1

SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE

DISCIPLINA: CALCULUL I CONSTRUCIA MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA


PROIECT:
Segmenti




INDRUMATOR: STUDENT: Iclodean Mihai
as. dr. ing. Doru Baldean GRUPA: 2443/2
An IV AR

Proiect CCMAI I
2

Autovehicul: Dacia Logan 1.6 85 cp
Alezaj: D=79. 5[mm];
Cursa: S=80.5 [mm];
Numar de cilindri: i=4;
Putere maxima: Pmax=62 [Kw];
Regim Putere maxima: Mp=5250 [rpm];
Cilindree: Vc=1600 [

];
Cuplu maxim: Mmax=135 [Nm].










3

Segmenti
1 Rolul segmentilor
Segmentii au rolul de etanare a camerei de ardere, mpiedicnd scparea gazelor din
cilin-dru spre carter, i de radere a surplusului de ulei de pe oglinda cilindrului. De aceea exist
dou tipuri de segmeni i anume: segmeni de compresie i segmeni de ungere sau raclori.
2 Solicitri
Segmentii sunt piese solicitate mai mult la uzur i termic. Aceasta deoarece sunt n contact
direct cu cilindrul fat de care au o micare relativ, i cu gazele fierbini, mai ales primul segment
dinspre camera de ardere care se mai numete i "segment de foc".
3 Cerine constructive ale segmenilor - consecinta a ndeplinirii
cerinelor funcionale de baz
Cerinele funcionale ale segmenilor, indiferent de tipul acestora, impun existena
unei elasticitati corespunztoare, meninut n timp i la temperaturi ridicate, o repartizare
determinat a presiumi pe oglinda cilindrului, prelucrarea lui sub o form geometric adecvat,
care s asigure aezarea etansa pe suprafaa de lucru. Pe lng aceste cerine de baz se
adaug i necesitatea fiabilitati ridicate.
Datrorita strngerii n stare montat, segmentul dezvolt o anumit presiune pe
oglinda cilindrului, valoarea ei medie fiind numit presiune medie elastic, p
E
. Situaia
corespunde segmenilor autoelastici. Acetia pot fi de presiune constant sau de presiune
vanabil. nlimea segmentului, h, este delimitate de dou suprafee, denumite flanc
superior f
s
i flanc inferior.

Fig.1 Fortele ce actioneaza asupra segmentilor
4

4 Constructia segmentilor
In general, elementele constructive ale segmentilor de compresiune sunt cele din figura
alaturata.
Experienta arata ca eficacitatea si fiabilitatea unui segment creste cand inaltimea h este
mica. Prin aceasta se asigura o etansare mai buna, o adaptabilitate mai rapida, se reduce lucrul
mecanic de frecare si se micsoreaza uzura. In plus, se reduce inertia segmentului reducandu-se
astfel intensitatea batailor in locas. Segmentii subtiri prezinta si unele dezavantaje: fragilitate
marita, o inrautatire a evacuarii caldurii, tendinta mai mare spre deformare.
Practic, pentru motoare rapide, h=24 mm.
Grosimea radiala a segmentului variaza in functie de diametru, in raportul D/a =2123.
Marirea grosimii radiale este favorabila pentru ridicarea elasticitatii, imbunatatirea
evacuarii caldurii, impotriva actiunii de strivire a segmentului in canal si pentru reducerea
tendintei de vibratii. Totusi o grosime radiala marita are dezavantajele: adaptabilitate redusa la
ovalizarea cilindrului; elasticitate redusa la incalzire; tendinta sporita la rupere ca urmare a
tensiunilor mai ridicate.
Deschiderea segmentului in stare libera, S
0
, influenteaza presiunea elastica si se afla in
limitele:S
0
= (0,10,15) D.
Fanta segmentului poate fi executata in diferite variante, dar experienta a aratat ca forma
acesteia influenteaza intr-o mica masura asupra scaparii gazelor, din care cauza se prefera fanta
dreapta a carei fabricatie este mai simpla.
In functie de sectiunea lor segmentii pot fi:
-cu sectiune dreptunghiulara;
-conici sau usor conici;
-trapezoidali;
-cu sectiune asimetrica;
5

-cu suprafata bombata.
Dintre acestia, segmentii cu sectiune dreptunghiulara au cea mai mare utilizare, prezentand
avantajul unei tehnologii simple de fabricatie si in conditii normale de functionare indeplinesc
toate functiile de etansare.
Segmentii trapezoidali reprezinta o solutie eficienta impotriva blocarii in canal. Sub efectul
de basculare a pistonului, jocul axial se modifica expulzand din canal uleiul sau alte depuneri.
Se folosesc in special ca segmenti de foc.
In cazul proiectului folosesc segment de foc cu sectiune trapezoidala si segment de
etansare cu sectiune dreptunghiulara.
Segmentii de ungere se caracterizeaza prin presiune medie elastica ridicata, jocuri reduse
intre segment si fetele laterale ale canalului din piston, prezenta unor cavitati unde se aduna
uleiul razuit de pe peretii cilindrului. Pentru acesti segmenti se cere sa aiba o masa mica si un
grad mare de conformabilitate.
Constructiv, segmentii de ungere se grupeaza astfel:
-segmenti perforati sau cu sectiune unitara, cei mai simpli din punct de vedere al
constructiei dar cei mai putini satisfacatori in ceea ce priveste cantitatea de ulei evacuata.
-segmenti perforati prevazuti cu o degajare pe o suprafata laterala care dubleaza numarul
fetelor razuitoare sporind eficienta raclarii si evacuarii uleiului.
-segmenti cu ferestre si arc expandor care se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si
calitati exceptionale de conformabilitate.
-segmenti de ungere din otel compusi din 2 inele de otel si unul sau doua expandoare care
asigura apararea radiala si axiala. Acest tip de segment este unul complicat din punct de vedere
constructiv si cu tehnologie complicata de fabricatie.
Se adopta pentru cazul de fata utilizarea segmentilor de ungere cu ferestre (realizate prin
frezare) si expandor sub forma de arc spiroidal care asigura o presiune elastica intre 0,3..0,4
[MPa].
6


Fig.2 Variante constructive de segmenti
5 Materiale pentru segmenti
Pentru materialul segmentilor se impun urmatoarele proprietati:
-inalta rezistenta la uzura in conditiile frecarii semiuscate si interactiune buna cu materialul
cilindrului;
-proprietati mecanice ridicate si stabile la temperaturi inalte de functionare;
-bune calitati de amortizare si rezistenta la impact;
-conductivitate termica ridicata.
Cel mai potrivit material care sa indeplineasca conditiile impuse este fonta. In fabricatia
segmentilor se utilizeaza fonta cenusie perlito-sorbitica cu grafit lamelar si fonta modificata cu
structura perlitica cu grafit nodular (aliata sau nealiata). In unele cazuri se utilizeaza pentru
constructii speciale de segmenti, otelul.
Fata de cerintele de mai sus fonta pentru segmenti care satisface cerintele unui material
antifrictiune este fonta cenusie perlitica grafit lamelar. La aceasta varietate de fonta faza
antigripanta o constituie grafitul care are o plasticitate redusa, retine uleiul de ungere si rezista la
atacul acizilor. Perlita trebuie sa aiba un grad mare de dispersie, iar grafitul sa fie sub forma
lamele fine, uniform repartizate, in masa metalica.
7

Fonta din care se realizeaza segmentii reprezinta un aliaj de fier cu carbon (3,504,00%),
siliciu (2,503.00), mangan (0,500,80%), fosfor (0,400,60%) si o cantitate mica de crom (<0,30%)
si sulf (<0,08%).
Proprietatile mecanice ale acestei fonte sunt:
Tabelul 1
-duritatea: 96106 HB
-rezistenta la incovoiere: 350400MPa
-deformatia remanenta: 5,57,5%
-modulul de elasticitate: 8,5 10
4
11,5 10
4
MPa
6 Calculul segmentului
6.1 Dimensionarea segmentilor
Materiale:
- segmentul de foc: otelul KS-3
- segmentul de ungere si segmentul de comprimare: fonta K12 cenusie
Segmentul de comprimare

8

Inaltimea segmentilor:
h=3 [mm]
Latimea segmentilor:

Raza Segmentilor:

Determinarea grosimii radiale a:
Constanta care depinde de tipul distributiei de presiune

Rezistenta admisibila a materialului pentru segment



- luam valoarea lui a = 3.1 [mm]
Forma libera a segmentului:

Raza fibrei medii


[MPa]
[mm]
[mm]
K 1.771 :=
o
a
o
r1
2.5
300 = :=
a
D
1
1
3
2
pE
o
a
K
1 +
|

\
|
|
.
+
3.092 = :=
R
m
D a ( )
2
38.204 = :=
9


Momentul de inertie al sectiunii transversale al segmentului

Raza cilindrului

Determinarea coordonatei :
-pentru segmentul din otel:

- pentru segmentii din fonta:

Determinarea coordonatei i:
- pentru segmentul din otel:
- pentru segmentii din fonta:

[mm
4
]


[mm]





I
s
h
a
3
12
3.743 = :=
Es 2.1 10
5
:=
R
D
2
39.75 = :=
s1 1 7 .. :=

|
i 1
R
m
R R
m
3
h pE
Es I
s

1
1 k
C

2
o
r
i 1
sin o
r
i 1
( )
+ k
A
+ k
B

\
|
|
.
+ :=

|
i 1
R
m
R R
m
3
h pE
Es1 I
s

1
1 k
C

2
o
r
i 1
sin o
r
i 1
( )
+ k
A
+ k
B

\
|
|
.
+ :=
|
i1
o
r
i 1
R R
m
2
h pE
Es I
s

o
r
i 1
1 k
C

2
sin o
r
i 1
( )
o
r
i 1
cos o
r
i 1
( )

( )
k
D
+ k
E

(
(

:=
|
i1
o
r
i 1
R R
m
2
h pE
Es1 I
s

o
r
i 1
1 k
C

2
sin o
r
i 1
( )
o
r
i 1
cos o
r
i 1
( )

( )
k
D
+ k
E

(
(

:=
10

















39.064

39.846

0.279

0.274
39.159

40.027

0.56

0.549
39.299

40.294

0.841

0.826
39.461

40.603

1.123

1.105
39.616

40.899

1.406

1.387
39.732

41.122

1.691

1.67
39.783

41.218

1.976

1.955
39.745

41.146

2.261

2.24
39.606

40.88

2.546

2.524
39.364

40.418

2.829

2.804
39.031

39.783

3.11

3.081

|
i1o

|
i1f
|
i1o
|
i1f
11

Rostul segmentului de comprimare
Montat
In stare libera

Dimensionarea segmentului de ungere perforat


6.2 Determinarea eforturilor unitare la montaj

- pentru segmentul de otel:




[mm]
[mm]

[N/mm
2
]

[MPa] [MPa]
s
1
3 k
C
( ) t R R
m
2
h pE
Es I
s

0.198 = :=
s
0
0.1 D 7.95 = :=
s
0
7.95 =
Es 2.1 10
5
=
m 1 := g 0.196 :=
o
ro
850 := o
ao
o
ro
1.5
566.667 = :=
12



- pentru segmentii de fonta:



6.3 Verificarea fantei la cald


Coeficientii de dilatare ai cilindrului si segmentului


Temperatura segmentului

Temperatura pistonului

Temperatura mediului ambient

[MPa] < ao

[MPa] [MPa]
[MPa] < af
[mm]


[C]

[C]
[C]
[mm]
o
dmaxo
2 m Es
D
a
1
|

\
|
|
.
2
1
s
0
3 g ( ) t a

(
(

486.929 = :=
Es1 1.1 10
5
=
o
rf
500 := o
af
o
rf
1.5
333.333 = :=
o
dmaxf
2 m Es1
D
a
1
|

\
|
|
.
2
1
s
0
3 g ( ) t a

(
(

255.058 = :=
S
f
0.0025 D 0.199 = :=
o
s
11 10
6
:= o
c
o
s
:=
ts 160 :=
tc 150 :=
t0 20 :=
S
m
t D o
s
ts t0 ( ) o
c
tc t0 ( )

S
f
+
1 o
s
ts t0 ( ) +
0.226 = :=
13

6.4 Determinarea jocurilor axiale si radiale

- pentru segmentul de foc:


- pentru segmentul de comprimare:


- pentru segmentul de ungere:















[mm]

[mm]
[mm]
[mm]

[mm]

[mm]
A
af
0.051 :=
A
rf
0.5 :=
A
ac
0.08 :=
A
rc
0.5 :=
A
au
0.04 :=
A
ru
0.7 :=
14







BIBLIOGRAFIE






1. Burnete N. Constructia si Calculul MAI
2. Grunwald, Teoria,Calculul si Constructia MAI pentru AR
3. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Constructia-si-
calculul-boltul825.php
4. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Constructia-si-
calculul-boltul61641.php








15




Cuprins

Segmenti ....................................................................................................................................................... 3
1 Rolul segmentilor ................................................................................................................................... 3
2 Solicitri .................................................................................................................................................. 3
3 Cerine constructive ale segmenilor ..................................................................................................... 3
4 Constructia segmentilor ......................................................................................................................... 4
5 Materiale pentru segmenti .................................................................................................................... 6
6 Calculul segmentului .............................................................................................................................. 7
6.1 Dimensionarea segmentilor ............................................................................................................ 7
6.2 Determinarea eforturilor unitare la montaj ................................................................................. 11
6.3 Verificarea fantei la cald ............................................................................................................... 12
6.4 Determinarea jocurilor axiale si radiale ........................................................................................ 13
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 14