Constructia si calculul

segmentilor

Rol. Conditii generale

Segmentii se monteaza in
canalele port-segmenti ale
pistonului pentru a etansa
cilindrul. Ei au forma unui inel
taiat si sunt elastici. In conditiile
in care nu este montat
segmentul liber are distanta
intre capete s0, iar forma sa nu
este circulara. La montaj acesta
devine circular si dezvolta o
anumita presiune pe suprafata
cilindrului.

Rol. Conditii generale

Suprafetele frontale, numite flanc superior si flanc
inferior, sunt delimitate de inaltimea segmentului, h.
Cealalta marime caracteristica este grosimea radiala s.
Taietura segmentului face posibila dilatarea lui radiala
fiind numita rost de dilatare (rost).
Pentru ca segmentul sa-si indeplineasca rolul, se
asigura libertatea lui de miscare montindu-l cu joc axial
si radial fata de canal. Din acest motiv in spatele lui se
dezvolta o presiune de gaze care sprijina aplicarea pe
cilindru, iar segmentii se numesc autoelastici. O crestere
suplimentara a presiunii de apasare a segmentului pe
suprafata cilindrului se poate realiza prin montarea unui
inel, numit expandor.

Rol. Conditii generale

Un rol deosebit de important in buna functionare a
cilindrului este legat de presiunea elastica a acestuia.
Marirea presiunii elastice a segmentilor diminueaza
pulsatia acestora si mareste transferul de caldura catre
suprafata cilindrului, dar poate genera uzuri importante
ale segmentului si camasii.
In canalele cele mai apropiate de capul pistonului se
dispun segmentii de comprimare, care realizeaza
etansarea. In canalele mai indepartate se monteaza
segmentii de ungere care au rolul de a asigura
etansarea la ulei. Ei impiedica patrunderea in camera de
ardere a uleiului ajuns in cilindru, dozindu-l si
distribuindu-l uniform pe cilindru.

Analiza functionala
Etansarea la gaze a celor doua
zone din cilindru este o cerinta
importanta a segmentilor si depinde
de calitatea suprafetei segmentului,
canalului din piston si de actiunea
fortelor preluate de segment. Pe
directia radiala segmentul este
actionat de forta elastica T si de
forta Fs datorita presiunii din spate a
gazului. Forta T trebuie sa fie
indeajuns de mare pentru a pastra,
chiar si in repaos, segmentul pe
oglinda cilindrului.

Analiza functionala
Pe directie axiala segmentul este actionat de
urmatoarele forte: Fgs si Fgi fortele de presiune
pe flancurile fs si fi; Ff forta de frecare cu
cilindrul, Fi forta de inertie a segmentului; G forta
de greutate a segmentului. Cu exceptia lui G
aceste forte variaza in amplitudine, iar fortele de
inertie si cele de frecare si ca sens. Forta Ff are
o importanta deosebita in determinarea
randamentului mecanic al motorului, pierderile
prin frecare in cilindri fiind de circa 40..50% din
total.

Analiza functionala

Analiza functionala
Presiunea de sub fiecare segment scade
pornind de segmentul de foc. Se apreciaza ca
etansarea este eficienta atunci cind presiunea
gazelor sub ultimul segment este mai mare cu
3..4% din p0, iar cantitatea de amestec proaspat
care este scapata pe linga segmenti este mai
mica de 1%. Etansarea la gaze este afectata
cind apar abateri de pozitie, deformari si uzuri,
care maresc jocurile si micsoreaza suprafetele
de contact.

Analiza functionala

Analiza functionala
Pulsatia segmentului este fenomenul care ia nastere
ca urmare a deplasarii rapide a segmentului intre cele
doua flancuri ale canalului pentru segment. Daca forta
elastica este insuficienta atunci apare un fenomen ca de
pompaj care permite gazelor din cilindru sa treaca spre
carter, inrautatind etansarea. Pentru combaterea acestui
fenomen se recomanda ca masa segmentilor sa fie
redusa, mai ales la motoarele rapide, pentru ca fortele
de inertie sa fie reduse. O alta masura este aceea de a
asigura caracteristici elastice corespunzatoare, putind
utiliza segmenti de presiune variabila. Alte variante de
control mai sunt durificarea superficiala a flancurilor si a
suprafetelor canalelor, sortarea segmentilor pe clase de
montaj.

Analiza functionala
Etansarea la ulei. In partea inferioara a oglinzii
cilindrului este proiectat uleiul care scapa de la capetele
imbinarilor dintre fusurile maneton ale arborelui cotit si
cuzineti. Alte surse posibile de acces ale uleiului in
cilindru sunt barbotarea (daca uleiul este peste nivelul
indicat de constructor), scaparile printre tijele supapelor
si ghidurile acestora. Apare un surplus de ulei din care
segmentii de ungere repartizeaza pe oglinda, sub forma
de pelicula, cantitatea necesara ungerii hidrodinamice.
De asemenea, ei colecteaza surplusul de ulei si il
dirijeaza catre carter prin canalele sau gaurile executate
in spatele segmentilor de ungere.

Analiza functionala
Cantitatea de ulei care trece deasupra
segmentilor este arsa, iar ponderea principala a
acestei pierderi este generata de aportul dintre
periferiile segmentilor si cilindru. Aceasta este
proportionala cu grosimea peliculei formate, cu
alezajul si cu viteza pistonului. O alta
componenta importanta a consumului de ulei
este generata de fenomenul de pulsatie al
cilindrului, care poate genera un transport de
ulei catre camera de ardere.

Analiza functionala

Trecerea uleiului spre camera de

ardere ia nastere datotita pulsatiei
segmentilor, ca in figura alaturata.
Aceasta este influentata mai ales
de jocurile axiale ale segmentilor.
Consumul de ulei este influentat
de multi factori, cum ar fi turatia, si
are ca efect o serie de fenomene
neplacute: depuneri pe peretii
camerei de ardere, favorizind
apriderile anormale, ancrasarea
bujiilor si injectoarelor, cocsarea
segmentilor.
Un consum de ulei exagerat si o
ardere a acetuia este evidentiat
prin fumul albastru din gazele de
evacuare.

Analiza functionala
Regimul termic al segmentilor Deoarece
segmentii evacueaza o cantitate importanta de
caldura de la piston vor lucra la temperaturi
ridicate. Cel dintii segment care se gaseste sub
camera de ardere este denumit si segment de
foc, atinge 150250 C, cu 50100C mai putin
decit zona de piston adiacenta.
Evacuarea caldurii si regimul termic al pistonului
sunt influentate de numerosi factori: constructia
si racirea motorului; procedeul de racire al
motorului; turbulenta si temperatura incarcaturii
proaspete; eficienta ungerii

Regimul termic
Descarcarea termica a regiunii portsegmenti se
poate realiza fie marind numarul segmentilor, fie
prin micsorarea distantei de la capul pistonului la
primul segment. Pentru motoarele puternic
incarcate la care temperaturile gazelor sunt
ridicate, nu este recomandabila reducerea
distantei pina la primul segment. Se considera
ca o temperatura de lucru a primului segment de
250 C este limita datorita modificarii structurii
uleiului si posibilitatii de blocare a segmentului in
canal.

Distributia presiunii
Constructia segmentului va determina modul de apasare
al acestuia pe camasa cilindrului. Daca presiunea pe
suprafata este constanta, atunci forma segmentului este
rotunda si segmentii se numesc de presiune constanta.
Acestia se pot turna in bucse, prelucreaza la exterior
dupa care, cu un dispozitiv, segmentul este deschis. Un
tratament de termofixare elimina tensiunile interne.
Presiunea de contact dintre segment si cilindru se
modifica datorita uzarii suprafetelor si aparitiei presiunii
gazelor in spatele cilindrului. Uzura maxima apare la
capetele segmentului, cu posibilitatea desprinderii
acestuia de camasa cilindrului.

Distributia presiunii segmentului

Pentru a compensa modificarile de presiune
datorate uzurilor se utilizeaza segmenti de
presiune variabila sau ovali. Din punct de vedere
al procesului de realizare, ei se toarna in forme
speciale sau in forma de bara si se prelucreaza
prin copiere. Rezultatul obtinut este reprezentat
de un segment a carui fibra medie este,in stare
libera, necirculara, iar atunci cind acesta este
comprimat si forma sa devine rotunda, va
exercita aspra cilindrului o presiune variabila.

Distributia presiunii segmentului

Se considera ca presiunea exercitata
de segment asupra cilindrului este
compusa din presiunea elastica si
presiunea gazelor din spatele
segmentului. Cu =ps/pe se noteaza
raportul dintre presiunea din spatele
segmentului si presiunea elastica.
Distributia presiunii in segment
trebuie stabilita in raport cu tipul de
motor (de presiunea din spatele
segmentului). Citeva din tipurile de
distributii utilizate sunt prezentate in
figura alaturata.

Distributia presiunii segmentului

Legea de distributie variabila a presiunii s-a
determinat din o distributie constanta a presiunii,
de valoare p, la care se adauga o corectie egala
si de semn contrar corespunzatoare influentei
gazului din spatele segmentului.
Pentru realizarea fizica a segmentului, care sa
exercite o anumita presiune pe suprafata
cilindrului, este necesara definirea analitica a
presiunii acestuia in raport cu unghiul , unghiul
pe care il face segmentul cu directia orizontala.

Distributia presiunii segmentului

Pe

s
-

Pe-

Distributia presiunii segmentului

Din diagrama anterioara se remarca o
distributie a presiunii simetrica in raport cu
unghiul , aceasta permite o dezvoltare in
serie Fourier. Deoarece aceasta functie este
para termenii in sinus dispar si rezulta o functie
de tip Fourier doar cu termeni in cosinus.
pE p0 p1 cos p2 cos 2 p3 cos 3 ... pn cos n
Dupa prelucrari rezulta expresia presiunii elastice:

p E p E (1 n cos n )
2

Distributia presiunii segmentului

In expresia de mai sus se utilizeaza presiunea
medie elastica si termeni de corectie ai acesteia
in raport cu unghiul la care sunt aplicati. In orice
dezvoltare de tip Fourier se utilizeaza un numar
finit de termeni, dupa care eroarea este mica si
practic ceilalti termeni nu conteaza. Pentru
variatia presiunii segmentului se utilizeaza 12
termeni si sunt considerate clasice 4 distributii
de presiune, prezentate in tabelul urmator.

Distributia presiunii segmentului

Ungerea segmentilor
Pelicula de ulei formata pe cilindru preia sarcina aplicata
radial segmentilor si influenteaza actiunea fortelor axiale,
in primul rind a fortei de frecare. Deoarece incarcarea
segmentului este variabila este necesar ca si pelicula de
ulei sa fie de grosime variabila. O pelicula prea subtire
intensifica frecarea si uzura, iar temperatura creste. O
pelicula prea groasa diminueaza frecarea si regimul
termic, dar creste consumul de ulei. Segmentul se
uzeaza inegal pe suprafata lui, putind genera o forma de
pana pentru stratul de ulei care se formeaza, sau de la
bun inceput segmentii se realizeaza usor bombati pentru
a genera aceasta forma.

Ungerea segmentilor
Presiunea in pelicula de ulei depinde de mai multi
factori. Dintre acestia se mentioneaza cei cu o
importanta deosebita, cum ar fi rugozitatea (0),
inaltimea h, viteza pistonului wp. Din acest motiv la
punctele moarte, acolo unde viteza este nula,
ungerea este periclitata, devenind semifluida. Pentru
a imbunatati ungerea sistemului se pot adopta unele
masuri cum ar fi: micsorarea inaltimii h, a inclinarii
si a presiunii pE. De asemenea este important sa se
utilizeze un ulei de viscozitate mare.

Defectiunile segmentilor
In cazul unei ungeri corespunzatoare (regim
hidrodinamic) frecarea si uzura segmentilor este redusa.
Uzura apare cu intensitate in situatii exceptionale, cum
ar fi: lipsa uleiului, distributie neuniforma a uleiului pe
suprafetele de frecare, ovalizarea cilindrului, presiunea
elastica prea mare. Aceste situatii pot genera contactul
metalic intre segment si cilindru, cu aparitia unor rizuri.
Pe aceste rizuri, mai ales la segmentul de foc,se pot
atasa reziduri de ardere, care in final pot bloca segmentii
in canale. Aceasta defectiune se numeste cocsare. De
asemenea, chiar fara aceste elemente, doar din cauza
depunerilor de reziduri sau prafuri, segmentul se poate
bloca in canal si segmentul nu mai etanseaza.

Materiale pentru segmenti

In aceste conditii de functionare dificile este
necesara utilizarea unui material cu caracteristici
foarte bune de alunecare in conditiile ungerii
semifluide; duritate si rezistenta la coroziune
ridicate; rezistenta si modul de elaticitate mare si
stabil la temperatura de regim, pentru preluarea
sarcinilor si prevenirea vibratiilor, conductivitatea
termica ridicata, adaptibilitate usoara la forma
cilindrului. Cel mai ades se foloseste fonta, dar
sunt situatii in care se foloseste si otelul.

Materiale pentru segmenti

Materiale pentru segmenti

Fonta pentru segmenti este o fonta cenusie cu
structura perlitica si grafit lamelar. Proportia
dintre grafit si carbonul legat determina
proprietatile specifice materialului, marirea
continutului de grafit amelioreaza proprietatile de
alunecare si antigripante, dar micsoreaza
rezistenta mecanica si modulul de elasticitate,
iar cresterea cantitatii de carbon combinat
sporeste rezistenta la uzura. Alte elemente (Cr,
Ph, Si, Ni..) imbunatatesc calitatile fontei initiale.
In anumite cazuri se poate utiliza si otelul.

Constructia segmentilor
Pentru segmentii de comprimare numarul de
solutii posibile este mare, pentru fiecare varianta
existind aspecte pozitive si negative.
Cea mai simpla constructie pentru segmentul de
comprimare este forma dreptunghiulara, cu
muchiile tesite, pentru a evita raclarea in exces a
uleiului. Aceasta sectiune, insa, limiteaza
presiunea pe care segmentul o exercita pe
cilindru si necesita un timp indelungat de rodaj,
ceea ce il face adecvat motoarelor cu incarcari
moderate.

Constructia segmentilor

Constructia segmentilor
Pentru reducerea timpului de montaj se pot
prevedea striuri sau santuri de retinere a
uleiului.
Dezavantajele sectiunii dreptunghiulare se pot
ameliora prin reducerea inaltimii h. O alta
varianta pentru reducerea duratei de rodaj este
introducerea unui segment cu profil tronconic, cu
unghi de inclinare mic de 15-60 de minute.
Aceasta inclinare se poate face pe toata
suprafata segmentului sau numai pe o parte a
sa, reducind durata de rodaj. Montarea acestor
segmenti se face ghidat, nemaifiind simetrici.

Constructia segmentilor

Constructia segmentilor
Alta varianta este cea in care suprafata de
contact este putin bombata, ceea ce permite un
rodaj rapid si o buna etansare la gaze. Un
dezavantaj este legat de o mai slaba actiune de
raclare. Se mai folosesc segmentii care au la
interior o tesitura si care se rasucesc in timpul
functionarii datorita asimetriei lor geometrice.
Aceasta le permite o inclinare in functionare,
care conduce la apropierea lor de segmentii
conici. Se mai pot folosi si segmenti cu inel
expandor in spate pentru a prelua efectele
uzurii.

Constructia segmentilor
La proiectarea segmentului trebuie s se adopte o
grosime radial de valoare redus pentru a micora
masa acestuia. Dac nu se pot utiliza materiale cu
caliti elastice superioare, se vor adopta segmeni cu
grosimi radiale mrite, ceea ce faciliteaz evacuarea
cldurii de la pistoane la cilindri i elimin vibraiile
radiale. Mrirea grosimii radiale conduce la creterea
tensiunilor de ncovoiere n seciune, de aceea se
impune utilizarea unor materiale cu rezistena admisibil
la ncovoiere ridicat. Grosimea axiala a segmentului
trebuie sa fie cit mai mare pentru a asigura un bun
transfer de caldura de la piston. Dar aceasta conduce la
cresterea regiunii port segmenti si marirea masei
pistonului. De aceea ea trebuie redusa cu turatia.

Constructia segmentilor

Grosimea axiala cu turatia

Constructia segmentilor
La motoarele cu aprindere prin scnteie este
suficient un singur segment de ungere care se
plaseaz la partea inferioar a regiunii
portsegment, asemenea soluie se aplic i la
motoarele cu aprindere prin comprimare de
turaie ridicat. n cazul M.A.C. de cilindree mare
deoarece jocul ntre piston i cilindru este mare,
se folosesc doi segmeni de ungere, dintre care
unul la partea inferioar a mantalei.
Durabilitatea segmentilor se mareste prin
acoperirea suprafetelor laterale cu un strat de
crom.

Constructia segmentilor
Pentru segmentii de ungere se pot aplica
solutii caracteristice segmentilor de comprimare,
daca in piston se prelucreaza deschideri pentru
evacuarea uleiului. Presiunea dezvoltata de
segment pe cilindru trebuie sa fie mai mare si se
prefera segmentii conici.

Constructia segmentilor
Mai raspinditi sunt segmentii de ungere cu
doua muchii active, care au o degajare in
zona mediana a periferiei. Acesta permite
evacuarea uleiului colectat fie prin
ferestre, fie prin orificii.

Constructia segmentilor
Ca segmeni de ungere se folosesc i segmenii
cu expandor (050082). Expandorul este un
element elastic care se monteaz n spatele
segmentului n canal. Expandorul contribuie la
sporirea i uniformizarea presiunii elastice
aplicate de segment pe oglinda cilindrului (pe =
0,551,10 [N/mm2] expandor arc spiral).

Calculul segmentilor
Calculul segmentilor se refera la alegerea
celor doua dimensiuni fundamentale a si h
si forma libera care sa asigure o anumita
diatributie a presiunii, aleasa de
proiectant. Dupa definitivarea acestor
elemente se verifica eforturile unitare
generate la montarea pe piston si
marimea rostului. Se stabilesc jocurile
segmentului in canal si numarul de
segmenti, in raport tu tipul motorului ales.

Grosimea radiala a segmentului

Grosimea radiala a segmentului

Grosimea radiala se determina tinind cont de
eforturile suportate in functionare. Pe fibra
medie a segmentului se considera ca actionaza
presiunea elastica, care este variabila, pe o
sectiune elementara si genereaza o forta de
contact care va avea expresia F=pe*h*r*d,
unde pe este presiunea elastic exercitat de
segment pe oglinda cilindrului, h este nlimea
segmentului, iar r*d este suprafaa pe care se
exercit aceast presiune.

Grosimea radiala a segmentului

Grosimea radiala a segmentului

n o seciune oarecare S, care este
precizat de unghiul , ncrcarea
produce um moment ncovoietor M i
fora normal N, considerate pozitive
cnd antreneaz mrirea razei de curbur,
respectiv solicitarea seciunii S la ntindere

Grosimea radiala a segmentului

Dac se consider fibra exterioar a
segmentului atunci raza la care se aplic
relaiile este raza exterioar R. Prin
integrare vor rezulta urmtoarele relaii:

Grosimea radiala a segmentului

Dac se consider segmentul ca o bar
curb dreptunghiular cu diametrul
exterior D, eforturile unitare din fibrele
extreme ale seciunii S au expresiile:

Grosimea radiala a segmentului

Dac se analizeaz cele dou fibre ale
segmentului, respectiv cea interioar i cea
exterioar, se remarc faptul c fibra exterioar
este solicitat la ntindere, iar cea interioar la
comprimare. Segmenii sunt realizai din font,
care se comport mai bine la comprimare dect
la ntindere, astfel nct dimensionarea
segmentului se face la ntindere:

Grosimea radiala a segmentului

Funcie de modul de distribuie al presiunii, se
pot calcula eforturile maxime din segment, att
pentru comprimare, ct i pentru ntindere.
Valoarea maxim a efortului se obine pentru
unghiul de 0 grade, iar constantele K i C la
acest unghi vor avea valorile:

Grosimea radiala a segmentului

ncrcrile maxime care solicit seciunea
A i efortul unitar maxim se obin cu
relaiile:

Din aceast relaie rezult faptul c efortul maxim nu depinde de nlimea

t, ci doar de factorul constructiv D/a.

Grosimea radiala a segmentului

Considernd o rezisten admisibil a , se
poate obine relaia de dimensionare:

Presiunea medie elastic se alege n raport cu caracteristicile motorului.

Ea se afl n legturcu presiunea gazelor din spatele segmentului, care
particip la etanarea segmentului. Valorile mai mari ale presiunii medii a
segmentului se gsesc la diametre reduse ale alezajului.

Grosimea radiala a segmentului

Factorul K se adopt funcie de tipul de
distribuie a presiunii alese.Rezistena admisibil
se determin funcie de materialul ales.

nlimea segmentului
Deoarece solicitrile segmentului nu depind de
nlimea h, aceasta trebuie stabilit din alte
considerente, pentru a micorara valoarea
acestuia. Se va evita: plasarea bolului la
distan mare de capul pistonului, pentru a evita
balansarea acestuia; durata ridicat a rodajului;
creterea masei segmentului, care poate
conduce la creterea amplitudinii vibraiei
acestuia. De asemenea, trebuie urmrit
reducerea nlimii la creterea turaiei.

nlimea segmentului

Forma liber a segmentului

Forma liber a segmentului este necesar
pentru faza de proiectare tehnologic a
acestuia, presiunea variabil proiectat fiind
dependent de aceasta.

Forma liber a segmentului

Pornind de la coordonatele polare ale unui punct
oarecare de pe segment, se poate defini
deplasarea radial a unui punct (respectiv
creterea de raz i deplasarea unghiular). De
asemenea se precizeaz i momentul
ncovoietor din fiecare punct.

Forma liber a segmentului

Cu ajutorul relaiilor prezentate anterior se poate
defini deplasarea unghiular i cea radial,
pentru fiecare poziie de pe segment:

Forma liber a segmentului

La capetele segmentului se determin rostul n
stare liber. Acestea reprezint metode de
evaluare a corectitudine a realizrii piesei.

Efortul la montaj

Pentru montajul segmentului pe piston este necesar ca prin

intermediul unui dispozitiv capetele acestuia s fie desfcute att ct
este necesar pentru a mbrca pistonul. Prin desfacerea
segmentului apar tensiuni care au valoarea maxim n seciunea
opus forei.Tensiunea maxim se determin cu urmtoarea relaie
de calcul:

max

2* E
D
1
a

(1
2

s0
)
(3 C )a

Pentru valoarea maxim admisibil se poate alege valoarea de 230

MPa.

Jocurile segmentului n canal

Jocul n cana trebuie s mpiedice blocarea
segmentului n canal, dar se limiteaz pentru a
evita scprile de gaze. Sunt prevzute dou
jocuri, cel radial i cel axial, care au urmtoarele
valori:

Jocurile segmentului n canal

Alegerea numrului de segmeni

Alegerea numrului de segmeni ai pistonului trebuie s in seama de

urmtoarele considerente: un numr mare de segmeni nu mbuntete
etanarea, ci mrete numai nlimea pistonului cu efecte negative asupra
masei acestuia; un numr prea mic de segmeni nu realizeaz sigurana n
funcionare.
Numrul de segmeni poate fi mrit cnd se urmrete reducerea nivelului
termic al pistonului.
Rolul principal n etanarea camerei de ardere o are primul segment, ceilali
segmeni avnd o eficien mai redus. Se apreciaz c se realizeaz o
etanare optim dac presiunea gazelor dup ultimul segement este de
34% din presiunea gazelor din camera de ardere, iar volumul de gaze
scpate spre carter este cuprins ntre 0,21,0% din volumul ncrcturii
proaspete admise n cilindrul motorului.
La motoarele cu aprindere prin scnteie este suficient un singur segment de
ungere care se plaseaz la partea inferioar a regiunii portsegment,
asemenea soluie se aplic i la motoarele cu aprindere prin comprimare de
turaie ridicat. n cazul M.A.C. de cilindree mare deoarece jocul ntre piston
i cilindru este mare, se folosesc doi segmeni de ungere, dintre care unul la
partea inferioar a mantalei.