Diagnosticarea elementelor de motor MAS

In cadrul laboratorului de diagnosticare am efectuat urmatoarele

verificari:
- Diagnosticarea regulatorului de presiune;
- Diagnosticarea pompei de benzina;
- Diagnosticarea injectorului;
- Diagnosticarea debitmetrului;

Diagnosticarea regulatorului de presiune

Regulatorul de presiune are rolul de a controla presiunea
combustibilului in rampa injectoarelor, parametru cu importanta in cantitatea
de combustibil injectata. Astfel, in cazul in care regulatorul de presiune este
defect, motorul poate prezenta urmatoarele simptome : - consumul excesiv
de combustibil in sarcina (insotit de emisii de fum negru);
- turatia de mers incet in gol a motorului este instabila;
- motorul porneste greu/nu porneste;
Verificarea presiunii combustibilului din circuitul de alimentare se poate
efectua cu ajutorul unui manometru. Acesta se conecteaz la o supap
special prevzut n acest scop, aflat pe rampa cu injectoare atunci cand
motorul este oprit, apoi se pornete motorul i se citete presiunea
combustibilului in 2 cazuri:
- la turaia de mers incet in gol
- la o poziie intermediar a pedalei de acceleraie.
In functie de valorile citite pe manometru, un regulator de presiune
defect prezinta urmatoarele simptome: presiunea nu variaza odata cu
actionarea pedalei de acceleratie si/sau presiunea este peste valoarea
indicata de producator.
Cauza cea mai frecventa este fisurarea sau ruperea membranei
flexibile. Verificarea membranei se poate face in 2 moduri:
- se decupleaza racordul de aer prin care este actionat
regulatorul de catre

depresiunea din galeria de admisie apoi se pune contactul pentru a actiona

pompa
de
benzina, care,
incepe
sa
creeze
presiune
in
circuit.
In
cazul in care
membrana
este fisurat,
benzina
va
iei
prin
racordul
de
aer;
se
verific
racordul
de
aer
actionat
de
depresiunea
din
admisie dac
are
2
urme
sau
pete
de
benzin;

Fig.1 Rampa comuna de injectoare cu supapa de verificare a presiunii de benzina

1 supapa pentru verificarea presiunii de benzina

2 regulator de presiune
3 injectoare
Fig.2 Manometru pentru masurarea presiunii combustibilului in rampa

Diagnosticarea pompei de
benzina
In cadrul laboratorului de diagnosticare, verificarea pompei de benzina
a fost facuta cu ajutorul unui recipient gradat si a unui cronometru cu care a
fost masurat timpul in care o cantitate constanta (2 litrii benzina) de
combustibil a fost debitata pe retur in diferite cazuri.
Cazul I Motorul aflat la mers incet in gol , regulatorul de presiune
conectat
Presiunea in momentul punerii contactului : 3,3 bar
Manometru pompa : 3 bar
Manometru rampa : 2,95 bar
Timp umplere bidon 2l 59,8 s
Cazul II - Motorul aflat la 3000 rpm , regulatorul de presiune
conectat
Presiunea in momentul punerii contactului : 3,2 bar
Manometru pompa : 2,81 bar
Manometru rampa: 2,9 bar
Timp umplere bidon 2l 53,54 s
Se observa faptul ca recipientul a fost umplut mai repede decat in
cazul I , rezultand faptul ca atunci cand motorul este turat debitul de
combustibil pe retur creste.

Cazul III Motorul aflat la mers ncet in gol , regulatorul de presiune

deconectat
Presiunea in momentul punerii contactului : 3,2 bar
Manometru pompa : 3,6 bar
Manometru rampa : 3,4 bar
Timp umplere bidon 2l 58,53 s
Se observa faptul ca presiunea la pompa a crescut cu 0.6 bar fata de
cazul I iar presiunea in rampa injectoarelor a crescut cu 0.45 bar ducand la o
umplere mai rapida a recipientului cu 1 secunda.

Cazul IV Motorul aflat la 3000 rpm , regulatorul de presiune

deconectat
Presiunea in momentul punerii contactului : 3,2 bar
Manometru pompa : 3,6 bar
Manometru rampa : 3,4 bar
Timp umplere bidon 2l 57,07 s
Se observa faptul ca presiunea la pompa a crescut cu 0.8 bar fata de
cazul II iar presiunea in rampa injectoarelor a crescut cu 0.5 bar, insa
umplerea recipientului a durat mai mult cu 3 secunde, o cauza a maririi
timpului de umplere fiind un consum crescut de combustibil fata de cazul II la
turatia de 3000 rpm.

Diagnosticarea injectorului
Injectoarele se pot verifica fara a fi demontate de pe motor sau pot fi
verificate dupa demontarea de pe motor.
Fara demontarea de pe motor injectoarele pot fi diagnosticate prin
ascultare cu stetoscopul. La mers incet in gol, zgomotele produse de
injectoare trebuie sa fie identice ca tonalitate, intensitate si frecventa. Daca
acest lucru nu se intampla, inseamna ca fie acul injectorului este blocat, fie
arcul este rupt sau slabit, fie bobina este defecta. Fara a fi demontate de pe
motor se mai verifica si starea conexiunilor si a conductorilor electrici, se

masoara rezistenta infasurarii bobinei injectorului, se controleaza apoi

continuitatea infasurarii. Daca aceste doua teste arata ca infasurarea este
buna, inseamna ca partea mecanica a injectorului este defecta. Verificarea se
face cu un injector martor care este activat in locul celui cercetat; daca
acesta functioneaza, inseamna ca acul, sediul sau corpul injectorului sunt
defecte.
In cel de-al doilea caz, se demonteaza intreaga rampa de alimentare
a injectoarelor impreuna cu acestea,fara a decupla conductele de alimentare
cu combustibil si nici conexiunile electrice. Se examineaza orificiile de
injectie care trebuie sa fie uscate sau cel mult pot fi umezite. Se va folosi apoi
cate un recipient pentru fiecare injector si se actioneaza contactul de pornire,
fiecare injector va trebui sa ofere jeturi foarte fin pulverizate si simetrice.
Injectoarele care formeaza jeturi cu pluverizare grobiana, filiforme sau
nesimetrice trebuie sa fi inlocuite.

Fig.3 Testare jet injectoare

In cadrul laboratorului de diagnosticare, verificarea injectoarelor a fost

facuta cu ajutorul softului de diagnosticare Bosch, conectat la instalatia
injectoarelor. Pe ecranul PC-uluiera a fost afisata frecventa semnalelor
transmise de ECU pentru a injecta cantitatea necesara de combustibil.
Fig.4 Frecventa impusurilor in functie de sarcina motorului

Diagnosticarea debitmetrului
Debitmetrul are rolul de a msoara cantitatea de aer care intr n
cilindri. La motoarele pe benzin acest informaie este utilizat pentru a
determina cantitatea de combustibil ce trebuie injectat, funcionarea cu
amestec stoichiometric fiind crucial pentru a asigura randamentul optim al
catalizatorului. Senzorul de mas de aer se monteaz ntre filtrul de aer i
clapeta obturatoare. La motoarele pentru automobile se utilizeaz dou
tipuri de senzori de mas de aer: cu fir cald (hot wire) sau cu pelicul cald
(hot film).
Principiul de functionare al debitmetrului se bazeaza pe un fir sau o
pelicula parcurs de un curent electric. Firul este incalzit la trecerea curentului
electric iar cnd motorul este pornit aerul ncepe s curg pe lng fir
reducndu-se astfel temperatura acestuia. Prin rcire se reduce rezistena
electric a firului iar curentul electric ce-l parcurge crete pn ce se ajunge
la o nou temperatur de echilibru.
Diagnosticarea debitmetrelor se poate face cu ajutorul mufei OBD prin
citirea codurilor de eroare.
Cod
P006
A

Descriere
Incorelare ntre semnalele senzorilor de presiune aer (MAP) i mas
aer (MAF)

P010
0
P010
1
P010
2
P010
3
P010
4
P010
A
P010
B
P010
C
P010
D
P010
E
P010
F
P061
D

Circuitul 'A' al senzorului de mas/volum aer

Circuitul 'A' al senzorului de mas/volum aer - semnal n afara
limitelor
Circuitul 'A' al senzorului de mas/volum aer - semnal sub limita
minim
Circuitul 'A' al senzorului de mas/volum aer - semnal peste limita
maxim
Circuitul 'A' al senzorului de mas/volum aer - semnal discontinuu
Circuitul 'B' al senzorului de mas/volum aer
Circuitul 'B' al senzorului de mas/volum aer - semnal n afara
limitelor
Circuitul 'B' al senzorului de mas/volum aer - semnal sub limita
minim
Circuitul 'B' al senzorului de mas/volum aer - semnal peste limita
maxim
Circuitul 'B' al senzorului de mas/volum aer - semnal discontinuu
Incorelare ntre semnalele senzorilor de mas aer ale circuitelor 'A' i
'B'
Modul de control intern performana debitului masic de aer