Tema nr. 4.

TRANSMISIA
AUTOVEHICULELOR.

Conducătorul lecţiei: locotenent-colonel Vitalie PASCARI-TOMOIANU

 Lecţa nr. 7.

Puntea motoare.

Întrebările de studiu:
• Destinaţia şi clasificarea punţii motoare.
• Transmisia principală, diferenţialul, arborii planetari,
transmisia finală, carterul punţii motoare.
• Particularităţile constructive punţilor motoare din
faţă.
 Obiectivele ședinței:

- să definească destinaţia şi criteriile de

clasificare a punţii motoare;
- să cunoască destinaţia şi construcţia
părţilor componente ale transmisiei principale,
diferenţialului, arborilor planetari, transmisiei
finale, carterul punţii motoare;
- să cunoască particularităţile constructive a
punţilor motoare din faţă.
1. Destinaţia şi clasificarea punţii motoare.
Destinaţia
Puntea din spate motoare este destinată transmiterii
momentului motor de la transmisia longitudinală la roţile motoare.
Totodată, realizează legătura între caroserie şi roţile
autovehiculului.
Tot prin intermediul punții motoare se transmit cadrului forțele de
tracțiune, forțele de frânare, momentul reactiv și momentul de
frânare care apare în timpul deplasării autovehicului.
Puntea din spate motoare este compusă din: transmisia
principală, diferențial, arbori planetari, transmisia finală, carter.
 CONDIŢIILE IMPUSE
PUNŢII DIN SPATE
- să aibă dimensiuni de gabarit cît mai reduse
în scopul obținerii unei gărzi la sol cât mai
mari;
- să aibă o funcţionare silenţioasă;
- întreţinerea să fie cît mai simplă;
- să prezinte o durată de funcţionare cît mai
mare.
 CLASIFICAREA
Din punct de vedere constructiv
punțile din spate se împart

Punți rigide Punți articulate

Punțile rigide se folosesc la autocamioane, autobuze și

autoturisme, iar cele articulate la unele tipuri de autoturisme.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Transmisia principală are rolul de a mări
momentul motor transmis la roțile
motoare.
De asemenea, transmisia principală
transmite momentul de la arborele
cardanic situat într-un plan longitudinal al
automobilului la semiarborii planetari,
situati într-un plan transversal.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Schema cinematică de
organizare a transmisiei
principale simple:
1- rulment; 2- pinion conic
(pinion de atac); 3- coroana
dințată;
4- lagăr de rulmenți; 5 și 8-
arbore planetar; 6- șuruburi;
7- carcasa diferențialului; 9-
flanșa;
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
După numarul treptelor de schimbare a
momentului motor transmisiile principale se
împart în:
-transmisii principale simple;
-transmisii principale duble.
După tipul angrenajelor transmisiile
principale se împart în:
-transmisii principale cu angrenaj conic;
-transmisii principale cu melc și roata melcată.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
DESTINATIA DIFERENȚIALULUI.
La deplasarea automobilului în viraj, roata
motoare exterioară parcurge un spațiu mai
mare decât roata motoare interioară virajului.
Diferențialul este mecanismul care permite ca
roțile motoare ale aceleiași punți să se rotească
cu viteze unghiulare diferite, dând astfel
posibilitatea ca la deplasarea automobilului în
viraje să parcurgă spații de lungimi diferite.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Schema diferențialului
1- coroana diferențialului;
2- caseta sateliților;
3- axa satelitilor;
4- sateliții;
5- pinioane planetare;
6- axe planetare;
7- roți motoare;
8- pinion de atac
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Destinația și clasificarea arborilor planetari.
Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferențial la roțile
motoare sau la pinioanele conducătoare ale
transmisiei finale.
Clasificarea arborilor planetari se face după
solicitările la care sunt supusi. Solicitările
arborilor planetari depind de modul de montare
a capătului lor exterior în carterul punții
motoare.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.

În funcție de modul de montare al

arborilor planetari în carterul punții
motoare, ei se împart în:

-total descărcați;
-semi-încărcați;
-total încărcați.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Arborii planetari total descărcați
sunt solicitați numai la torsiune de către
momentul motor.
În acest caz butucul roții motoare se montează
prin intermediul a doi rulmenți conici pe trompa
carterului puntii din spate.
In această situație, solicitarea la încovoiere este
preluată numai de carterul punții moatoare.
Soluția cu arbori planetari total descărcarcați se
utilizează la autocamioane și autobuze.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Arborii planetari semi-încarcați se montează
printr-un rulment dispus între butucul roții și
carterul punții motoare. Acești arbori sunt solicitați
la torsiune de momentul motor și parțial la
încovoiere. Aceasta soluție se utilizează la
autoturisme și la autocamioane usoare.
Arborii planetari total încarcati se sprijină printr-
un rulment, montat între arbore și carterul punții
motoare. Acești arbori sunt solicitați atât la
torsiune cât și la încovoiere. Soluția se utilizează
în special la autoturisme.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Trasmisia finală amplifică momentul motor transmis
roților și în acelasi timp, contribuie la micșorarea
solicitărilor organelor transmisiei dispuse înaintea ei.
Transmisia finala se utilizează la automobilele la
care raportul de transmitere al transmisiei pricipale,
rezultat prin calcul, are o valoare prea mare.
Din cauza limitării dimensiunilor de gabarit a
transmisiei principale se recurge la transmisia finală
dispusă după diferențial. Transmisiile finale se
utilizează la unele autotobuze și autocamioane
grele.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Clasificarea transmisiilor finale.
Transmisiile finale se clasifică după:
-numărul de trepte;
-locul de amplasare;
-tipul angrenajului.
1. După numărul treptelor, transmisiile finale
pot fi:
-simple;
-duble.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
Clasificarea transmisiilor finale.
2. După locul de amplasare, transmisiile finale
pot fi:
-dispuse langa diferential
-dispuse langa rotile motoare
3. După tipul angrenajului transmisiile finale
pot fi:
-cu roți dințate;
-cu arbori;
-cu axe fixe;
-planetare.
2. Transmisia principală, diferenţialul,
arborii planetari, transmisia finală,
carterul punţii motoare.
La automobile se utilizează transmisii finale simple, cu
roți dințate cu arbori cu axe fixe, plasate lângă roțile
motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale
de tip planetar.
Destinatia și conditiile impuse carterului
puntii din spate.
Carterul punții spate are rolul de a transmite sarcina
verticală de la cadru - la roți și în același timp de a
transmite forțele de la roțile motoare la cadrul
automobilului sau la caroserie. În același timp, carterul
trebuie să asigure o funcționare corespunzătoare
organelor transmisiei montate în interiorul său.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Punţile motoare au rol de a transmite
cuplul motor primit de la cutia de
distribuţie, prin intermediul transmisiei
cardanice, la reductoarele roților.
Puntea motoare se compune din:
transmisiei principală, diferenţial,
demiarbori planetar (semiaxe) şi
carter cu carcasa demiarborelui.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Puntea motoare (GAZ-66) se compune:
•carcasă;
•demiarbori planetari (semiaxe);
•carter;
•capacul carterului;
•diferenţial;
•supapă de aer;
•capac;
•rulmenţi;
•caseta rulmenţilor;
•plăcuţele de metal pentru reglare;
•şaibă de reglaş;
•capac faţă carter;
•flanşă;
•pinion de atac;
•buşon de alimentare;
•buşon de evacuare;
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Funcţionarea.
La deplasarea în linie dreaptă, transmisia
cuplului realizează o viteză de rotaţie
egală a roţilor. Când una din roţi
întâmpină o rezistenţă mai mare sau întră
în viraj, echilibrul acţiunilor şi recţiunilor
tacheţilor asupra camelor stelelor se
dereglează şi stelele se deplasează una
faţă de alta şi faţă de separator.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Funcţionarea.
Dacă, spre exemplu, steaua exterioară a
diferenţialului se roteşte mai repede decât steaua
interioară, atunci tacheţii se vor roti şi ei cu fiecare,
creând tot timpul un cuplu care tinde să mărească
viteza unghiulară a stelei interioare, până când
poziţiile relative ale tacheţilor se schimbă.
În acest moment, se creează un cuplu de frecare
care blochează parţial diferenţialul.
În modul acesta diferenţialul se autoblochiază.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.

Demiarbori planetari (semiaxele)

transmit momentul de rotaţie de la
diferenţial la roţi. Un capăt al arborelui
se prinde prin intermediul canelurilor
cu una din stelele diferenţialului iar
celălalt capă este prins prin buloane
şi piuliţe cu butucul roţii.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Puntea motoare (ZIL-131),
transmisia princială la puntea din
mijloc şi cea din spate au
construcţie asemănătoare şi
carterul punţii este prins printr-o
flanşă orizontală, puntea din faţă
cu o flanşă verticală.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Puntea motoare (ZIL-131);
•supapa ce face legătură cu atmosfera;
•demiarbori planetari (semiaxe);
•pinionul conic condus;
•pinionul conic conducător, prinsă pe arborele conducător;
•pinionul cilindric conducător;
•buşonul de alimentare;
•buşonul de evacuare;
•carterul transmisiei principale;
•caseta rulmenţilor;
•capacul rulmenţilor;
•capacul diferenţialului;
•diferenţialul;
•coroana diferenţialului;
•sateliţii diferenţialului;
•pinionul demiarborilor planetari (semiaxelor);
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Verificarea uleiului se face cu
ajutorul unui verificator special
care se află în trusa de scule a
şoferului, care pentru verificare se
introduce în locaşul unei piuliţe
care prinde carterul transmisiei
principale de carcasa punţii.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Reglările de exploatare a punţilor motoare a
autocamioanelor.
Întreţinerea punţilor motoare constă în
verificarea, completarea sau înlocuirea uleiului,
precum şi gresarea rulmenţilor din carcasele
demiarborilor planetari. O dată cu verificarea
nivelului uleiului se verifică şi îmbinarea
punţilor, se strâng şi piuliţele prezoanelor şi se
reglează jocurile rulmeţilor. Aerisirea punţilor se
face prin intermediul supapelor de aerisire.
 3. Particularităţile constructive punţilor motoare din faţă.
Defecţiunele Cauzele defecţiunilor Metodele remedierii lor
Zgomot neîtrerupt pe timpul - uzarea intensă şi - de schimbat roţile
deplasării autocamionului deteriorarea roţilor. uzate
- slăbirea fixării - de executat reglarea
rulmenţilor. lor
- uzarea intensă a - de schimbat
rulmenţilor. - de alimentat
- nivelul mic de ulei în
carterul punţii motoare.
Mărirea zgomotului la - contactul de reglare este - de executat reglarea.
deplasarea autocamionului amplasat în partea mare a roţii
cu viteza de 30-60 km/oră. conice conduse.
Mărirea zgomotului la - contactul de reglare este - de executat reglarea.
frânarea autocamioane. amplasat în partea mică a roţii
conice conduse.
Mărirea jocului între roţile - uzarea dinţilor roţilor conice. - de executat reglarea.
conice. - uzarea rulmenţilor conici, mărirea - de executat reglarea.
jocului între roţile conice.
Scurgerea uleiului din - uzarea şi deteriorarea manjetelor - de schimbat manjetele
carterul punţii şi presgarniturilor de etanşare. şi presgarniturile şi de
fixat
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
Puntea din față realizează legătura
dintre roțile de direcție și cadrul
(caroseria) automobilului, transmițând
forța de împingere la roți în scopul
învingerii rezistenței ce apare la rularea
roților.
În timpul frânarii puntea din față
transmite cadrului (caroseriei) forțele
care apar între roți și calea de rulare.
 3. Particularităţile constructive
punţilor motoare din faţă.
De asemenea, puntea din față permite
schimbarea direcției de mers și transmite
căii partea din greutatea automobilului
care îi revine acesteia.
În cazul în care puntea din față este o
punte combinată (de direcție și motoare),
transmite roților de direcție și un moment
motor, pe care în același timp îl mărește
cu ajutorul transmisiei principale.
Transmisia principală
Transmisia principală
Diferential
Diferential
Semiaxele
Demiarbori planetari
Transmisia finală
Carterul punţii motoare
3. Particularităţile constructive punţilor
motoare din faţă.
Propulsia pe şenile
ÎNTREBĂRI?
 Tema nr.4.
TRANSMISIA AUTOVEHICULELOR.

Lecţia nr. 7
Puntea motoare.

Întrebările de studiu:
• Destinaţia şi clasificarea punţii motoare.
• Transmisia principală, diferenţialul, arborii planetari,
transmisia finală, carterul punţii motoare.
• Particularităţile constructive punţilor motoare din faţă.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care este destinaţia punţii motoare?
• Clasificaţi punţile motoare?
• Care este construcţia generală a punţii
motoare?
• Care este construcţia transmisiei principale?
• Care este construcţia diferenţialului?
• Care sînt particularităţile constructive a
punţilor motoare din faţă?
 BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»
• Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul.
Construcţia, întreţnere, reparaţia”.
 Tema nr. 4.
TRANSNISIA AUTOVEHICULELOR.
Lecţia nr. 8.
Studierea practică construcţiei punţilor motoare.

Întrebările de studiu:
• 1. Studierea practică construcţiei punţilor motoare din faţă şi
din spate.
• 2. Studierea practică construcţiei transmisiei principale,
diferenţialului, arborilor planetari, transmisiei finale.
• 3. Studierea practică construcţiei punţilor motoare maşinilor
de luptă.