Proiect

-Dinamica Autovehiculelor-

Indrumator Student
As.Dr.Ing:Lontis Nicolae Rindasu Ionel-Mihai
An:III AR,Grupa 2.3

2017-2018

1
 Cuprins

I. PARAMETRII CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULULUI.........................5

1.1 Solutia de organizare generala,organizarea transmisiei,a sistemelor
de amenajare interioara............................................................................5
1.2 Dimensiuni principale si capacitati de trecere..................................5
1.3 Masa autovehiculului.......................................................................6
1.4 Centrul de masa.Coordonatele centrului de masa............................7
1.5 Alegerea rotilor si pneurilor.............................................................7

II. DEFINIREA CONDITIILOR DE AUTOPROPULSARE..............................9

2.1 Rezistenta la rulare(Rr)...................................................................9
2.2 Rezistenta aerului(Ra)...................................................................11
2.3 Rezistenta la panta(Rp).................................................................12
2.4 Rezistenta la demarare(Rd)...........................................................13

III. REACTIUNILE NORMALE ALE CAII DE RULARE ASUPRA ROTILOR

AUTOVEHICULULUI.........................................................................13
3.1 Calculul reactiunilor in regimul demararii......................................14
3.2 Calculul reactinilor in regimul franarii............................................14

IV. CALCULUL DE TRACTIUNE..............................................................15

Bibliografie..........................................................................................24

2
Marcă Mazda

Model 6

Generație 6 III Sedan (GJ facelift 2015)

Modificare (Tip motor) 2.2 SKYACTIV-D (175 Hp) i-ELOOP

Număr de uşi 4

Putere 175 CP /4500 rot/min

Viteza maximă 223 km/h

Acceleraţia de la 0 la 100 km/h 7.9 sec

Volumul rezervorului 62 l

Anul începerii producţiei 2015 an fabricatie

Tipul caroseriei Sedan

Număr de scaune 5

Lungime 4870 mm.

Lăţime 1840 mm.

Înălţime 1450 mm.

Ampatament 2830 mm.

Garda la sol 165 mm.

Volumul minim al portbagajului 480 l

Amplasarea motorului Faţă, Transversal

Volumul motorului 2191 cm3

Cuplu 420 Nm /2000 rot/min

Sistemul de combustibil (Fuel System) Commonrail Diesel

Tipul turbinei (Turbine) BiTurbo

Poziţionarea cilindrilor in linie

Numărul de cilindri 4

Diametrul cilindrilor 86 mm.

Cursa cilindrilor 94.3 mm.

Raport de compresie 14

Numărul de supape per cilindru 4

Tipul de combustibil Motorină

Tractiune Faţă

Numărul de viteze (cutie manuală) 6

Frâne faţă (Front brakes) discuri ventilate

3
Frâne spate (Rear brakes) disc

ABS da

Tipul de virare (steering type) cremaliere

Servodirecţie Electrică

Diametrul minim al cercului de virare 11.2 m

Consumul de combustibil - urban 5.5 l./100 km.

Consumul de combustibil - extra-urban 3.9 l./100 km.

Consumul de combustibil - mixt 4.5 l./100 km.

Standardul ecologic EURO VI

Emisii CO2 119 g/km

Masă proprie 1485-1590 kg.

Masă maximă autorizată 2055 kg.

Sarcina maxima capota 75 kg.

Sarcina maxima remorca cu sistem de

1800 kg.
franare (8%)

Sarcina maxima remorca cu sistem de

1600 kg.
franare (12%)

Sarcina maxima remorca fara sistem de

730 kg.
franare

Masa maxima admisa a remorcii la

75 kg.
imbinarea cu carligul de remorcare

Dimensiunile generale ale pneurilor:

Mazda Mazda6 2015 2.2
- Generarea : III (GL) Facelift [2015 .. 2018]
- Piata : EUDM
- Putere : 173 CP | 129 kW | 175 CP
- Motor : l4, Diesel
- Alezaj central : 67,1 mm
- Dispozitive de fixare a roților : Piulițe
- Dimensiunea filetului : M12 x 1.5
- Producția Trim : [2015 .. 2018]

Anvelopa Buză PCD Presiune

225 / 55R17 97V 7.5Jx17 ET50 5x114.3 2.3

225 / 45ZR19 92W 7.5Jx19 ET45 5x114.3 2.3

4
 I. PARAMETRII CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULULUI

1.1 Solutia de organizare generala,organizarea transmisiei,a sistemelor de

amenajare interioara

Tractiunea este de tipu ,,totul fata’’,avand ca punte motoare puntea fata si propulsorul
pozitionat transversal.

1.2 Dimensiuni principale si capacitati de trecere

Principalele dimensiuni caracteristice ale unui automobil sunt:dimensiuni de

gabarit(lungime,latime si inaltime),ampatament,ecartament si console.
Se adopta urmatoarele dimensiuni de gabarit:

-Lungimea:4870[mm]
-Latimea:1840[mm]
-Inaltimea:145-[mm]
-Ampatament:2830[mm]
-Ecartament fata:1595[mm]
-Ecartament spate:1585[mm]

5
 1.3 Masa autovehiculului

Masa autovehiculului face parte din parametrii generali ai acestuia,fiind definita ca suma
dintre masa utila si masa proprie.
Masa utila a autovehicululi,reprezinta o caracteristica constructiva,esentiala,prin ea
caracterizandu-se posibilitatile de utilizare ale acestuia.Aceasta este determinata de
capacitatea de incarcare a autovehiculului,prevazuta prin tema de proiectare sau aprobata,in
functie de tipul autovehiculului,in concordanta cu capacitatea de incarcare a acestuia.
Capacitatea de incarcare se precizeaza,de regula,prin numarul de locuri,la
autovehiculele destinate transportului de persoanemsi prin sarcina utila,la autovehiculele
destinate transportului de marfuri si bunuri.
ma 1395 [kg]
mu 675 [kg]
m0 2070 [kg]
mbs 300

 Masa medie a unui pasager=68kg;

 Masa medie a bagajului unui pasager=7kg;
 mu=(68+7)·N+mbs[kg] unde:
-N-numarul de locuri din autoturism;
-mbs-masa bagajelor suplimentare fiind 300 in cazul nostru;
Rezulta: mu=(68+7)·5+300=675kg

Masa proprie este o marime ce caracterizeaza constructia automobiluli si este

determinata de suma tuturor maselor sistemelor si subsistemelor componente,cand
automobilul se afla in stare de utilizare.In cazul autoturismelor,metoda recomandata pentru
alegerea greutatii consta in adaptarea ei pe baza maselor proprii date de catre fabricant.
Avandu-se in vedere tendintele de dezvoltare care vizeaza utilizarea unor solutii constructive
si material cu mase reduse,astfel se creeaza premisele reducerii maselor proprii.
Masa proprie a autovehiculului prezentat,Mazda 6,este mo=1395;astfel rezulta masa
maxima admisa a autoturismului:
ma=mu+mo=675+1395=2070[kg];

6
 1.4 Centrul de masa.Coordonatele centrului de masa

Masa autovehicululi se considera aplicata in centrul de greutate,situate in planul

vertical,ce trece prin axa longitudinala de simetrie a autovehiculului.
Conform STAS 6926/2-78,pozitia centrului de masa se apreciaza prin coordonatele
longitudinale a si b si inaltimea hg.

a=1273,5[mm]
b=1556,5[mm]
hg=509,4[mm]

L 2830 [mm]
E 1595 [mm]
l 1840 [mm]
a/L 0,45 [-]
hg/l 0,18 [-]
Unde:L=ampatament,E=ecartament,I=latimea,a=distanta de la roata fata la centrul de
greutate,hg=garda la sol.
Pentru alegerea pozitiei centrului de masa,se utilizeaza metoda analitica.Prin aceasta
metoda,in functie de organizarea generala a autoturismului si amenajarea interioara,se
apreciaza,fata de axa puntii a automobilului,coordonatele centrului de greutate ale
subansamblelor autoturismului.
m1 767,25 [kg]
m2 627,75 [kg]
Unde:m1=masa puntea fata,m2=masa punte spate.

𝒃 𝒂 𝒎𝟏 𝒎𝟐
G1=𝑳 · 𝑮𝒂 G2=𝑳 · 𝑮𝒂 mp1= mp2=
𝟐 𝟐
G1 7672,5 [N] mp1 383,625 [kg]
G2 6277,5 [N] mp2 313,875 [kg]
Unde:G1=forta de apasare pe puntea fata,G2=forta de apasare pe puntea spate.
mp1=masa roata punte fata,mp2=masa roata punte spate.

7
 1.5 Alegerea rotilor si pneurilor

Rotile automobilelor sunt alcatuite dintr-o janta metalica,pe care se monteaza o

anvelopa de cauciuc in interiorul caruia se afla aer comprimat.
Rigiditatea anvelopei este data de raportul dintre cresterea fortei care actioneaza asupra
pneului si deformatia determinate de aceasta crestere.Rigiditatea depinde de materialul
anvelopei,de constructia ei,de presiunea interioara a aerului din pneu si de duritatea
suprafetei de sprijin.
Alegerea tipului de pneuri este conditionata de mai multi factori,cum ar fi:Viteza maxima
si greutatea ce revine rotilor din spate si fata,domeniul de utilizare,temperatura,conditii
meteo.
Pentru asigurarea unei bune confortabilitati,puntea fata trebuie sa fie caracterizata de o
elasticitate mai mare decat puntea spate.La obtinerea elasticitatii puntii fata contribuie si
utilizarea presiunii interioare a aerului din pneu,mai mica in fata decat in spate.
Prin reducerea presiunii pneurilor pe puntea din fata,se reduce rigiditatea laterala a
pneului,astfel prin sporirea deviatiilor laterale se favorizeaza imprimarea unui caracter
constructiv de subvirare,caracterizat de tendinta de autostabilizare pe traiectoria rectilinie.
Dimensiunile pneurilor ale autovehicului prezentat sunt P1=225/45ZR19 92 W(pentru
rotile din fata) si P2=225/45ZR19 92 W(pentru rotile din spate).

Tipuri de pneuri
P1 225/45ZR19 92W
P2 225/45ZR19 92W
d 482,6 [mm]
B 225 [mm]
H 123,75 [mm]
D 730,1 [mm]
r0 365,05 [mm]
Vmax 270
Vmax 270
msp 630 [kg]
msp 630 [kg]
λ 0,93 [-]
rr 346,7975 [mm]

Unde:d=diametrul interior al anvelopei,B=latimea pneului,H=inaltimea pneului,r0=raza

libera,λ=coeficient de deformare,rr=raza de rulare,Vmax=vitezele maxime de rulare ale
anvelopelor,D=diametrul exterior al avelopei,msp=masa maxima pe pneu.

8
 2. DEFINIREA CONDITIILOR DE AUTOPROPULSARE
2.1 Rezistenta la rulare(Rr)

Puterea necesara invingerii Rr

2.5

1.5

0.5

0
0 50 100 150 200 250

Rezistenta la rulare apare la rotile care nu sunt motoare.Aceasta se datoreaza

urmatorilor factori:
- Deformari cu histerezis a pneurilor;
- Frecarile superficiale dintre pneu si calea de rulare;
- Frecarile din lagarele butucilor rotilor(fuzeta sau porfuzeta);
- Deformarile de pe suprafata caii de rulare;

Rezistenta la rulare este tot timpul orientata in sensul opus deplasarii autovehiculului.
Rr=f·Ga·cosα;
Unde:Ga-greutatea automobilului;f-coeficientul de rulare(dependent de viteza);
α-unghiul de inclinare al caii de rulare;

9
 Rr[daN]
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0 50 100 150 200 250

Pentru a se studia modul in care rezistenta la rulare influenteaza comportamentul

dinamic al autovehicululi de proiectat pentru determinarea coeficientului rezistentei la rulare
se pot folosi diverse relatii empririce de calcul.
Cele mai simple dintre formule utilizate pun in evidenta viteza de deplasare sub forma:
fr=f0+f01·V+f02·V2+f03·V3
f0 0,01611 f01 -1,00E-05 f02 2,92E-07 f03 0 αr 0

Variatia coeficientului rezistentei la

rulare:fr
0.03

0.025

0.02

0.015

0.01

0.005

0
0 50 100 150 200 250

10
 V[km/h] fr[-] Rr[daN] Pr[kW] Pr[cp]
0 0,01611 22,47345 0 0
10 0,01603913 22,3745891 0,06215164 0,08452623
20 0,01602657 22,3570624 0,1242059 0,16892003
30 0,01607231 22,4208697 0,18684058 0,25410319
40 0,01617635 22,566011 0,25073346 0,3409975
50 0,0163387 22,7924865 0,31656231 0,43052475
60 0,01655935 23,100296 0,38500493 0,52360671
70 0,01683831 23,4894397 0,4567391 0,62116518
80 0,01717557 23,9599174 0,53244261 0,72412195
90 0,01757113 24,5117291 0,61279323 0,83339879
100 0,018025 25,144875 0,69846875 0,9499175
110 0,01853717 25,8593549 0,79014696 1,07459986
120 0,01910765 26,655169 0,88850563 1,20836766
130 0,01973643 27,5323171 0,99422256 1,35214268
140 0,02042351 28,4907992 1,10797553 1,50684672
150 0,0211689 29,5306155 1,23044231 1,67340155
160 0,02197259 30,6517658 1,3623007 1,85272896
170 0,02283459 31,8542503 1,50422848 2,04575074
180 0,02375489 33,1380688 1,65690344 2,25338868
190 0,02473349 34,5032213 1,82100335 2,47656455
200 0,0257704 35,949708 1,997206 2,71620016
210 0,02686561 37,4775287 2,18618918 2,97321728
216 0,02755073 38,4332615 2,30599569 3,13615414

Observam ca rezistenta la rulare(Rr) depinde exclusiv de viteza,datorita lui f.De aici se

deduce ca Rr are o variatie liniara,ea avand valoare maxima cand viteza este maxima,iar
inclinatia drumului este 0.

2.2 Rezistenta aerului(Ra)

Rezistenta aerului este cea care aduce cele mai mari pierderi.Ea depinde de zona in care
rulam si de viteza si directia din care bate vantul.Rezistenta aerului poate fi
micsorata,structura autovehiculului fiind proiectata cat mai aerodinamic,dandu-i o forma care
sa permita aerului sa curca cat mai lin posibil pe suprafata acestuia.
Ra=0.5·p·CX·A·V2;
Unde:p=1.225(densitatea aerului);Cx-coeficientul de rezistenta al aerului(0,32),A-aria frontala
a autovehiculului;V-viteza autovehiculului(m/s);
Rezistenta aerului Ra depinde de patratul vitezei,adica va creste exponential odata cu
marirea vitezei.Rezistenta aerului creeaza problem la viteze mari(peste 80km/h).La viteze mici
aceasta este neglijabila.

11
 Ra[N]
1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 50 100 150 200 250

V[km/h] Ra[N] Pa[kW]

0 0 0
10 2,84186294 0,00789406
20 11,3674518 0,06315251
30 25,5767665 0,21313972
40 45,4698071 0,50522008
50 71,0465736 0,98675797
60 102,307066 1,70511777
70 139,251284 2,70766386
80 181,879228 4,04176063
90 230,190898 5,75477246
100 284,186294 7,89406373
110 343,865416 10,5069988
120 409,228264 13,6409421
130 480,274837 17,343258
140 557,005137 21,6613109
150 639,419162 26,6424651
160 727,516914 32,334085
170 821,298391 38,7835351
180 920,763594 46,0381797
190 1025,91252 54,1453831
200 1136,74518 63,1525099
210 1253,26156 73,1069242
216 1325,89958 79,5539745

Rezistenta aerului

ρ 1,225 [kg/m^3]
cx 0,26 [-]
A 2,31275 [m^2]

12
 2.3 Rezistenta la panta(Rp)

Rezistenta la panta se datoreaza gradului de inclinare al caii de rulare,rezistenta calculate

fiind la o rampa cu o inclinatie de 22ᵒ.
Rp=Ga·p; unde:p=tanα
Rezistenta la panta Rp are o crestere liniara odata cu cresterea gradului de inclinare al
drumului.In cazul in care drumul are o panta accentuate,Rp va avea valori destul de mari,insa
de cele mai multe ori drumurile sunt drepte,deci nu impune problem foarte mari.

Rezistenta la panta Rp[N]

10000

8000

6000

4000

2000

0
0 5 10 15 20 25

Rezistenta
la panta

α[⁰] Rp[N]
1 361,264813
2 722,419582
3 1083,35429
4 1443,95901
5 1804,12387
6 2163,73919
7 2522,69541
8 2880,88319
9 3238,19343
10 3594,51728
11 3949,7462
12 4303,772
13 4656,48682
14 5007,78324
15 5357,55423
16 5705,69327
17 6052,09429
18 6396,65178
19 6739,2608
20 7079,81697
21 7418,21656
22 7754,35648

13
 2.4 Rezistenta la demarare(Rd)

Rezistenta la demarare apare in momentul accelerarii.Dupa cum stim,orice acceleratie

produce forte,respective momente de inertie.Daca acceleratia autovehiculului este 0,atunci
si Rd=0.
Toate piesele care sunt accelerate in timpul demararii vor contribuii la cresterea
Rd(piesele aflate in miscare de rotatie,motor,cutie de viteza,roti,etc.).

Rd=ma·atr1·ẟ;

dv/dt 4,5 [m/s^2]

it1 3,357 [-]
i0 3,66 [-]
δ1 1,417 [-]

Rd 8898 [N]

a) Deplasare cu viteza maxima:

v=ct → a=0

Frvmax 1710,23219 [N]

b) Deplasarea pe calea cu inclinare

longitudinala :

Ψmax 0,38950858
FRΨmax 8062,82756 [N]

c)Pornirea de pe loc cu acceleratie maxima:

FRa1max 9231,22168 [N]

14
 3. REACTIUNILE NORMALE ALE CAII DE RULARE ASUPRA ROTILOR
AUTOVEHICULELOR

Acest capitol cuprinde calculul reactiunilor normale ale caii de rulare asupra rotilor.Cu
cat reactiunea este mai mare,cu atat se obtine o aderenta mai buna,insa cresc si rezistentele
calculate mai sus,cel putin la demarare.
Pentru calculul reactiunilor normale se reduc toate fortele care actioneaza asupra
autovehiculului in centrul de greutate al acestuia.Astfel obtinem doua ecuatii de forte si o
ecuatie de moment,avand ca necunoscute Z1 si Z2.In urma efectuarii calculelor,observam ca
Z2 este mai mare decat Z1.Asta inseamna ca puntea spate va fi tot timpul mai incarcata ca si
puntea fata.Reactiunile depind si de unghiul d einclinare al caii de rulare.

Unde:
Z1,Z2-reactiunile normale
X1,X2-reactiunile tangentiale
Ra-rezistenta aerului
Faz-forta portanta
Ga-greutatea automobilului
Rd-rezistenta la demarare
Mrul1,Mrul2-momentele rezistentelor la rulare
Mi1,Mi2-momentele de inertile ale rotilor
ca-centrul longitunidal de presiune
cg-centrul de greutate
L-ampatamentul automobilului
A,b-coordonatele centrului de greutate
Ha-inaltimea centrului longitudinal de presiune

15
 3.1 Calculul reactiunilor in regimul demararii la limita de aderenta

Reactiunea normal la rotile puntii fata in regimul demararii este:

Reactiunea normal la rotile puntii spate este:

Coeficientii de incarcare dinamica sunt:

Z1 9951,92308 [N]

Z2 11399,4755 [N]

m1 1,144 [-]

m2 1,34965035 [-]

3.2 Calculul reactiunilor in regimul franarii

In timpul franarii,contrat cazului de demarare,puntea din fata se incarca mai mult decat
puntea spate.Cum acceleratia in timpul franarii este mult mai mare decat in timpul
accelerarii,puntea fata va fi mult mai incarcata in timpul franarii,comparative cu puntea spate
in timpul demararii.Deasemenea,si in timpul franarii,reactiunile depind de imclinarea caii de
rulare.

Reactiunea normal la rotile puntii fata in regimul franarii este:

16
 Reactiunea normal la rotile puntii spate este:

Coeficientii de incarcare dinamica sunt:

Z1 10748,475 [N]

Z2 9353,475 [N]

m1 1,40090909 [-]

m2 0,51 [-]

4. CALCULUL DE TRACTIUNE

Acest capitol din proiect se rezuma la alegerea cutiei de viteza,mai exact alegerea
treptelor,si trasarea diagramelor de putere,de cuplu si de consum.Pentru a obtine aceste
diagrame vom calcula puterea si consumul in functie de turatie.
Momentul este caracteristica luata direct de pe diagram de incercare a motorului,el fiind
deasemenea dependent de turatie.Astfel relatia dintre putere si moment este urmatoarea:

Cu aceste valori vom trasa graficele de putere,moment si consum la diferite trepte de

solicitari ale motorului.

17
 PUTERE,CUPLU,CONSUM

n [rot/min] M [N*m] ω [rad/s] P [KW] P [CP] Ce[g/kWh]

900 335 94 32 43 219
1000 338 105 35 48 216
1100 340 115 39 53 214
1200 342 126 43 58 213
1300 344 136 47 64 213
1400 345 147 51 69 214
1500 347 157 54 74 216
1600 348 168 58 79 219
1700 349 178 62 84 223
1800 349 188 66 90 228
1900 350 199 70 95 233
2000 350 209 73 100 240
2100 350 220 77 105 248
2200 349 230 80 109 256
2300 349 241 84 114 266
2400 348 251 87 119 276
2500 347 262 91 123 288
2600 345 272 94 128 300
2700 344 283 97 132 314
2800 342 293 100 136 328
2900 340 304 103 140 344
3000 338 314 106 144 360
3100 335 325 109 148 377
3200 332 335 111 151 396
3300 329 346 114 155 415
3400 326 356 116 158 435
3500 322 367 118 161 456
3600 319 377 120 163 478
3700 315 387 122 166 501
3800 310 398 124 168 525
3900 306 408 125 170 550
4000 301 419 126 172 576
4100 296 429 127 173 603
4200 291 440 128 174 631
4300 285 450 129 175 660
4400 280 461 129 175 689
4500 274 471 129 175 720

Unde:
n-turatia
M-momentul
ω-viteza unghiulara
P-puterea

18
Ce-consum

Curba Putere
140

120

100

80
P[kW]

60

40

20

0
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

Curba Cuplu
400
350
300
250
M[Nm]

200
150
100
50
0
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

Ce [g/kWh]
800
700
600
Ce [g/kWh]

500
400
300
200
100
0
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

19
 Momente partiale

25% M[Nm] 40% M[Nm] 55% M[Nm] 70% M [Nm] 85% M[Nm]
84 134 184 235 285
84 135 186 236 287
85 136 187 238 289
86 137 188 239 291
86 138 189 241 292
86 138 190 242 294
87 139 191 243 295
87 139 191 243 296
87 139 192 244 296
87 140 192 245 297
87 140 192 245 297
87 140 192 245 297
87 140 192 245 297
87 140 192 245 297
87 139 192 244 296
87 139 191 243 296
87 139 191 243 295
86 138 190 242 294
86 138 189 241 292
86 137 188 239 291
85 136 187 238 289
84 135 186 236 287
84 134 184 235 285
83 133 183 233 282
82 132 181 230 280
81 130 179 228 277
81 129 177 226 274
80 127 175 223 271
79 126 173 220 267
78 124 171 217 264
76 122 168 214 260
75 120 166 211 256
74 118 163 207 252
73 116 160 204 247
71 114 157 200 243
70 112 154 196 238
68 109 151 192 233

20
 Momente Partiale
400
350
300 M
250
M[Nm]

25% M
200
40% M
150
100 55% M
50 70% M
0 85% M
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

Puteri partiale

n [rot/min] P [KW] 25% P 40% P 55% P 70% P 85% P

900 32 8 13 17 22 27
1000 35 9 14 19 25 30
1100 39 10 16 22 27 33
1200 43 11 17 24 30 37
1300 47 12 19 26 33 40
1400 51 13 20 28 35 43
1500 54 14 22 30 38 46
1600 58 15 23 32 41 50
1700 62 16 25 34 43 53
1800 66 16 26 36 46 56
1900 70 17 28 38 49 59
2000 73 18 29 40 51 62
2100 77 19 31 42 54 65
2200 80 20 32 44 56 68
2300 84 21 34 46 59 71
2400 87 22 35 48 61 74
2500 91 23 36 50 64 77
2600 94 24 38 52 66 80
2700 97 24 39 53 68 83
2800 100 25 40 55 70 85
2900 103 26 41 57 72 88
3000 106 27 42 58 74 90
3100 109 27 44 60 76 92
3200 111 28 45 61 78 95
3300 114 28 46 63 80 97
3400 116 29 46 64 81 99
3500 118 30 47 65 83 100
3600 120 30 48 66 84 102
3700 122 30 49 67 85 104
3800 124 31 49 68 86 105
3900 125 31 50 69 87 106
4000 126 32 50 69 88 107
4100 127 32 51 70 89 108
4200 128 32 51 70 90 109
4300 129 32 51 71 90 109
4400 129 32 52 71 90 110
4500 129 32 52 71 90 110

21
 Puteri Partiale
140
120
100 P
80 25% P
P[kW]

60 40% P
40 55% P
20 70% P

0 85% P
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

Consum specific partial

n [rot/min] Ce[g/kWh] 25% Ce 40% Ce 55% Ce 70% Ce 85% Ce

900 219 55 88 120 153 186
1000 216 54 86 119 151 184
1100 214 54 86 118 150 182
1200 213 53 85 117 149 181
1300 213 53 85 117 149 181
1400 214 54 86 118 150 182
1500 216 54 86 119 151 184
1600 219 55 88 120 153 186
1700 223 56 89 122 156 189
1800 228 57 91 125 159 193
1900 233 58 93 128 163 198
2000 240 60 96 132 168 204
2100 248 62 99 136 173 211
2200 256 64 103 141 179 218
2300 266 66 106 146 186 226
2400 276 69 111 152 194 235
2500 288 72 115 158 202 245
2600 300 75 120 165 210 255
2700 314 78 126 173 220 267
2800 328 82 131 181 230 279
2900 344 86 137 189 241 292
3000 360 90 144 198 252 306
3100 377 94 151 208 264 321
3200 396 99 158 218 277 336
3300 415 104 166 228 290 353
3400 435 109 174 239 304 370
3500 456 114 182 251 319 388
3600 478 120 191 263 335 406
3700 501 125 200 276 351 426
3800 525 131 210 289 368 446
3900 550 138 220 303 385 468
4000 576 144 230 317 403 490
4100 603 151 241 332 422 512
4200 631 158 252 347 442 536
4300 660 165 264 363 462 561
4400 689 172 276 379 482 586
4500 720 180 288 396 504 612

22
 Consum specific parțial
800
700
600
Ce[g/kWh] 500
400
300
200
100
0
0 1000 2000 3000 4000 5000
n[rot/min]

Ce 25% Ce 40% Ce 55% Ce 70% Ce 85% Ce

Specificatiile elementelor transmisiei

rr 0,3467975
i0 3,12 ηt 0,95
iCV1 3,357 it1 10,47384
iCV2 1,826 it2 5,69712
iCV3 1,565 it3 4,8828
iCV4 1,147 it4 3,57864
iCV5 0,893 it5 2,78616
iCV6 0,745 it6 2,3244

Conditii

Conditii n[rot/min]Vconditii [km/h]

V1max=V2min Tr1 0 0
V2max=V3min Tr2 4400 10
V3max=V4min Tr3 4458 10
V4max=V5min Tr4 4400 10
V5max=V6min Tr5 4450 10
4400 10
4443 10
4400 10
4435 10
84860 182

23
Caracteristicile vitezelor

24
n Vtr1 Vtr2 Vtr3 Vtr4 Vtr5 Vtr6
0 0 0 0 0 0 0
900 2 2 2 2 2 1,91817
1000 2 2 2 2 2 2,1313
1100 2 2 2 2 2 2,34443
1200 3 3 3 3 3 2,55756
1300 3 3 3 3 3 2,77069
1400 3 3 3 3 3 2,98382
1500 3 3 3 3 3 3,19695
1600 4 4 3 3 3 3,41008
1700 4 4 4 4 4 3,62321
1800 4 4 4 4 4 3,83634
1900 4 4 4 4 4 4,04947
2000 4 4 4 4 4 4,2626
2100 5 5 5 5 5 4,47573
2200 5 5 5 5 5 4,68886
2300 5 5 5 5 5 4,90199
2400 5 5 5 5 5 5,11512
2500 6 6 5 5 5 5,32825
2600 6 6 6 6 6 5,54138
2700 6 6 6 6 6 5,75451
2800 6 6 6 6 6 5,96764
2900 6 6 6 6 6 6,18077
3000 7 7 7 6 6 6,3939
3100 7 7 7 7 7 6,60703
3200 7 7 7 7 7 6,82016
3300 7 7 7 7 7 7,03329
3400 8 8 7 7 7 7,24642
3500 8 8 8 8 8 7,45955
3600 8 8 8 8 8 7,67268
3700 8 8 8 8 8 7,88581
3800 9 8 8 8 8 8,09894
3900 9 9 9 8 8 8,31207
4000 9 9 9 9 9 8,5252
4100 9 9 9 9 9 8,73833
4200 9 9 9 9 9 8,95146
4300 10 9 9 9 9 9,16459
4400 10 10 10 10 9 9,37772
4500 10,07 9,94 9,82 9,73 9,65 9,59085

Caracteristica de tractiune

25
Fr t1 Fr t2 Fr t3 Fr t4 Fr t5 Fr t6
0 0 0 0 0 0
56470 57211 57865 58428 58897 59267,49
56901 57648 58306 58874 59346 59719,42
57290 58042 58706 59277 59752 60128,31
57639 58395 59063 59638 60116 60494,16
57946 58707 59378 59956 60437 60816,97
58213 58977 59651 60232 60715 61096,73
58438 59206 59882 60465 60950 61333,46
58623 59393 60071 60656 61142 61527,14
58767 59538 60218 60804 61292 61677,79
58869 59642 60324 60910 61399 61785,39
58931 59704 60387 60974 61463 61849,95
58951 59725 60408 60995 61485 61871,47
58931 59704 60387 60974 61463 61849,95
58869 59642 60324 60910 61399 61785,39
58767 59538 60218 60804 61292 61677,79
58623 59393 60071 60656 61142 61527,14
58438 59206 59882 60465 60950 61333,46
58213 58977 59651 60232 60715 61096,73
57946 58707 59378 59956 60437 60816,97
57639 58395 59063 59638 60116 60494,16
57290 58042 58706 59277 59752 60128,31
56901 57648 58306 58874 59346 59719,42
56470 57211 57865 58428 58897 59267,49
55998 56733 57382 57940 58405 58772,52
55486 56214 56857 57410 57870 58234,5
54932 55653 56289 56837 57293 57653,45
54338 55051 55680 56222 56673 57029,36
53702 54407 55029 55564 56010 56362,22
53025 53721 54335 54864 55304 55652,04
52308 52994 53600 54121 54556 54898,83
51549 52226 52822 53336 53764 54102,57
50749 51415 52003 52509 52930 53263,27
49909 50564 51142 51639 52053 52380,93
49027 49670 50238 50727 51134 51455,54
48104 48736 49293 49772 50171 50487,12
47140 47759 48305 48775 49166 49475,66

Diagrama fierastrau

26