:
-temperatura initiala:
0
T
=293K
-presiunea initiala:
3
0
10 102 p N/m
-temperatura gazelor reziduale: C T
r
0
1000
-coeficientul de exces de aer: 85 . 0
-raportul de comprimare: 5 . 9
Valorile s-au adoptat conform tabelelor 4 si 5 din prezenta anexa.
Parametri procesului de schimbare a gazelor.
Se adopta urmatoarele marimi.(tabelul 10)

Parametri procesului de schimbare a gazelor
Tabel 2.1
Presiunea la sfarsitul admisiei
2 3
/ 10 8 . 0 m N P
a

Preancalzirea amestecului C T
0
25
Coeficientul posumpleri
p

=1,1
Se calculeaza in continuare coeficientul gazelor reziduale:
053 , 0
10 118 10 8 . 0 9
10 118
1000
25 293
3 3
3
0

r p a
r
r
T
r
p p
p
T
T

Temperatura la sfarsitul admisiei va fi:

K
T T T
T
r
r r
a
353
053 , 0 1
1000 053 , 0 25 293
1
0

+
+ +

+
+ +

Coeficientul de umplere rezulta:

76 , 0
053 , 0 1
1 , 1
1 9
9
353 10 102
293 10 80
1 1
3
3
0
0

r
p
a
v
T P
T Pa

Parametri procesului de comprimare

Se adopta pentru coeficientul politropic de comprimare valoarea 3 , 1
1
n .
Presiunea la sfarsitul comprimarii rezulta:

2 3 34 , 1 3
/ 10 1634 9 10 80
1
m N p p
n
a c

Temperatura la sfarsitul comprimari va fi:
K T T
n
a c
758 9 353
1 34 . 1 1
1

Parametri procesului de ardere.

Se adopta urmatoarea compozitie a benzinei : c=0,854 kg; h=0,142 kg; o=0,004 kg; si avand
putera calorica inferioara
kg kj Q
i
/ 43500
.
Se mai adopta:
-coeficientul de utilizare a caldurii
9 . 0
;
-coeficientul de crestere a presiunii 2 . 2

114 / 1
c
M
Aerul minim necesar arderi a 1 kg de combustibil se calculeaza cu relatia:
comb kg
a Kmol o h c
L
.
.
507 , 0
32
004 , 0
4
142 , 0
12
854 , 0
21 , 0
1
32 4 12 21 , 0
1
min

,
_

+ +
,
_

+ +
Cantitatea de aer necesara arderii combustibilului este:
.
.
43 , 0 507 , 0 85 , 0
min
Kgcomb
aer Kmol
L L

Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete rezulta:
147 , 1
705 , 0
12
857 , 0
4
133 , 0
705 , 0
12 4
0

+ +

+ +

L
C h
L

Cantitatea de incarcatura proaspata

440 . 0 00877 . 0 507 . 0 85 . 0
min 1
+ +
c
M L M
Coeficientul teoretic de variatie molara:
08 . 1
00877 . 0 507 . 0 85 . 0
12
854 . 0
2
142 . 0
507 . 0 79 . 0
12 2
79 . 0
min
min
0

+
+ +

+
+ +

c
M L
c h
L

Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii proaspete rezulta:

078 , 1
053 , 0 1
053 , 0 08 , 1
1
0

+
+

+
+

r
r
f

Caldura specifica molara medie a amestecului initial este:

k kmol
Kj
T C
C mv
.
19 . 33 758 10 4 , 17 20 10 4 , 17 20 '
3 3
+ +

Caldura specifica molara medie a gazelor de ardere pentru =1 este:
( ) ( ) 62 . 28 10 5 , 15 8 . 13 6 . 2 4 . 18 ' '
4
+ + +

z mv
T C
K Kmol
Kj

Temperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie:
( )
( )
z c
II
V c
I
v
c r
i
T C T V C
M
Q
+
+ +

'
1 ) 1 (
2945
z
T K
Presiunea la sfarsitul arderii se calculeaza cu relatia
3 3
10 6847
758
2945
078 . 1 10 1634
'

c
z
c
z
T
T
P P

2
m
N
Gradul de crestere al presiunii va fi:
19 . 4
10 1634
10 6847
3
3

c
z
P
P

Parametrii procesului de destindere
Se adopta coeficientul politropic al destinderi 27 , 1
2
n
Presiunea la sfarsitul destinderii rezulta:
3
27 , 1
3
10 392
9
10 6847
2

n
z
b
p
p

2
m
N
Temperatura la sfarsitul destinderi va fi:
K
T
T
n
z
b
1604
9
2935
1 27 , 1 1
2

Parametri principali ai motorului

Se adopta urmatoarele valori pentru :
-coeficientul de rotunjire a diagramei: 95 , 0
r

-randamentul mecanic:
85 , 0
m

Presiunea medie a ciclului teoretic se obtine din relatia:

( )
1
]
1

,
_

,
_

1
1
1
2
1
2
1
1
1
1 1
1
1
1
1
'
n
n
c
i
n n
p
p

5 /
10 73 . 10
I
P
3 3
10 1019 10 1073 95 , 0 '
i r i
p p
2
m
N
Radamentul indicat al motorului este:
32 . 0
0
0 1

i v
i
M i
Q p
T M p
R

Presiunea medie efectiva rezulta:

3 3
10 1 , 866 10 1019 85 , 0
i m e
p p
2
m
N
Randamentul efectiv al motorului va fi:
27 , 0 32 , 0 85 , 0
i m e

Consumul specific efectiv de combustibil se calculeaza cu relatia:
h kw
kg
Q
g
i e
e

301 , 0
43500 27 , 0
36000 36000

Dimensiunile fundamentale ale motorului.

Se adopta raportul cursa-alezaj: 09 , 1
D
S
(s-a facut o medie din tabelul de motoare)
Capacitatea cilindrica necesara va fi:
58 . 0
4 6600 10 1 , 810
145 120000 120000
3

i n p
p
V
e
n
h
l
Se determina alezajul si cursa:
96
9 , 0 14 , 3
41 . 0 4 4
3 3

h
V
D
mm
89 96 9 , 0 D S

mm
Viteza medie a pistonului este:
67 , 19
30
6600 89
30

n S
W
m

s
m
Cilindreea totala a motorului rezulta:
31 . 2 58 . 0 4
h t
V i V
l
Puterea litrica a motorului va fi:
6 . 47
31 . 2
110

t
n
l
V
P
P

l
KW
Diagrama indicata.

Cu valorile obtinute in urma calculului de mai sus se poate trece la trasarea diagramei indicate in
coordonatele p-v .
In acest sistem de coordonata,cu scarile alese deliberat, se traseaza mai intai diagrama ciclului
teoretic. Se calculeaza:
Volumul la sfarsitul cursei de admisie:
65 . 0
1 9
9
58 . 0
1

h a
V V
3
dm
Volumul la sfarsitul compresiei:
07 , 0
9
65 . 0

a
c
V
V
3
dm
Se plaseaza in sistemul de coordonate indicat , punctele a,c,z,b .
Se traseaza izocorele
z b
V V

a c
V V
, izobara de admisie
a
p
=constant si izobara de evacuare
r
p
=constant.
Politropa ac care reprezinta procesul de comprimare se traseaza prin puncte , utilizand ecuatia:

1
n
x
a
a x
V
V
p p

,
_

,
unde
x
V
este o valoare curenta a volumului , iar
x
p
presiunea corespunzatoare valorii
x
V
ales.
Politropa destinderii zb se traseaza analog , utilizand ecuatia:
2
n
x
z
z x
V
V
p p

,
_

Rezultatele calculelor sunt reunite in tabelul 2.2

Se adopta urmatoarele marimi pentru corectarea diagramei:
-unghiul de avans la aprindere RAC
s
0
30
-unghiul de avans la deschiderea evacuarii RAC
av
0
60
-raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei
278 , 0
6 , 3
1

b

Pozitia punctului c se determina de cursa pistonului
s
X
corespunzatoare unghiului de avans la
aprindere:
( ) ( )
1
]
1

+
S
b
S s
S
X

2 cos 1
4
cos 1
2
, rezulta:
( ) ( )
1
]
1

+ 30 2 cos 1
4
278 , 0
30 cos 1
2
89
S
X
7 . 17
S
X
mm
Pozitia punctului c este determinata de presiunea in acest punct :
3 3
10 6 , 5349 10 4458 2 , 1 2 , 1
"

c
c
p p

2
m
N
Pozitia punctului b este determinata de cursa pistonului
ev
X
corespunzatoare unghiului de
avans la deschiderea evacuarii:
( ) ( )
1
]
1

ev
b
ev ev
S
X

2 cos 1
4
cos 1
2
rezulta:
( ) ( )
1
]
1

60 2 cos 1
4
278 , 0
60 cos 1
2
89
ev
X
4 . 19
ev
X
mm
Pozitia punctului a este determinata de presiunea in punctul a:
( ) ( )
3 3
10 206 10 327 85
2
1
2
1
' + +
b a a
p p p
2
m
N
Diagrama indicata este prezentata in figura 2.1
3. CINEMATICA MECANISMULUI BIELA - MANIVELA

Analiza in detaliu a cinematici mecanismului biela-manivela este foarte complexa , din cauza
regimului variabil de functionare; de aceea s- au determinat relatii simplificate,in ipoteza unei viteze
unghiulare constante a arborelui cotit si la regimul stabilizat , obtinandu-se o precizie suficienta.
La o viteza unghiulara constanta a arborelui cotit , unghiul de rotatie e proportional cu timpul si ,
prin urmare , toate marimile cinematice pot fi exprimate in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit.
Mecanismul biela-maivela poate fi de tipul axat , cand axa cilindrului intersecteaza axa arborelui
cotit sau dezaxat , cand cele doua axe nu se intersecteaza.
Se vor prezenta relatiile de calcul ale deplasarii , vitezei si acceleratiei pistonului . Se considera ca
pozitie initiala pentru masurarea unghiului , pozitia pentru care pistonul se afla la o distanta maxima
de axa arborelui cotit.

- unghil de rotatie al arborelui cotit

30
n

- viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit , in
1
S
06 , 293
30
6600 14 , 3

[ ]
1
S
R - raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton) , in mm;
R S 2 - cursa pistonului ( distanta dintre p.m.s si p.m.i) in m;
S=124,54 [mm] => S=0,1245 [m]
0622 , 0
2
1245 , 0
R [m]
l lungimea bielei , in [m].
Se defineste raportul l R/ - raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei ;
27 , 0
6 , 3
1

=>

R
l =>
27 , 0
0622 , 0
l
=>
230 , 0 l
[m]
Deplasarea pistonului .Legea de variatie a deplasarii pistonului in functie de unghiul

s-a
determinat pe cale analitica:

( )

,
_

+
,
_

2 cos 1
4
cos 1 sin
2
cos
2
R l R X
[ ] m
Viteza pistonului .

,
_

2 sin
2
sin R v
[ ] s m/
Acceleratia pistonului .
A= ( ) 2 cos cos + R
dt
dv
[ ]
2
/ s m
Valorile xp,vp si ap sunt calculate in tabelul 2.2
4. DINAMICA MOTOARELOR
Prin calculul dinamic al mecanismului biela manivela se urmareste determinarea marimii si
caracterului variatiei sarcinilor care actioneaza asupra pieselor motorului . Cercetarile in detaliu
sunt foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare . De aceea se folosesc relatii
simplificate obtiinute in ipoteza unei viteze unghjulare constante a arborelui cotit si la regim
stabilizat
4.1 Fortele care actioneaza in mecanismul biela - manivela

Asupra mecanismului biela - manivela , actioneaza fortele date de presiunea gazelor din cilindru
si fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate in miscare . Fortele de frecare vor fi considerate
neglijabile . Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor aflate in miscare
alternativa de translatie si fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie .
Pentru calculul organelor mecanismului biela manivela , al sarcinilor din lagare , pentru
cercetarea oscilatilor de torsiune , etc , trebue determinate valorile maxime , minime si medii ale
acestor forte . De aceea marimile fortelor se vor determina pentru o serie de poziti succesive ale
mecanismului , functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului biela manivela este recomandabil sa
se inceapa cu determinarea fortelor care actioneaza dupa axa cilindrului , cercetand separat fortele
de presiune a gazelor si fortele de inertie .
4.1.1 Forta de presiune a gazelor
Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:

( )
p ind p g g
A p p A p F
0
[ ] N
in care :

g
p
presiunea de lucru sau suprapresiunea , in [ ]
2
/ m N

ind
p
presiunea indicata in cilindru dupa diagrama indicata in [ ]
2
/ m N

0
p
presiunea mediului ambiant ( [ ]
2 5
0
/ 10 m N p

4
2
D
A
p

aria capului pistonului , in [ ]
2
m ;
D diametrul pistonului , in [ ] m .
Variatia presiunii indiicate a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit s-a determinat la calculul termic , prin trasarea diagramei indicate desfasurate(cromonogramei).
Forta de presiune a gazelor este indreptata dupa axa cilindrului si poate fi considerata in axa
boltului de piston .Aceasta forta este considerata pozitiva cand este orientata spre axa arborelui cotit
si negativa cand este orintata invers.Calculul valorilor fortei de presiune a gazelor se face tabelar.Se
construeste curba
( ) f F
g

.
4.1.2 Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate in miscare accelerata si anume :piston asamblat
(piston , bolt , segmenti , sigurantele boltului ) , biela si arbore cotit. Fortele de inertie sunt
indreptate in sens opuus acceleratiei si sunt date de formula generala :
a m F [ ] N
unde : m masa elementelor in miscare , in [ ] Kg ;
a - acceleratia maselor , in [ ]
2
/ s m
In functie de felul miscarii elementelor mecanismului motor distingem urmatoarele tipuri de
forte de inertie :
a) Forte de inertie produse de masele elementelor aflate in miscare de translatie ( j
F
);
b) Forte de inertie produse e masele neechilibrate ale elementelor aflate in miscare de rotatie ( r
F
).
4.1.2.1 Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie
Aceste forte sunt produse de masele pistonului asmblat (piston , segmenti , bolt si sigurantele
acestuia ) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate in axa boltului .
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate in miscare de translatie se face cu relatia :

p j j
a m F
[ ] N
unde :

j
m
masele pieselor in miscare de translatie , in [ ] Kg

p
a
acceleratia pistonului , in [ ]
2
/ s m
Masele aflate in miscare de translatie se determina cu relatia urmatoare :

b p l
m m m
1
+
[ ] Kg
unde :

p
m
masa pistonului asamblat , in [ ] Kg

b
m
1
masa bielei concentrata in axa boltului si care se considera ca executa miscare
de translatie , in [ ] Kg .

Fortele de inertie Fj se pot exprima , tinand seama de expresia acceleratiei pistonului pentru
mecanismul biele manivela axat .
( ) 2 cos cos
2
+ R m F
j j
[ ] N
Calculul valorilor fortelor
j
F
se face tabelar si se construeste curba
( ) f F
j

4.1.2.2 Fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie
Aceste forte sunt produse de o parte din masa bielei si masa neechilibrata a unui cot al
arborelui cotit (masa manetonului si masele reduse ale celor doua brate ).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de rrotatie se determina cu relatiile :

2
R m F
r r
[ ] N forta centrifuga

dt
d
R m F
r t

[ ] N forta tangentiala
unde :
r
m masa se miscare de rotatie ,
R raza manivelei , in [ ] m


viteza unghiulara a arborelui.
In cazul vitezei unghiulare constante , 0 / dt d , deci fortele tangentiale sunt nule. In consecinta ,
fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sunt fortele centrifuge ce actioneaza pe directia
razei manivelei si raman constante ca marime.
4.1.2.3 Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela manivela
Pentru simplificarea calculelor , masele pieselor in miscare pot fi inlocuite cu mase reduse
concentrate in articulatiile mecanismului biela - manivela .
Masa bielei este considerata ca fiind concentrata in cele doua axe in care este articulata ,
respectiv in axa ochiului bielei (
b
m
1
) si in axa capului bielei (
b
m
2
) .
Componenta
b
m
1
a masei bielei se considera ca executa miscare de translatie si este luata in
calculul fortei de inertie
j
F
. A doua componenta
b
m
2
se adauga maselor rotitoare ale
mecanismului .
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule , repartizarea masei bielei pe cele doua
componente este :


( )
b b
m m 3 , 0 ...... 2 , 0
1
;
( )
b b
m m 8 , 0 ..... 7 , 0
2
sau cu suficienta aproximatie :

b b
m m 275 , 0
1
;
b b
m m 725 , 0
2
In aceste conditii , masa elementelor aflate in miscare de translatie alternativa se poate
determina cu relatia :

b p b p j
m m m m m + + 275 , 0
1
;
unde :

p
m
masa pistonului asamblat , in [ ] Kg ;

b
m
masa bielei , in [ ] Kg
Masele rotitoare
r
m , sunt constituite din masa fusului maneton
m
m
, masa bratului de
manivela redusa la raza R si componenta
b
m
2
a bielei , adica:

( )
b R br m r
m m m m
2
2 + +

Masa bratelor manivelei avand centrul de masa la raza r fata de axa arborelui cotit , se poate
reduce la raza R a manivelei pornind de la egalitatea :
( )
2 2

br R br
m R m ,
de unde se obtine :
( )
R
m m
br R br

[ ] Kg
unde :

- reprezinta distanta de la axa arborelui cotit la centrul de greutate al bratului .

Din tabelul 4.1.2.3.1 se pot determina orientativ masele pistonului si bielei si masele
neechilibrate ale arborelui cotit fara contragreutati . Raportarea acestor mase s-a facut la uitatea de
suprafata a capului pistonului .
Tabelul 4.1.2.3.1.
Denumirea piesei M.A.S
D=60100[mm]
M.A.C
D=80120[mm]
Piston cu segmenti si bolt
- din aliaj de aluminiu
- din fonta
80150
150250
150300
250400
Biela 100150 250400
Arbore cotit (mase neechilibrate)
- turnat din fonta cu gauri de usurare
- matritat din otel
80200
110200
130320
180400
4.1.3 Fortele rezultate din mecanismul biela manivela
Prin insumarea algebrica a fortelor de presiune a gazelor
g
F
si fortelor de inertie
j
F
,
determinate pentru diferite pozitii ale manivelei , se obtin valorile fortei sumare care actioneaza in
lungul axei cilindrului.
j g
F F F +
[ ] N

Calculul fortei F se face se face tabelar si se construeste curba ( ) f F .
Forta F aplicata in axa boltului se descimpune in doua componente , una de sprijin , normala
pe axa cilindrului (N) si una dupa axa bielei (B):
tg F N
[ ] N
Calculul fortelor N si S se face tabelar si se reprezinta grafic ccurbele ( ) f N si B
( ) f .
In axa fusului maneton , forta B se descompune in doua componente , una radiala (Z) si una
tangentiala (T) , expresile lor fiind urmatoarele:
( )

cos
sin
) sin(

F B T
( )
( )

cos
cos
cos

F B Z
Pe baza calculului tabelar al valori fortelor T si Z se traseaza curbele ( ) f T si
( ) f Z
Forta tangentiala T este singura forta care produce momentul motor . Expresia momentului
motor este:
( )
R F R T M

cos
sin
[ ] m N
Raza manivelei R , in [ ] m , fiind constanta , curba de variatie a momentului motor functie de
unghiul de rotatie al manivelei este identica cu cea a fortei tangentiale T , evident la o scara adecvata
.
4.2 Momentul total al motorului policilindric

Momentul total al motorului se obtine prin insumarea momentelor obtinute pentru fiecare
cilindru al motorului tinand cont de ordinae de functionare a acestora si de configuratia arborelui
cotit . De asemanea , se poate obtine suma momentelor ce actioneaza asupra fiecarei fus palier al
arborelui cotit .
Se stabileste variatia momentului motor total functie de unghiul

de rotatie a arborelui cotit ,

precum si valoarea momentului mediu .Cu valoarea momentului mediu se calculeaza putera
dezvoltata de motor care se compara cu puterea obtinuta la calculul termic .
Ca pozitie de pornire ( ) 0 se considera pozitia corespunzatoare p.m.s a primului cilindru ,
aflat la admisie .
4.2.1 Calculul momentului total al motorului
In timpul ciclului , cilindri motorului pargurg in mod diferit fazele ciclului motor , in functie
de ordinea de lucru aleasa si de geometria arborelui cotit .
Pentru calculele ulterioare este necesara atat determinarea momentului motor total cat si a
momentului de torsiune care solicita fiecare fus palier in parte .
Tinand cont de cele expuse mai sus , momentul motor policilindric e alcatuit din doua
componente :
- o componenta creata de forta tangentiala care actioneaza asupra cotului corespunzator
cilindrului dat si cared epinde numai de unghiul de rotatie al arborelui cotit;
- o componenta data de momentul sumar al fortelor care actioneaza in cilindrii anteriori cotului
respectiv si depinde de numarul de cilindri si de ordinea de lucru .
4.2.1.1 Momentul total al motoarelor cu cilindri in linie

Calculul momentului total se exemplificea pe un motor cu patru cilindri in linie, in 4 timpi.
Unghiul de decalaj intre doua aprinderi succesive este dat de relatia :
[ ] RAC
i
0
180
4
720 720

unde: este numarul de cilindri ai motorului .
Se construieste schema de lucru a motorului . Pe abscisa se noteaza unghiul de rotatie al
arborelui cotit corespunzator primului cilindru . Pe ordonata se construesc 4 intervale
corespunzatoare numarului de cilindri . In intervalul corespunzator primului cilindru se construeste
schema de lucru a acesteia .In continuare se completeaza schemele de lucru ale celorlalti cilindri ,
decalate cu cu cate 180 ,decalarea efectuandu se in ordinea de lucru a cilindrilor . Deci , dupa
120incepe schema de lucru a cilindrului 4 , dupa alte 180 a cilindrului 2 . Procedand in continuare
se completeaza intreaga diagrama .
Pe baza acestei observatii se completeaza urmatorul tabel . Astfel in coloana 4 , prima valoare
corespunde celei din coloana 2 din momentul cand s-a terminat 1/3 din procesul de compresie , apoi
prin pemutari circulare se completeaza intreaga coloana . Similar se completeaza valorile pentru
coloanele 6,8,10 si
Se va tine cont la insumare de semnul momentelor . In coloana 13 se va obtine momentul total
al motorului .
Se constata ca momentul total apare ca o functie epriodica cu perioada :

i

180
unde: I- numarul de cilindri

-numarul timpilor motorului

Pe baza calculului tabelar se traseaza curba
( ) f M M
t

6 1
Se determina valoarea medie a momentului motor , ca medie aritmetica a valorilor instantanee
ale momentului motor .(tabelulul de mai jos)
m
M
M
m
l
med

,
_

6 1

Cu ajutorul momentului mediu se calculeaza puterea indicata a motorului :
[ ] KW
n M
P
med
i
3
10 55 , 9

puterea indicata calculata cu ajutorul relatiei anterioare terbuie sa fie egala cu puterea
indicata obtinuta la calculul termic dupa formula :
[ ] KW
n V P
P
t i
i
120000

unde:

i
P
presiunea medie indicata

t
V
cilindreea motorului , in [ ]
3
m ;

n
turatia motorului , in [ ] min / rot .
Se admite o abatere de (+ -)5%.
4.3 Fortele care actioneaza asupra fusului palier

Determinarea fortelor care actioneaza asupra fusului arborelui cotit este necesara pentru
dimensionarea corecta a fusurilor si lagarelor ,in scopul de a evita incalzirea lagarelor si de a se
asigura pelicula de ulei necesara ungerii acestora .
4.3.1 Fortele care actioneaza asupra fusului maneton .Diagrama polara afusului maneton.
Asupra fusului maneton actioneaza forta tangentiala T , forta radiala Z si forta centrifuga de
inertie
cb
F
a masei
b
m
2
a bielei aflata in miscare de rotatie .
Prin urmare forta rezultata care actioneaza asupra fusului mmaneton va fi:
cb m
F Z T R

+ +
unde:
2
2
R m F
b cb
4.3.2 Fortele care actioneaza asupra fusului palier . Diagramele polare ale fusurilor palier
Diagramele polare se construesc pentru toate fusurile paliere care sunt cuprinse intre coturi
asezate sub unghiuri diferite .In cele mai multe cazuri , la motoarele rapide , fusul palier cuprins
intre coturi decalate al 360 este cel mai incarcat . Forta care actioneaza asupra fusului palier al
arborelui cotit care are un numar de lagare mai mare ca unu decat numarul de manetoane este
determinata de fortele care actioneaza in bratele manetoanelor vecine fusului cconsiderat .
Marimile reactiunilor datorayte fortelor din cilindru i , respectiv I+l corespunzatoare
palierului dintre cei doi cilindri mentionati , se determina cu relatiile:
; '
1
l
l
Z Z
i i

l
l
Z Z
l i l i
1
'
+ +
; '
1
l
l
T T
i i

l
l
T T
l i l i
1
'
+ +
; '
1
l
l
F F
n n

l
l
F F
n n
1
1 1
'
+ +
Compunerea reactiunilor se realizeaza geometric tinandu-se seama de unghiul

dintre
manivelele invecinate .Se considera un sistem de coordonate Z-T astfel incat axa Z sa coincida cu
axa Z a cilindrului I , iar axa T sa fie perpendiculara pe aceasta .Ca si in cazul fusului maneton ,
sistemul de coordonate se roteste simultan cu arborele , in functie de unghiul

.
In cazul palierelor simetrice vom avea:
2 / ) sin cos ( '
1 1
+ +
+ + i i i
T Z Z Z
2 / ) sin cos ( '
1 1
+
+ + i i i
Z T T T
Pentru construirea diagramei polare este necesar sa se determine proectiile Z si T pentru
toate valorile unghiului

.Acest lucru s eobtine usor prin calcul tabelar .

In sistemul de coordonate Z-T se aseaza pentru fiecare pozitie a arborelui cotit (definita de unghiul

) , reactiunile Z si T respectand regula semnelor .

Unind toate extremitatile vectorilor
a
K

printr-o linie continua , se obtine curba care

reprezinta diagrama vectoriala a fortelor care actioneaza pe fusul palier , fara atine seama de fortele
centrifuge ale maselor in miscare de rotatie. Influenta acestor forte va fi luata in considerare , ca si in
cazul fusului maneton prin fixarea polului diagramei in punctul O, care reprezinta extremitatea
vectorului
r
Q

.
Distanta de la polul diagramei O pana la varful vectorului
a
K

reprezinta valoarea rezultantei

fortelor care actioneaza pe fusul palier
pa
R

Prin desfasurarea diagramei vectoriale in functie de

se obtine curba
p
R
cu ajutorul careia
se determina valoarea maxima si medie a fortelor rezultante
p
R
:
K R R
k
l
px pmed
/
,
_

unde :
px
R
-este valoarea rezultantelor corespunzatoare fiecarei diviziuni unghiulare ;
k numarul de diviziuni ale curbei
p
R