INFORMATII PRIVIND DISCIPLINA

'

Denumirea disciplinei: SISTE1\1E DE FRÂNARE, DIRECTIE SI SUSPENSIE

Categoria disciplinei: SPECIALITATE

Tipul disciplinei: IMPUSA SAU OBLIGATORIE

Titularul activitatilor de curs: S.I. univ, dr. ing. Alexandru DOBRE

Periodicitatea cursului: 2 h/saptamâna

Titularul activitatilor de laborator: S.I. univ, dr. ing. Alexandru DOBRE

Periodicitatea laboratorului: 2 h/saptamâna

Numar puncte credit: 5

Forma de evaluare: EXAMEN

EVALUARE

Durata 3 h

Nr. subiecte 10 buc

Tip scris

Însusireacunostintelor de baza

privind constructia si functionarea

practica a sistemelor autovehiculelor Colocviu 40

si capacitatea studentului de a sustine

prezentarea acestora

Cantitatea si calitatea informatiei 10

Scris
retinute pe parcursul cursului

2
 CONDITII MINIME DE PROMOVARE
'

1. Însusireacunostintelor de baza privind constructia, functionarea si

proiectarea puntilor, sistemelor de frânare, directie si suspensie.

2. Prezenta obligatorie la laborator (se admit maxim 2 absente);

3. Promovarea activitatilor de laborator cu minim nota 5;

4. Promovarea examenului final cu minim nota 5.

5. Otinerea a minimum 50 puncte din totalul de I 00 puncte.

Calculul notei finale:prin rotunjirea punctajului final, dupa cum

urmeaza: 0-49 puncte; nota 4; 50-54 puncte nota 5; 55-64 puncte
nota 6; 65-74 puncte nota 7; 75-84 puncte nota 8; 85-94 puncte
nota 9; 95-100 puncte nota 10
3

CONTINUTUL CURSULUI
'

PARTEA I PUNTI SI SUSPENSII PENTRU AUTOMOBILE

' '

(8 CURSURI)

O PUNTI PENTRU AUTOMOBILE (5 CURSURI)

O SUSPENSII PENTRU AUTOMOBILE (3 CURSURI)

PARTEA a II-a SISTEME DE FRÂNARE SI DIRECTIE PENTRU

' '

AUTOMOBILE (6 CURSURI)

O SISTEME DE DIRECTIE PENTRU AUTOMOBILE (3 CURSURI)

O SISTEME DE FRÂNARE PENTRU AUTOMOBILE (3 CURSURI)

4
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. A. Dobre, V. Mateescu, (2017), Punti si suspensii pentru automobile: Constructie si proiectare,
editura Politenica Press, ISBN: 978-606-515-757- 6, pag. 329
2. A. Dobre, V. Mateescu, (2018), Sisteme de directie pentru automobile: Constructie si proiectare,
editura Politenica Press, ISBN 978-606-515-813-9, pag. 251
3. A. Dobre, V. Mateescu, (2018), Punti si suspensii pentru automobile: Constructie si proiectare,
editia a 2-a revizuita si adaugita, editura Politenica Press, ISBN: 978-606-515-825-2, pag. 375
Lucrari
4. Mateescu, V., Voloaca, St., Sisteme de frânare, directie si suspensie. Punti si suspensii -

practice, Editura Politehnica Press, Bucuresti, 2012, ISBN: 978-606-515-417-9.

5. Fratila, Gh., Calculul si constructia automobilelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1977.

6. Genta, G., Morello, L., The Automotive Chassis ", Vol. I: Components Design, published by
Media B.V., 2009, ISBN: 978-1-4020-8674-8 e-ISBN: 978-1-4020-
Springer Science+Business
8676-2.

7. Reimpell, J., Stoll, H., Betzler, J.W., The Automotive Chassis: Engineering Principles", 2nd edition,
published by Butterworth-Heinemann, 2001, ISBN O 7506 5054 O.

8. Dixon, J.C., ,,The ShockAbsorber Handbook", 2nd edition, Wiley - Professional Engineering
Publishing, 2007.

Sireteanu T., Stammers Charles W. s.a., Semi-active suspension control

9. Guglielmino E., -

Improved vehicle ride and road friendliness, Springer, 2008, e-ISBN: 978-1-84800-231-9, DO I

10.1007 /978-1-84800-231-9.

10. Limpert Rudolf, Brake Design and Safety, second edition, ISBN: 978-1-56091-915-5, SAE

Intemational, 1999 5

..,

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

8
 CURSULl
ROLUL FUNCTIONAL SI
' '

CLASIFICAREA PUNTILOR. SOLUTII

' '

CONSTRUCTIVE DE PUNTI PENTRU

'

AUTOTURISME SI AUTOUTILITARE
'

FORTELE SI MOMENTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA

' ' '

ROTILORAUTOMOBILULUI
'

z z
 Â.
I
V I

·-·-•·- --?·-· -

XR ){p·

O În timpul deplasarii automobilului, în urma interactiunii rotilor cu calea de rulare,

asupra rotilor actioneaza, în functie de regimul de deplasare (R tractiune, F -
-

frânare), reactiunea normala (ZR,Zp), reactiunea tangentiala (XR, XF) si reactiunea

transversala Y. Fata de centrul rotii, aceste forte se reduc la câte o forta si un moment,
numit moment reactiv.

10
 ROLUL FUNCTIONALAL PUNTILOR
' '

O Puntile au rolul de a prelua, prin intermediul mecanismelor de

ghidare ale puntilor si/sau ale rotilor toate fortele si momentele care apar
în centrul rotilor si de a le transmite elementelor elastice ale suspensiei,
precum si cadrului sau caroseriei autoportante a automobilului.

11

CLASIFICAREA PUNTILOR
'

A) Dupa tipul mecanismului de ghidare al rotilor, puntile pot

fi:
•
rigide (punti cu oscilatie dependenta a rotilor);
•
semirigide;
•
fractionate (articulate).
B) Dupa capacitatea de a realiza autopropulsarea
automobilului puntile pot fi:
•
motoare;
•
nemotoare.

C) Dupa capacitatea de a schimba directia de înaintare,

puntile pot fi:
•
punti directoare;
•
punti nedirectoare.

12
 CLASIFICAREA PUNTILOR
'

A) Dupa tipul mecanismului de ghidare al rotilor, puntile pot

fi:
•
rigide (punti cu oscilatie dependenta a rotilor);
•
semirigide;
•
fractionate (articulate).
B) Dupa capacitatea de a realiza autopropulsarea
automobilului puntile pot fi:
•
motoare;
• nemotoare.

C) Dupa capacitatea de a schimba directia de înaintare,

puntile pot fi:
punti directoare;
•

punti nedirectoare.
•

13

SCHEMELE CINEMATICE ALE MECANISMELOR DE

GHIDARE ALE PUNTILOR RIGIDE

'

O Puntile se deosebesc constructiv prin solutia adoptata pentru preluarea

fortelor si a momentelor de reactie.
' ' '

O Datorita elasticitatii arcului lamelar suspensiei (majoritatea puntilor

al

rigide sunt combinate cu arcuri lamelare care asigura si ghidarea puntii), se

produce înaintarea unei roti în raport cu cealalta si deci schimbarea
directiei de mers.
'

O Prezenta grinzii transversale faceimposibila dispunerea între roti, într-o

pozitie cât mai coborâta, a grupului moto-propulsor sau a cadrului, deci

înaltimea centrului de masa al automobilului va fi mai mare.
'

arcuri lamelare brat

,

b C

a) cu arcuri lamelare; b) cu brat „A" si bare de reactie longitudinale; c) cu doua mecanisme patrulater
dispuse longitudinal si bara Panhard: 1 bare de reactie longitudinale; 2
-
bara Panhard 14 -
 ??
SCHEMELE CINEMATICE ALE MECANISMELOR DE
GHIDARE ALE PUNTILOR RIGIDE
'

O Puntile rigide se folosesc în special la autocamioane, autobuze,

autoutilitare si la unele autoturisme de teren.
'

O Se poate obtine o crestere a capacitatii de trecere a automobilului

prin cresterea garzii la sol, prin micsorarea razei transversale de

trecere si prin posibilitatea mare de rotire a puntii fata de caroserie
(solutia de la UNIMOG) fara a recurge la solutii constructive
complicate si costisitoare.
O Un alt
avantaj al puntii rigide îl constituie numarul redus de
articulatii, care îi confera siguranta în exploatare si fiabilitate
ridicata.
d) grinda trasa triunghiulara cu
articulatie dispusa în planul
median al automobilului si
mecanism Watt; e) grinda trasa cu

tub central, doua bare de reactie

longitudinale dispuse sub nivelul
axei rotilor si bara Panhard lunga
d e
15

INFLUENTA PUNTII RIGIDE ASUPRA POZITIEI

' ' '

CAROSERIEI COMPARATIV CU PUNTEA FRACTIONATA '

a -

punte rigida suspensie

cu b -

punte fractionata cu suspensie

dependenta independenta

O Puntile rigide sunt acele punti care au lagarele rotilor unite între
ele printr-un element rigid (grinda).

O În consecinta, la trecerea peste un obstacol a unei

roti, cealalta
roata se va înclina simultan si egal, provocând totodata
înclinarea si deplasarea transversala a caroseriei.
16
 SCHEMELE PUNTILOR SEMIRIGIDE
'

O Puntile semirigide permit deplasari relative de mica

amplitudine ale rotilor prin deformarea la torsiune a grinzii de

legatura dintre roti (grinda cu epura la torsiune controlata).

O Aceasta solutie se foloseste numai pentru puntea din spate

nemotoare ( cel mai adesea) sau motoare.

a b C

a) grinda deformabila coaxiala (coplanara) cu axele rotilor; b) grinda trasa în forma de „H"; c) grinda
deformabila coaxiala cu axele articulatiilor

17

INFLUENTA PUNTII FRACTIONATE ASUPRA

' ' '

DEPLASARII ROTILOR
'

O Puntile fractionate (articulate), sau puntile cu oscilatie

independenta a rotilor sunt puntile la care, deplasarea unei roti
la trecerea peste un obstacol nu impune si deplasarea celeilalte
roti (rotile se pot deplasa independent), deoarece lipseste
legatura rigida dintre roata din stânga si cea din dreapta.

18
 SCHEMELE p·uNTILOR FRACTIONATE
' '

O Cele mai raspândite sisteme de montare si

ghidare ale rotilor pe sasiu
de
sau pe caroseria autoportanta sunt prezentate în figura de mai jos. Unul
din criteriile de apreciere ale puntilor fractionate îl constituie variatia
ecartamentului.

a) cu un singur brat; b) mecanism balansier si culisa oscilanta (MacPherson); c) mecanism

patrulater transversal cu brate triunghiulare suprapuse si mecanism patrulater spatial (bratul
superior longitudinal sau oblic) 19

"

AVANTAJELE PUNTILORARTICULATE IN RAPORT

'

CU CELE RIGIDE

• îmbunatatesc confortul, deoarece reduc masa nesuspendata;

• îmbunatatesc tinuta de drum, deoarece deplasarile rotilor nu se

influenteaza reciproc;

• micsoreaza oscilatiile de ruliu ale carosenei si maresc stabilitatea

, ' '

automobilului;

• permit dispunerea între roti a unor elemente ale sasiului (motor, cadru

etc.), deci coborârea centrului de masa si cresterea stabilitatii;

• permit realizarea solutiilor compacte de organizare genarala „totul

fata" si "totul spate".
20