Universitatea din Piteti

Facultatea de Mecanic i Tehnologie

-Calculul pistonuluiProiect Catia .

Nume:Dima Alin Valeriu

Specializarea:AR 412

Indrumtor: conf. univ. dr. Vieru Ionel

Pitesti 2016

CUPRINS

1)
2)
3)
4)
5)

6)
7)
8)
9)

Deschiderea Part Design.3

Crearea unui piston 3D4
Analiza statica..8
Generarea raportului .12
Calculul Clasic 18
5.1)Alegerea materialului ..18
5.2)Alegerea dimensiunilor caraceristice .18
5.3)Verificarea capului pistonului .19
5.4)Verificarea regiunii port segmeni..26
5.5)Verificarea mantalei26
5.6)Verificarea umerilor pistonului ..27
Prelucrarea rezultatelor.28
Analiz termic 29
Comparaie calcul clasic-calcul Catia..33
Concluzi35

Modelarea unei piese folosind sistemul CADCAMCAE CATIA

1) Deschiderea Part Design
n Catia, modelarea unei piese ncepe cu deschiderea unui fiier nou, (Start , Mechanical Desing, Part Desing)

-denumirea fisierului (Piston)

2) Crearea unui piston 3D

Pasul 1 Se realizeaza un cilindru cu diametrul de 76 mm

Fig.3 Diametrul pistonului

Pasul 2. Se realizeaza realizeaza un cilindru cu ajutorul functiei PAD

Fig. 4. Cilindru

Pasul 3. Se realizeaza canalele segmentilor cu ajutorul functiei GROOVE

Fig. 5 Realizarea canalelor de segmenti

Pasul 4. Se realizeaza alezajul pentru bolt

Fig. 6 Realizarea alezajului pentru bolt

Pasul 5. Cu ajutorul funtiilor sketch si pad se realizeaza geometria interioara a pistonului

Fig. 7 Geometria interioara a pistonului

Pasul 6. Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului la nivelul segmentului de ungere cu ajutorul functiei
pocket

Fig. 8.1 Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului

Cu ajutorul functiei CircPattern se realizeaza multiplicarea gaurilor cu o distant unghiulara egala
intre ele.

Fig. 8.2 Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului

Pasul 8 . Pentru aplicarea materialului, se selecteaz piesa realizat si se acceseaz comanda

(APPLY MATERIAL). Se alege opiunea METAL din cadrul creia se alege ca material ALUMINIUM
( otel ) si se apas butonul OK asa cum se poate observa n fig.9

Fig.9 Alegerea materialului

n urma executrii acestor etape se obtine piesa n forma ei final asa cum este prezentat n fig.10

Fig.10 .Piesa finala

3.Analiza statica
Analiza statica a butucului de autocamionet se realizeaz prin metoda elementelor finite. Pentru
realizarea acestei analize se urmresc urmtorii pai:
START ANALYSIS AND SIMULATION GENERATIVE STRUCTURAL ANALYSIS
STATIC ANALYSIS

Fig.11. Accesarea modulului de analiz si simulare

Pasul 1 Pentru a simula fortele trebuie mai intai sa ancoram piesa in pozitia de functionare cu ajutorul
functiei (CLAMP)

si selectarea fetei de ancorare.

Fig.12 Selectarea fetei de ancorare

Pasul 2 Pentru a simula fortele care actioneaza asupra pistonului ( presiunea) utilizam butonul (Pressure)
si selectam zona supusa presiunii.

Fig 13 Selectarea suprafetei pistonului

Pasul 3 Pentru a initia calculul se selecteaza
fortelor din piesa (Fig.14).

(COMPUTE) astfel se genereaz un calcul virtual al

Fig.14 . Calcularea fortelor din piesa

10

Pasul 4 Pentru a se evidentia ct mai bine ceea ce s-a obtinut n urma calculelor efectuate anterior se
selecteaz
(Von Mises Stress) astfel se poate observa zonele sensibile si tensiunea la care piesa
rezist (Fig17.).

Fig.15 Von Mises Stress

Pentru a vizualiza sub format video cum evolueaza deformatia piesei se selecteaza
(ANIMATE) .
Pasul 5- GENERATE REPORT

(Fig.18.)

Fig.16. Generarea unui raport asupra analizei statice

11

4.Raportul generat

Analysis1
MESH:
Entity

Size

Nodes

20278

Elements

10757

ELEMENT TYPE:
Connectivity

Statistics

TE10

10757 ( 100,00% )

ELEMENT QUALITY:
Criterion

Good

Poor

Bad

Worst

Average

Stretch

10756 ( 99,99% )

1 ( 0,01% )

0 ( 0,00% )

0,283

0,587

Aspect Ratio

10757 ( 100,00% )

0 ( 0,00% )

0 ( 0,00% )

4,840

2,129

Materials.1
Material

Aluminium

Young's modulus

7e+010N_m2

Poisson's ratio

0,346

Density

2710kg_m3

Coefficient of thermal expansion

2,36e-005_Kdeg

Yield strength

9,5e+007N_m2

12

Static Case
Boundary Conditions

Figure 1

STRUCTURE Computation
Number of nodes
Number of elements
Number of D.O.F.
Number of Contact relations
Number of Kinematic relations

:
:
:
:
:

Parabolic tetrahedron

RESTRAINT Computation
Name: Restraints.1
Number of S.P.C : 2736

LOAD Computation
Name: Loads.1
Applied load resultant :
Fx
Fy
Fz
Mx
My
Mz

=
=
=
=
=
=

-3
-4
4
2
8
1

13

.
.
.
.
.
.

119e-013
301e+004
770e-013
725e-006
109e-015
131e-004

N
N
N
Nxm
Nxm
Nxm

STIFFNESS Computation
Number of lines
Number of coefficients
Number of blocks
Maximum number of coefficients per bloc
Total matrix size

:
:
:
:
:

60834
2189706
5
499992
25 . 29

SINGULARITY Computation
Restraint: Restraints.1
Number of local singularities
Number of singularities in translation
Number of singularities in rotation
Generated constraint type

:
:
:
:

CONSTRAINT Computation
Restraint: Restraints.1
Number of constraints
Number of coefficients
Number of factorized constraints
Number of coefficients
Number of deferred constraints

:
:
:
:
:

FACTORIZED Computation
Method
Number of factorized degrees
Number of supernodes
Number of overhead indices
Number of coefficients
Maximum front width
Maximum front size
Size of the factorized matrix (Mb)
Number of blocks
Number of Mflops for factorization
Number of Mflops for solve
Minimum relative pivot
Minimum and maximum pivot

:
:
:
:
:
:
:
:
:
:
:
:

SPARSE
58098
2561
322848
16249998
1653
1367031
123 . 978
17
9 . 944e+003
6 . 529e+001
9 . 393e-003

Value

Dof

Node

x (mm)

y (mm)

z (mm

3.5630e+006

Tz

20271

-1.0266e+001

-2.1337e+000

-1.985

2.1830e+009

Ty

5108

6.7635e+000

-9.9124e+000

-2.675

14

Minimum pivot
Value

Dof

Node

x (mm)

y (mm)

z (mm

3.6740e+006

Tz

10189

5.2330e+000

1.9596e+001

3.131

3.9450e+006

Tz

20272

1.0417e+001

-5.9563e+000

-2.684

5.9514e+006

Tx

17345

2.5597e+001

1.9053e+001

1.875

6.6095e+006

Tx

672

4.7721e+000

-8.7879e+000

1.200

6.6367e+006

Tx

190

3.7918e+001

1.4800e+001

2.488

7.0595e+006

Tz

12365

-7.6941e+000

3.0312e+001

3.721

7.2841e+006

Tz

12639

2.6168e+001

3.5508e+001

-2.685

7.4087e+006

Tx

1371

2.9573e+001

1.0000e+001

5.040

7.6797e+006

Tz

15648

1.2476e+001

2.8547e+001

-3.022

Translational pivot distribution

Value

Percentage

10.E6 --> 10.E7

2.58

10.E7 --> 10.E8

5.466

10.E8 --> 10.E9

9.349

10.E9 --> 10.E10

1.008

DIRECT METHOD Computation

Name: Static Case Solution.1
Restraint: Restraints.1
Load: Loads.1
Strain Energy : 2.824e+000 J
Equilibrium
Components
Fx (N)

Applied
Forces
-3.1187e-013

15

Reactions
2.4177e-010

Residual
2.4146e-010

Relative
Magnitude E

3.57

Fy (N)

-4.3008e+004

4.3008e+004

3.0559e-010

4.52

Fz (N)

4.7695e-013

-2.4231e-010

-2.4183e-010

3.58

Mx (Nxm)

2.7253e-006

-2.7252e-006

4.5193e-011

1.76

My (Nxm)

8.1093e-015

3.7734e-012

3.7815e-012

1.47

Mz (Nxm)

1.1311e-004

-1.1311e-004

8.7167e-011

3.39

Static Case Solution.1 - Deformed mesh.1

Figure 2
On deformed mesh ---- On boundary ---- Over all the model

16

Static Case Solution.1 - Von Mises stress (nodal values).2

Figure 3
3D elements: : Components: : All
On deformed mesh ---- On boundary ---- Over all the model

Global Sensors
Sensor Name

Sensor Value

Energy

2,824J

17

5.Model de calcul pentru piston

5.1 Alegerea materialului
-Se alege materialul pistonului ca fiind un aliaj de aluminiu-ATC SI 10CU3 MG(aliaj de aluminiu
turnat static in forme metalice
Caracteristicile maerialului:
-limita de curgere c=220 MPa
-limita de rupere r=240 MPa
-duritate HB=110
5

-modulul de elasticitate longitudinal E =0,7 10

6

-coeficientul de dilatare termica a=21 10

-coeficientul lui Poisson

=0,34

Figura 1-Alcatuirea pistonului.

5.2 Alegerea dimensiunilor fundamentale:

18

Figura 2-Dimensiunile fundamentale ale pistonului

D
[mm]

Lp
[mm]

HC
[mm]

Lm
[mm]

[mm]

H1
[mm]

H
[mm]

H2
[mm]

B
[mm]

L
[mm]

A
[mm]

77

64

35

50

6,5

30

41

Tabel 1.Dimensiunile principale ale pistonului

Se vor adopta urmatoarele dimensiuni:

nlimea de protecie a segmentului de foc H1= =6mm

Hsegm=4mm
nlimea H2= 3mm
nlimea segmentului de ungere Hsegm3=4 mm
DC
diametrul interior al capului
= D-2 =77-26,5=64 mm

diametrul exterior al pistonului in dreptul segmenilor se calculeaz n funcie de grosimea radial a

D
segmenilor se calculeaz n funcie de grosimea radial cu meniunea c a =2123 mm

Adoptndu-se

D
D
77
=22
=>a=
=
a
22
22 =3,5 mm.Aceasta fiind calculat ,rezult c diametrul

exterior in dreptul segmenilor va fi :

Ds

=D-2a=77-23,5=70 mm.
5.3 Verificarea pistonului

19

Pentru a determina tensiunile datorate presiunii maxime din cilindru ,se schematizeaz capul
pistonului sub forma unei plci circulare ncastrate pe conturul dat de diametrul interior al capului
DC
(fig.3) cu o grosime constant ,incrcat cu o sarcin uniform distribuit ,ca in figura 4.

Figura 3.Capul pistonului sub forma unei plci circulare.

'r
ntro-o astfel de plac apar tensiuni radiale(
)) pe suprafeele obinute prin scionare cu
cilindri concentrici cu placa i tensiuni normale circumfereniale (

'

) pe suprafeele obinute prin

secionare cu plane ce conin axa plcii Oy.

Aceste tensiuni se calculeaz cu urmtoarele relaii:
p maxy
3
3
= 4 3 [(1+ ) Ri
p maxy
3
'
2
Ri 2 3
=

[(1+
)
r

-(3+ )
'r

(1)

2
(1+3 ) r

Ri

,reprezint raza interioar a pistonului i este dat de relaia:

Ri

Dc
64
=
2 =32 mm
2

Calculul se va face att pe suprafaa inferioar ct si pe suprafaa superioar.

a)Pe suprafaa inferioar:
n centrul plcii (r=0)

20

'r

' c

3 (1+ ) R i p max
8

3 (1+0,34 ) 322 11,2

=
=136,40 MPa
8 6,52

(2)
n ncastrare (r=
' ri

Ri

):

3 R i2 p max
3 322 11,2
=
=
= 203,58 MPa
4 6,52
4 2
(3)

' i

ri

=0,34(-203,68)= 69,21 Mpa

(4)
b)Pe suprafaa superioar:
n centrul plcii (r=0)
2

' rc

' c

3 (1+ ) Ri pmax
8

3 (1+0,34) 322 11,2

=
= 136,40 MPa
8 6,52

(5)
2

' ri

3 Ri pmax
3 322 11,2
2
=
=
=203,58 MPa
4 6,5 2
4
(6)

' i

' ri

=0,34203,58=69,21Mpa

(7)

Figura 4

Figura 5

21

Pentru stabilirea solicitrilor termice a capului pistonului se procedeaz astfel: se determin

r 1
1
tensiunile
i
schematiznd capul pistonului sub forma unei plci circulare,liber pe
contur,cu grosime constant supus unui cmp de temperatur axial simetric;se ine seama c peretele
lateral al pistonului mpiedic dilatarea liber a capului crend o presiune p pe suprafa a frontal a
r 2
2
plcii.Se calculeaz tensiunile
i
care in seama de presiunea p ; se determin tensiunile de
ncovoiere

r 3

Calculul tensiunilor

cauzate de variaia temperaturii pe direcia axei plcii (axa Oy).

r 1

Figura 7

Figura 6

Se considera c temperatura n plac este distribuit dup legea :

unde ,

r
Ri
-T

T=

Tc

Tc

reprezint temperatura n centrul plcii iar T reprezint diferena de temperatur ntre

(8)

centrul plcii i marginea plcii.Aceasta se adopt conform figurii 2, T=40C

Corespunzator acestei variaii de temperatur,n plac apar variaiile :
22

r 1

r
aE T
=
[1-( Ri2 ]
4

r 1

r
aE T
Ri
=
[3(
]
4
21

(9)

a)Pe suprafaa inferioar:

n centrul plcii :
r 1

a E T
21 106 0,7 105 40
=
=
= 14,7 MPa
4
4
(10)

n ncastrare :
r 1

a E T
21 106 0,7 105 40
=
=
=29,4 MPa
2
2
(11)
b)Pe suprafaa superioar:

n centrul plcii :

r 1= 1

6
5
a E T
21 10 0,7 10 40
=
=
= 14,7 MPa
4
4

(12)
n ncastrare :
r 1

a E T
21 106 0,7 105 40
=
=
=29,4 MPa
2
2
(13)

Calculul tensiunilor

r 2

Presiunea care ia natere pe suprafaa frontal a plcii se calculeaz cu relaia:

6
5
aE T
21 10 0,7 10 40
P= 2 (1 +k ) = 2 (10,343+3,10) = 7,8 MPa

(14)

23

unde k se calculeaza cu relaia :

R 2+ R i2

6
38,5 2+32,5 2+0,34
k= RRi+ ( R 2R 2 +)= 38,532,5+6 (
)=3,1
38,5232,5 2
i
(15)
D
79,5
cu R= 2 = 2 =39,75 mm.
b)Pe suprafaa inferioar:
n centrul plcii :
r 2

r 1+ P

= 14,7+( 7,8)= 22,5

MPa
(16)

2= 1 + P=14,7+ (7,8 )=22,5 MPa

n ncastrare :
r 2

=p= 7,8 MPa

(17)
+P=29,4+(-7,8)=21,6 MPa

b)Pe suprafaa superioar:

n centrul plcii :
r 2

r 1+ P

= 14,7+( 7,8)= 22,5

MPa
(18)

2= 1 + P=14,7+ (7,8 )=22,5 MPa

n ncastrare :
r 2
2

=p= 7,8 MPa

=

(19)
+P=29,4+(-7,8)=21,6 MPa

24

Calculul tensiunilor

r 3

Considernd o variaie liniar a temperaturii pe grosimea plcii,n plac apar tensiuni de ncovoiere
r 3
3
pe direcia radial
i pe direcia circumferenial
,egale ntre ele.
Acestea se calculeaz cu relaia :

3 = r 3

aE T 0
y

(20)
unde

T0

este diferena de temperatur ntre temperature pe suprafaa superioar (

temperatura pe suprafaa inferioar (Ti) a capului pistonului.Se adopt

T0

Ts

) i

=80C.

Figura 8

Pentru y= 2

se obin expresiile tensiunilor pe suprafaa inferioar i superioar a plcii (figura

8)

3 = r 3

aE T 0

= 2 (1)

(21)
a)Pe suprafaa inferioar:

3 = r 3

+aE T 0
= 2 (1)

21 106 0,7 105 80

=89 MPa
=
2(10,34)

(22)
b)Pe suprafaa superioar:
25

 3 = r 3

aE T 0
= 2 (1)

21 106 0,7 105 80

=89 MPa
=
2(10,34)

Att in centrul plcii ct i la periferia acesteia exist o stare plan de tensiuni,ceea ce implic
r c
aplicarea unor teorii de rezisten.Dup teoria tensiunilor tangeniale maxime,dac tensiunile
i
c

sau

r i

au acelai semn ,se va lua tensiunea maxim n valoare absolut i se va

compara cu tensiunea admisibil la traciune :

max
at
=
(23)
Dac cele dou tensiuni au semne diferite ,atunci se va face suma valorilor absolute i se va
compara cu tensiunea admisibil la traciune:
rc
ri

c
i

at

(24)

at

n cazul pistonelor cu aliaje de aluminiu

at = ac

a)Pe suprafaa inferioar:

n centrul plcii :
rc = ' r c

r 2

r 3

c = ' c

max

=202,8 Mpa <

=136,40+( 22,5 + 89=202,8 MPa

(25)
=136,40+( 22,5 + 89=202,8 MPa
at

=220

n ncastrare :
ri = ' r i

r 2

r 3=203,58+ (7,8 ) +89=122,38 MPa

+

(26)

26

 i = ' i
max

ri + i

= 69,21+21,6+ 89=41,39 MPa

=41,39+122,38=163,77 Mpa <

at

=220 MPa

b)Pe suprafaa superioar:

n centrul plcii :
rc = ' r c

r 2

r 3

=136,48+( 22,5 89=24,98 MPa

c = ' c

max

ri + i

(27)
=136,48+( 22,5 89=24,98 MPa
= 24,98+24,98=49,96 MPa <

at

=220 MPa

n ncastrare :
ri = ' r i
i = ' i
max

r 2

+ r 3=203,58+ (7,8 )89=106,78 MPa

+

ri + i

(28)
= 69,91+(22,5)89=41,56 MPa
=41,56+106,78=148,34 Mpa <

at

=220 MPa

5.4Verificare regiune port-segmeni

Verificarea regiunii port-segmeni se face la compresiune,lund n considerare presiunea maxim
a gazelor .

27

Figura 9
(D s2D i2)
A=
4

2
2
nd(D sD i )
(70 65 )
=
2
4

12 1,5 (7065)
mm2
=1014,75
2

(29)
unde
Di=Dc

Ds

reprezint diametrul exterior al pistonului n dreptul segmentului de ungere, iar

=65 mm reprezint diametrul interior al pistonului.S-au adoptat n=12 numrul orificiilor de

evacuare si d=1.5 mm diametrul orificiului de evacuare .

Tensiunea la compresiune ce se dezvolt in aceast seciune se calculeaz cu relaia:
77 11,2
D2 p max
comp

=
=
4
1014,75 =50,45 Mpa < a =90 MPa
4 A
(30)
Valoarea tensiunii ce se dezvolt nu trebuie s depeasc valoarea tensiunii admisibile
calculat cu relaia

r
= cr

270
3 =90 MPa ,unde c-este coeficientul de sigurant ce ia valori intre

(2...3) .

5.5 .Verificarea mantalei

28

Figura 10

Verificarea mantalei const n compararea presiunii ce ia natere ntre suprafaa lateral a

pistonului(mantalei) i suprafaa interioar a cmaii,cu o presiune admisibil.Aceast presiune apare
datorit forei normale N(fig.10) i nu trebuie s depeasc limita admisibil, care pentru autoturisme se
pa
pa
consider
=(0,4...0,8) MPa. Se adopta
=0,8.Depirea acestei limite poate periclita pelicula de
ulei .
pm

N max
3100
= D L m = 77 50 =0,799 MPa

(31)
pm < pa

-se observ ca

5.6Verificarea umerilor pistonului.

Verificarea la forfecare a umerilor pistonului se face in cazul n care acetia nu sunt solidarizai
prin nervure cu suprafaa interioar a pistonului.Relaia de calcul este :

0,5 pmax D
(d u2d eb2)

402 242

= 0,5 11,1 77 2 =31,8 MPa

(32)
Valoarea obinut se compar cu valoarea tangenial admisibil ,aceasta calculndu-se cu relaia:
a

=0,7

at

=0,748=33,6 MPa

(33)
Se observ

f <

29

6.Prelucrare rezultate

Figura 11. Deplasarea maxim provocat de sarcina aplicat

n figura 11 se poate observa ca avem o deplasare maxim de 0,306 mm ,in

concluzie se menine structura de rezisten .

30

Figura 12.Tensiunea principal

Se observ ca tensiunea principal este de 207 Mpa ,tensiune <-limita de curgere c=230 MPa

7.Calcul termic
1. Alegerea materialului: a fost prezentat la analiza static.
2. Start-Analysis & Simulation Generative Structural Analysis Static Analysis
3. Fixarea pistonului se realizeaz printr-un component virtual care s semnifice bolul pistonului. Se
realizeaz cu ajutorul butonului
introduce bolul (fig 13).

(Smooth Virtual Part), alegnd cele dou suprafee unde se

31

Fig.13.Fixarea pistonului
4. Suprafaa de sprijin este reprezentat de umerii pistonului
Fixarea se face cu ajutorul comenzii

(Clamp) (fig. 14).

32

Fig.14.Fixarea pistonului
5.Introducerea temperaturilor
Se face cu ajutorul unui fisier excel.
Introducerea temperaturii se face cu
(Temperature field). Ca suport de distribuire a
temperaturilor se alege corpul pistonului, bifnd Data Mapping, se alege fisierul .xls ce con ine valorile
temperaturilor (fig.15)

.
Fig.15.Introducerea temperaturilor

33

6. Definirea elementelor finite se face din OCTREE Thetraedron Mesh, Size 4mm, Absolute Sag 1mm,
Element type Parabolic. (fig.16)
7. Compute All.
8. Interpretare rezultate

Fig.16.Introducere date
Starea deformat poate fi vizualizat cu ajutorul comenzii

(Deformation)(fig.17)

Figura 17.Deformarea pistonului.

34

Deplasarile se pot vizualiza cu ajutorul comenzii

(Displacement) (fig. 18)

Fig.18.Deplasrile pistonului

Fig.19.Eforturile pistonului

35

8.Comparaie calcul clasic vs calcul Catia

Regiunea port segmenti :

In calculul dezvoltat cu ajutorul programului
Catia avem o valoare maxim de 95 Mpa pe
suprafata port segmeni
.

comp

D2 p max
=
=
4 A

77 11,1
4 1014,75 =50,45 Mpa

36

CATIA
In calculul dezvoltat cu ajutorul programului
Catia avem o valoare de 211 Mpa pe suprafata
superioara ,in centrul plcii .

Calculul propriu-zis
2
3 Ri pmax
3 322 11,2
' ri
2
=
=
=
4 6,5 2
4
203,58 MPa
Se poate observa o diferen datorit
numrului de elemente

Regiunea port segmenti :

In calculul dezvoltat cu ajutorul programului
Catia avem o valoare maxim de 86 Mpa pe
suprafata port segmeni.

comp

D2 p max
=
=
4 A

77 11,1
4 1014,75 =50,45 Mpa
37

Observm ca cele doua metode ,au inc o diferen in calcul,ins o dat cu

aproximarea mai exact a numarului de elemente ,valorile in Catia scad i se
indreapt catre valoarea celor clasice.

CATIA
In calculul dezvoltat cu ajutorul programului
Catia avem o valoare de 213 Mpa pe suprafata
superioara ,in centrul plcii .

Calculul propriu-zis
2
3 Ri pmax
' ri
2
=
=
4
3 32,52 11,2
2
=203,58MPa
4 6

9.Concluzii:

Metoda de calcul este mai exact dect ceea folosit prin calcul classic,deoarece se ine cont de
complexitatea elementelor ,timpul de realizare este mai scurt i se pot vedea mult mai uor zonele in care
se ntampin dificulti(deformri ,solictri)
In plus in cazul unor erori metoda de calcul cu ajutorului programului Catia este mai eficient
deoarece corectarea acestora poate fi fcut intr-un timp relativ scurt.(n cazul calcului clasic o eroare
poate duce la necesitatea refacerii ntregului calcul)
Solicitrile pe capul pistonului au valori mai exacte in Catia deoarece in calculul clasic este
necesara reprezentarea sub forma unei plci.
Cu ct aparatura este mai performant cu att se pot obine valori mai exacte .

38

Bibliografie
Notie de curs Programare asistat de calculator utiliznd aplicaia Catia, conf. univ. dr. Vieru
Ionel,Piteti 2016,Universitatea din Piteti,Facultatea de Mecanic i Tehnologie.
Indrumar de proiectarea pentru motare de autovehicule rutiere,prof.ing.Radu Racot .a.,1990.7
www.e-automobile.ro

39