Ș.l. univ. dr. ing.

Alexandru Dobre 1

2.2.1. Aplicații

 I. Pentru un lot de dispozitive aflate în perioada de îmbătrânire

se cunosc m = 25000 km și σ = 5000 km. La ce moment R(t) = 0,159?
Cât este valoarea vitezei de defectare la momentul t = 35000 km? Se
știe: Ф(1) = 0,341.
 Rezolvare:
m-3∙σ=25000-3∙5000=10000 km și m+3∙σ=25000+3∙5000=40000 km
m 15000 m
= = 3  >3  c  1
 5000 
  t − m    t − 25000 
R(t ) = c  0,5 −    0,159 = 1  0,5 −  
      5000 
 t − 25000   t − 25000  t − 25000
  = 0,341    = (1)  =1
 5000   5000  5000
t = 30000km
(t −m )2 ( 35000− 25000) 2
1 − 1 −
f (t ) = c  2
 f (t ) = 1 250002

2
e e
  2 5000 2
f (t ) = 1,08 10−5 def/km

 II. Pentru un lot de dispozitive defecte datorită uzurilor

excesive se cunosc m = 21000 km și σ = 7000 km. Să se determine
viteza de defectare la t1 = 14000 km și t2 = 45000 km, viteza maximă
de defectare, precum și probabilitatea de bună funcționare la 35000
km. Se știe: Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
m-3∙σ=21000-3∙7000=0 km și m+3∙σ=21000+3∙7000=42000 km
m 21000 m
= = 3  >3  c  1
 7000 
Viteza maximă de defectare se obține când t = m și c = 1
1 1
f max (t ) = = = 5,7  10 −5 def / km
  2 7000  2
(t −m)2
1 −
f1 (14000) = c  e 2 2

  2
2 FIABILITATE

(14000− 21000) 2
1 −
f (t ) = 1 e 210002
= 3,46 10 −5 def / km
7000 2
f 2 (45000) = 0 , deoarece t = 45000(0; 42000)
  t − m 
R(t ) = c  0,5 −    R(35000) = 1 0,5 − (2) 
   
R(35000) = 0,5 − 0,477 = 0,023

 III. Pentru un lot de dispozitive aflate în perioada de

îmbătrânire se cunosc m = 60000 km și valoarea maximă a vitezei de
defectare 2∙10-5 def/km. Să se determine valoarea densității de
probabilitate a timpului de bună funcționare la momentul t = 150000,
rata de defectare la t = 70000 km. Se știe: Ф(0,5)=0,191.
 Rezolvare:
Viteza maximă de defectare se obține când t = m și c = 1
1 1
f max (t ) =  2  10 −5 =    20000km
  2   2
m-3∙σ=60000-3∙20000=0 km și m+3∙σ=60000+3∙20000=120000 km
f (150000) = 0 , deoarece t = 150000(0;120000)
(t −m )2 ( 70000−60000 ) 2
1 − 1 −
 e 2  e 220000
2 2

z (t ) =   2  z (70000) = 20000 2
t −m  70000 − 60000 
0,5 −   0,5 −  
    20000 
( 70000−60000 ) 2 ( 70000−60000 ) 2
1 − 1 −
 e 220000  e 220000
2 2

z (70000) = 20000 2 = 20000 2

0,5 − (0,5) 0,5 − 0,191
−5
z(70000) = 5,69 10 def / km

 IV. Să se determine densitatea de probabilitate a timpului de

bună funcționare a unei distribuții de defectare datorate uzurilor
excesive, la momentul t = 18000 km, cunoscând că m = 10000 km și
σ = 5000 km. Să se determine domeniul în care funcția f(t) are valori
semnificative și valoarea maximă a funcției. Se dă Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
Domeniul în care f(t) este semnificativă este [m-3∙σ; m+3∙σ].
m-3∙σ = 10000-3∙5000 = -5000 km
m+3∙σ = 10000+3∙5000 = 25000 km
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

Dar t  (0; )  t  (0; 25000)

m/σ = 10000/5000 = 2
m/σ > 3 → 2 < 3 → c ≠ 1
1 1 1 1
c= = = = = 1,023
m  10000  0,5 + (2) 0,5 + 0,477
0,5 +   0,5 +  
   5000 
(t −m)2 (18000−10000 ) 2
1 − 1 −
f (t ) = c  e 2 2
= 1,023  e 25000 2

  2  5000  2  
f (t )  2,27 10−5 def / km
1 1
f max (t ) = c  = 1,023  = 8,162  10 −5 def / km
  2  5000  2  

 V. Un motor electric urmează legea normală de distribuție cu

m = 400 ore și σ = 100 ore. Să se determine fiabilitatea motorului
electric pentru o durată de viață de 600 de ore și rata de defectare la
250 ore. Se dă Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
m/σ > 3 → 400/100 > 3 → 4 > 3 → c ≈ 1
𝑡−𝑚 600−400
𝑅(𝑡) = 𝑐 ⋅ [0,5 − 𝛷 ( 𝜎 )] ⇒ 1 ⋅ [0,5 − 𝛷 ( 100 )] ⇒
𝑅(600) = [0,5 − 𝛷(2)] = [0,5 − 0,477] ⇒ 𝑅(600) = 0,023
𝑓(𝑡)
𝑧(𝑡) =
𝑅(𝑡)
1 (𝑡−𝑚)2
−
𝑓(𝑡) = 𝑐 ⋅ 𝑒 2⋅𝜎2
𝜎 ⋅ √2𝜋
Domeniul în care f(t) este semnificativă este [m-3∙σ; m+3∙σ].
m-3∙σ = 400-3∙100=100
m+3∙σ = 400+3∙100=70
𝑓(𝑡) ∈ [100; 700]
(250−400)2
1 − 1 2
𝑓(𝑡) = 1 ⋅ 100⋅√2𝜋 𝑒 2⋅1002 = 100⋅√2𝜋 𝑒 −0,5⋅1,5 =12,95∙10-4 def/oră
z(t)= 0,001295/0,023=0,563 def/oră