AUTOMOBILE

De asemenea, placa de presiune trebuie sa aiba 0 rezistenta mare la

uzura, motiv pentru care se executa de obicei din fonta perlitid, fonta cu
adaosuri de nichel, mangan ~i siliciu. Duritatea acestor placi se recomandii
sa fie de 170...230 HB.
Dispozitivul elastic de apasare (presiune) este contituit din arcurile de
presiune ~i solutia de fixare a arcurilor precomprimate intre carcasa ~iplaca
de presiune.
Arcurile de presiune pot fi periferice sau centrale. Cele periferice
sunt de tip cilindric iar numarul lor depinde de diametrul exterior al
discului de friqiune.
Arcurile centrale pot fi cilindrice, conice sau de tip diafragmii.
Arcurile con ice au 0 caracteristid neliniara, ca urmare a scoaterii din
funqiune a unor spire, pe masura ce cre~te deformatia lor. Arcurile
diafragma au forma unui trunchi de con, cu brate elastice, formate prin
decupari radiale, care servesc drept parghii de decuplare a ambreiajului.
Carcasa ambreiajului este fixadi rigid pe volantul motorului prin
~uruburi, constituind un suport pentru dispozitivul elastic de apasare ~i
~Iementele de solidarizare la rotatie ~i ghidare axiala a placii de presiune.
In partea centraIa carcasa are 0 deschizatura circulara, prin care trece
arborele ambreiajului cu man~onul de decuplare. Carcasa este obtinuta
prin ambutisare din tabla cu con~inut redus de carbon sau, in cazul unar
ambreiaje de dimensiuni mari, prin turnare din fonta. Solutia realizata din
tabla ambutisata ofera avantajul de a obtine 0 u~oara elasticitate axiala a
carcasei, cc contribuie la progresivitatea cuplarii.

3.2. ClITIA DE VITEZE

3.2.1. Rolul cutiei de viteze. Conditii Impuse.

Clasificare

Cutia de viteze este 0 componenta din lantul cinematic al transmisiei

care permite largirea gamei de turatii ~i moment la roata motrid. Ea se
monteaza, de obicei, intre ambreiaj ~i transmisia longitudinala (v. fig. 3.1).
La automobilele construite dupa solutia "totul in fata" sau "totul in spate"

118
 Cap. 3. Transmisia autOmobilelor

rransmisialongitudinaHi dispare, astfellncat, cutia de viteze se dispune

Intreambreiaj~itransmisiacentrala.
Rolul cutiei de viteze este:
- de a permite modificarea fortei de tractiune In functie de rezistenta
laInaintare;
- de a Intrerupe lantul cinematic Intre motor ~i transmisie pentru
stationareaautomobilelor cu motorulln funqiune;
- de a permite mersultnapoi al automobilului ;
- de a permite deplasarea automobilului cu viteze mici ce nu pot fi
asiguratede motOrul cu ardere interna care are turatia minima de
funqionare stabila (nmin) relativ mare (v. fig. 1.14).
Conditiile impuse cutiei de viteze sunt urmatoarele:
- adaptabilitatea (calitatea prin care cutia de viteze permite
deplasareaautomobilului cu diferite viteze In funqie de sarcina, starea
drumuluietc.). Aceasta se realizeaza cu ajutorul a 0 serie de roti dintate de
diferitedimensiuni, care se angreneaza tntre ele, la comandil sau automat.
Penrrutmbuniltatirea adaptabiliratii, la autOturisme se utilizeaza tot mai
multcutia cu 5 trepte In locul celei cu 4 trepte, la care ultima treapta este
"supramultiplicata" (turatia arborelui de ie~ire din cutia de viteze este mai
maredecat a arborelui de intrare).Cutiile de viteze ~itransmisiileautomate
(eu aqionare continua) sunt superioare din punct de vedere al
adaptabilitatii;
- silentiozitatea In funqionare. Aceasta depinde de sistemul de
angrenare a rotilor dintate (continua sau discontinua), felul danturii
pinioanelor, tipul dispozitivelor de sincronizare (egalizare) a vitezelor
periferice a roti1or ce urmeaza a se angrena in cutia de viteze;
-schim barea vitezelor sa se faca rapid ~i u~or;
- siguranta in funqionare.
Clasificarea cutiilor de viteze se face dupa mai multe criterii:
a) Dupa principiul de aqionare exista:
- cutii de viteze mecanice;
- cutii de viteze hidraulice;
- cutii de viteze electrice;
- cutii de viteze combinate.
b) Dupa modul de variatie a raportului de transmitcre pot fi:
- cutii de viteze in trepte, la care variatia raportului de transmitere
este discontinua;

119
 AUTOMOBILE

- cutii de viteze continue (progresive), care asigura intre anumite limite

o varia{iecontinua a raportului de transmitere;
- cutii de viteze com binate.
c) Dupa modul de schim bare a treptelor de viteze, cutiile de viteze
pot fi:
- cu ac~ionare direcdi, la care schim barea treptelor se face, in general,
manual sau cu ajutorul unui servomecanism;
- semiautomate, la care numarul de opera{ii necesare la trecerea in
treapta urmatoare se reduce (stabilirea treptei de viteze se face de catre
conducatorul auto, dar schimbarea se efectueaza de catre un
servomecanism);
- automate, la care schimbarea treptelor se face in mod automat, in
funqie de condi~iile de deplasare.
Cutiile de viteze in trepte se clasifica la randullor dupa pozitia axelor
arborilor ~i dupa numarul treptelor de mers inainte. Astfel:
1) Dupa pozi{ia axelor arborilor in timpul funqionarii, cutiile de
viteze in trepte pot fi:
- cu arbori cu axe fixe;
- planetare, la care axele unor arbori executa 0 mi~care de revolu{iein
jurul unui ax central.
2) Dupa numarul treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu trei,
patru, cinci sau mai multe trepte.
Cele din prima grupa se clasifica la randullor astfel:
3) Dupa modul de realizare a raportului de transmitere pot fi:
- cutii de viteze cu 0 singura pereche.de ro{i din{ate in angrenare;
- cutii de viteze cu mai multe perechi de ro{i din {ate aflate simultan
in angrenare.
4) Dupa modul de cuplare a unei trepte se deosebesc cutii de viteze:
- cu cuplare fara sarcina;
- cu cuplare sub sarcina.
S) Dupa pozi~ia arborilor in raport cu axa longitudinaHl a
autovehiculului exista:
- cutii de viteze cu arbori longitudinali;
- cutii de viteze cu arbori transversali. Dispunerea transversaHl a
arborilor permite realizarea unei cutii de viteze cu acela~i numar de trepte
la rnersul inainte ca ~i la mersul inapoi.
6) Dupa nurnarul de arbori se deosebesc:

120
 Cap. 3. Transmisia automobilelor

- cutii de viteze cu doi arbori;

- cutii de viteze cu trei arbori;
- cutii de viteze compuse.

3.2.2. Constructia, cutiei de viteze

La automobile, In prezent, cele mai utilizate sunt cutiile de viteze cu

variafiaIn trepte a raportului de transmisie, cu arbori cu axe fixe ~i cu
aqionare mecanicii. La autOturisme, ~inu numai, se utilizeaza tot mai mult
cutiilede viteze automate.
Partile componente ale unei cutii de viteza In trepte sunt :
1. mecanismul reductOr (cutia de viteze propriu-zisa), care constituie
parteaprincipala a cutiei de viteze ~i serve~te la modificarea raportului de
transmitere, respectiv a momentului motor In funqie de rezistenta la
inaintare;
2. sistemul de aqionare, care serve~te la cuplarea ~i decuplarea
treptelor de viteza.

3.2.2.1. Mecanismul reductor

Mecanismele reductoare Intalnite la automobile pot avea doi sau trei

arbori.In general, la automobile de tip "totulln fata"(sau "totulln spate"),
cutia de viteze are doi arbori iar la automobilele cu motor fata ~i traqiune
spate (sau invers) cutia de viteze are trei arbori.
Mecanismul reductor se compune din:
- arborele primar (arborele de intrare), care prime~te mi~carea de
rotafie de la arborele cotit al motorului, prin intermediul ambreiajului ~i
include sau sustine pinioanele conduciitoare ale angrenajelor;
- arborele secundar (arborele de ie~ire), ce sustine sau include rotile
conduse ale angrenajelor ~i rransmite mi~carea direct sau indirect ciirre
pun tea motoare;
- arborele intermediar (In cazul cutiilor cu trei arbori), care este
montat paralel fata de arborele primar ~i secundar ~i care sustine roata
condusa a angrenajului permanent (ce prime~te mi~carea de la arborele
primar) ~i rotile conduciitoare ale angrenajelor rreptelor de viteza, cu
exceptia treptei de priza directa;

121
 AUTOMOBILE

- arborele pentm mersullnapoi;

- ro~ile dintate;
- carteml cutiei de viteze.
Caracteristicile cutiei de viteze cu doi arbori sunt:
- intrarea ~i ie~irea se face la 0 anumira distan~a (distanta Intre axele
angrenajelor) de aceea~i parte, cand In acela~i carter cu cutia de viteze se
gasesc Inglobate transmisia principala ~i diferen~ialul, sau In paI1i opuse, in
cazul solu~iei clasice (motor faf3.,punte m6toare spate);
-la transferul fluxului de putere participa un singur angrenaj de ro~i
din~te, ceea ce determina faf3. de cutia de viteze cu trei arbori un
randament superior In toate treptele (cu exceppa prizei directe) ~i 0 gama
de rapoarte mai restransa pentm 0 aceea~i distanf3. Intre axe;
-In majoritatea cazurilor treapta de mers mapoi este nesincronizara.
La cutia de viteze cu doi
r l arbori prezentara In figura 3.8,
I 4 3 2 1 [
momentul se transmite de la
..L
o
o
0
0
--
..L d
ambreiaj la arborele primar d ~ide
T T
I
o .
..L
ffiZ

~ 01) I
.J..
0
aici, prin una din perechile de ro~i
dintate,
,
Pinionul
la arborele secundar k.
conic al arborelui
secundar (pinionul de atae)
angreneaza direct cu coroana
diferen~ialului. CupHirile
diferitelor trepte de viteza se fae
cu ajutorul mecanismelor de
Fig. 3.8. Schema cinematicS.a unei cutii cuplare ml ~i mz, precum ~i eu
de viteze cu doi arbori roata mobila 8.
Treptele de viteza care se
obtin
, cu aceasra cutie sunt:
- viteza I: prin cuplarea ro~ii 1 cu roata 8;
- viteza a II-a: prin angrenarea ro~ii2 cu roata 7 ~icuplarea man~onului
-
viteza a III-a: prin angrenarea rotii 3 cu roata 6 ~i deplasarea
man~onului mz spre dreapta;
- viteza a IV-a: prin angrenarea ro~ii 4 cu roata 5 ~i deplasarea
man~onului mz spre sclnga;
- mersullnapoi: prin cuplarea roti1or 1-10-9-8.

122
 Cap. 3. Transmisia automobilelor

Caracteristicilecutiei de vi[eze cu trei arbori sunt:

- exisra posibilitatea cuplarii directe a arborelui primar cu cel
secundarrealizand astfel priza direcra, situape i'n care randamentul
mecaniceste maxim (deoarcce fluxul de putere se transmite direct, tara
e angrenajelor)iar zgomotul ansamblului este minim;
inrervenpa
-
rapoartele de transmitere ale tuturor treptelor, cu exceppa treptei
deprizadirecra se obtin prin intermediul a doua angrenaje (angrenajul
permanent~i angrenajul treptei respective); aceasta determina largirea
gameide valori pentru rapoartele de trans rnitere, i'n schimb se produce
diminuarearandamentului mecanic;
- In cazul cand cutia de viteze este fIxata direct pe carterul
ambreiajului,arborele primar al cutiei de viteze coincide cu arborele
ambreiajului.
Clltiile de viteze cu 3 arbori se utilizeaza In generalla autoturisme,
autocamioane,autobuze, purand fI cu trei, patru, cinci sau mai multe
rrepte.
Cutiile de viteze cu [rei arbori ~i cu trei trepte se utilizeaza la
autoturismecu cilindree mare deoarece, avand 0 rezerva mare de putere,
nunecesira numar mare de trepte.
La aceste cutii. treapta V
poate fi suprapriza sau priza
direcra. Daca treapta V e
suprapriza, treapta IV e priza __
directa.
In cazul cutiei Cll trei arbori
dinfigura 3.9 apare, i'n plus fa~ de
cutia Cll doi arbori, arborele II .\." I 1- \1
intermediar i ~i posibilitatea 1.b.67
L 8 9 10~111
realizarii prizei directe, prin
legarea arborelui k de arborele d Fig. 3.9. Sch~macinem~ticaa ~nei cutii
(cupland roata 2 cu roata 1). de Vltezecu trel arbon
In figura 3.10 este
prezentata 0 cutie de viteze care face corp comun cu diferentialul (i'n
aceea~i carcasa fIind ~i transmisia centrala) mnd specifica autoturismelor
organizate dupa solutia "totuli'n fa~" sau "totuli'n spate".

123
 AUTOMOBILE

\\\\\\
27 2625 20 2423222120 191H 17

Fig. 3.10. Cutie de viteze pentro un autoturism

Aceasu cutie de viteze nu are priza directii ~i ofera patru trepte de
viteza pentru mersul lnainte, toate sincronizate, ~i 0 treapta de viteza
pentru mersullnapoi nesincronizau.
Carcasa cutiei de viteze 27 este compusa din doua semicarcase,
asambla~e In plan vertical.
La carcasa cutiei de viteze sunt asamblate carcasa ambreiajului 1 ~i
capacul comenzii cutiei 15.
tn interiorul ansamblului cutie - diferen~al sunt monta~i: arborele
ambreiajului 2, arborele primar 8 ~i arborele secundar 21 cu pinionul de
atac.
Pentru ob~nerea treptelor de viteze pe arborele primar se gasesc
fixate urmatoarele elemente: pinionul 7 pentru viteza I, pinionu19 pentru
viteza a II-a, pinionull0 pentru viteza a III-a, pinionul12 pentru viteza a
IV-a ~i pinionulll pentru mers lnapoi. Acest arbore se sprijina la capatul
din fa~ pe rulmentul conic 6 iar In spate pe rulmentul conic 13 ~i este
prevazut cu rondeaua de reglaj 14.
tn partea citre ambreiaj, arborele primar este articulat cu arborele
ambreiajului prin intermediul buc~ei candate 4 ~ia ~tiftului de siguran~ s.
Pe arborele secundar cu caneluri 21 se gasesc montate liber: pinionu125
pentru viteza 1, pinionul 23 pentru viteza a II-a, pinionul 22 pentru vitezaa

124
 Cap. 3. Transmisia automobilelor

III-a, pinionul 19 pentru viteza a IV-a ~i sincronizatoarele 20 pentru

cuplarea pinioanelor. Acest arbore se sprijina la capatul din fa~ pe
rulmentul cilindric 26 iar in spate pe rulmentul conic dublu 17, prevazut cu
~aibade reglaj 14.
Cutia de viteze este prevazuta cu un burduf de proteqie pentru
comanda vitezelor 16.
Comanda vitezelor se realizeaza prin trei furci solidarizate de axele
lorprin ~tifturi. Ansam blul de furci ~iaxe este amplasat in sem icarcasa care
constituie capacul cutiei de viteze.
Transmiterea comenzilor se face prin intermediul unor tije.
Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza astfel:
- viteza I: prin reperele 2 - 4 - 7 - 25 - 20 - 21;
- viteza a II-a: prin reperele 2 - 4 - 8 - 9 - 23 - 20 - 21;
- viteza a III-a: prin reperele 2 - 4 - 8 - 10 - 22 - 20 - 21;
- viteza a IV-a:prin reperele 2 - 4 - 8 - 12 - 19 - 20 - 21.
Dispozitivele de sincronizare, denumite ~i sincronizatoare, au rolul
dea egalizavitezele perferice a ro~ilorce urmeaza a se angrena.

3.2.2.2. Sistemul de actionare a cutiei de viteze in

trepte

Sistemul de aqionare directa a cutiilor de viteze se eompune din:

meeanismul propriu-zis; dispozitivul de fixare a trepteloqi dispozitivul de
zavorare (blocare) a treptelor.
Mecanism ul de actionare a cutiei de viteze se bazeaza pe doua
manevre ~i anume: selectarea (alegerea) treptei de viteza care urmeaza sa
fie cuplata ~i euplarea propriu- zisa.
In Figura 3.11 se prezinta schema de principiu a meeanismului de
aqionare directa a treptelor. Maneta 1 este prevazuta eu articulatia sferica
8,pentru a putea oseila in loca~ul din capacul 7 al cutiei de viteze, in scopul
efeetuarii operatiilor de schimbare a treptelor. Arcul2 apasa articula~ia 8 in
loca~ulsferic. In capacul 7 pot culisa tijele 5 ~i 6, pe care sunt fixate furcile
4 respectiv 3, prevazute cu ni~te loca~uri in care intra eapatul inferior al
manetei 1. Furcile intra in canale Ie periferice ale mufelor de cuplare sau
ale rotilor cu deplasare axiala. Fiecare furea poate comanda doua trepte.
Pentru cuplarea unei trepte, conducatorul inclina maneta 1, in planul
I. transversal (conform sagetilor A-A ), astfel indt capatul inferior al acesteia

125
 AUTOMOBILE

sa intre In loca~ul furcii de pe tija 5

Fig. 3.11. Mecanismul de
actionare a treptelor cutiei de
viteze
respectiv 6, realizandu-se in acest fel
selectarea treptei de viteza. Apoi, prin
deplasarea manetei in planuI
longitudinal (dupa sagetile B-B), tija
culiseaza ~i deplaseaza odaca cu ea furea
pe care 0 poarca, cupland trepta
cores punzatoare.
Mecanismul de actionare
prezentatln figura 3.12 se compune din:
parghia 1, care prin poqiunea sferica 2,
se monteaza in loca~ul sferic din capaeuI
carcasei cutiei de viteze, puclnd astfel
oscila liber. La cuplarea unei viteze,
capatul inferior al parghiei se afIa in

Spre
ambreiaj

Fig. 3.12. Mecanismul de acponare a treptelor cutiei de viteze cu

parghie montata in capacul cutiei de viteze

loca~urile uneia dintre furcile 6, fixate pe axele S. La deplasarea parghiei

in plan transversal, capatul sau inferior patrunde in loca~ul unei furci, iar

126
 Cap. 3. Transmisia automobilelor

prindeplasarealongitudinala a parghiei, axul se deplaseaza ~i cupleaza

treaptade viteza corespunzatoare.
Dispozitivul de fixare a treptelor de viteze are rolul de a
menfinecutia de viteze Intr-o anumiti treapti sau la punctul mort,
nepermi~nd intrarea sau ie~irea din
viteza decat la interventia
,
conducatorului.
Pentru fIxarea treptelor, fIecare tija a.
culisanti are la partea superioara doua
sautrei loca~uri semisferice (In funqie
denumirul de trepte care se obfin eu tija
respectiva)In care intra.bila 2 (fig. 3.13, a
~i b), apasati de arcul 3. Loca~urile
extreme ale tijei 1 corespund celor doua
trepte care se ob~in cu furea respectiva b.
-
iareel din mijloc pozi~iei de punct mort.
Distanfele I dintre lo~uri trebuie astfel
alese Incat sa asigure angrenarea ro~ilor
din{ate ale fiecarei trepte pe toati
lungimea dinFlor. In figura 3.13, c este 3
reprezentat un dispozitiv de fixare la 2 c.
care, In locul bilei, se utilizeaza un bol~ 1
conic2, men~inutapasat pe tija 1 de arcul
3.For~ arcului se alege In a~afellncat sa
nu permiti deplasarea de la sine a tijei Fig. 3.13. Dipozitivulde fixare a
culisante, datoriti trepida~iilor sau a treptelor cutiei de viteze
foqei axiale din angrenaje.
tn figura 3.12, pentru a evita euplarea sau decuplarea necomandata a
vitezelor, se folose~te mecanismul format din axul 3 ~i fixatorul cu arc 4,
care patrunde In una din crestiturile axului 5.
Dispozitivul de zavorare (blocare) nu permite euplarea
simultana a doua sau mai mutte trepte ~i nu permite euplarea unei alte
trepte clnd cutia de viteze se afla Intr-o treapti oarecare. Pentru
satisfacerea acestor condifii, la trecerea de la 0 treapti la alta, maneta de
aqionare trebuie sa treaca prin pozi~ia neutra (punetul mort).

127
 AUTOMOBILE

In figura 3.14 se reprezinra

td.1Jt,~.t.i.'t1JJ.~
b.1~~a.1J:~t
la 0 cutie de viteze prevazura eu
doua tije culisante 1. Fiecare tijii
are la partea interioara un l~
lateral In care patrunde bo1tul
(zavorul) 2.
Cand cutia de viteze se
2 2 III 1 gase~te in pozifie neutra (fig.
J. I b. 3.14, a), bolru1 patrunde in
Fig. 3.14. Dispozitivul de blocare a loca~urile ambelor tije iar ultre
treptelor cutiei de viteze capetele boltu1ui ~i fundul
loca~urilor respective existii un
anumit joc. La deplasarea unei tije (fig. 3.14, b) boltu1 este scos din loea~ul
acesteia ~iimpins in loca~ul eeleilalte, blocand-o.

3.2.2.3. Reductor-distribuitorul

Neeesitatea asigurarii unei eapacirati de trecere cat mai mari pentru

unele automobile face ca aces tea sa se construiasdi cu toate punfile
motoare. Pentru transmiterea momentului motor la toate pun tile motoare,
automobilele se previid cu un distribuitor sau cu un reductor-distribuitor.
Oistribuitoarele au rolul de a distribui momentul motor la punfile
motoare fiira a-I modifica.
Reductoarele - distribuitoare au rolul de a distribui momentul motor
la punfile motoare ~i in acela~i timp de al ~i modi fica.
Oistribuitorul se utilizeaza la automobile cu capacitate mare de
trecere, prevazute cu 0 curie de viteze care asigura numarul necesar de
trepte ~i raportul de transmitere pentru treapta inferioara. EI se monteaza
intr-un carter separat, dispus pe cutia de viteze sau pe cadrul
auromobilului, caz in care prime~te mi~carea de la cutia de viteze printr-o
transmisie cardanica.

128