PROIECT CCMAI 1 1.

MEMORIU TEHNIC
1.1. Rol Grupul piston este alcatuit din trei organe: pistonul, boltul si segmentii. Grupul piston asigura evolutia fluidului motor in cilindru si indeplineste urmatoarele functiuni: 1. transmite bielei forta de presiune a gazelor 2. transmite cilindrului reactiunea normala produsa de biela (ghideaza piciorul bielei in cilindru) 3. etanseaza cilindrul in ambele sensuri: impiedica scaparea gazelor in exterior si patrunderea uleiului in interior 4. evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului Pistonul mai indeplineste un numar de functiuni suplimentare si anume: contine partial sau integral camera de ardere; creeaza o miscare dirijata a gazelor in cilindru; este un organ de pompare la motoarele in patru timpi; este un organ de distributie si in unele cazuri, de pompa pentru baleiaj la motoarele in doi timpi. 1.2. Principiul de functionare a motoarelor cu ardere interna In timpul functionarii, pistonul se deplaseaza intre doua pozitii limita numite puncte moarte (puncte in care viteza pieselor cu miscare de translatie este nula). Pozitia pistonului care corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor in cilindru se numeste punct motor superior (PMS), iar pozitia pistonului care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor in cilindru se numeste punct motor inferior (PMI). Spatiul parcurs de piston intre cele doua puncte se numeste cursa pistonului (S). Volumul generat prin deplasarea pistonului in cursa se numeste cilindree unitara. Diametrul cilindrului se numeste alezaj (D). Desfasurarea proceselor termice se urmareste prin inregistrarea variatiei presiunii din cilindru in raport cu timpul, unghiul arborelui cotit sau cu volumul cilindrului. Reprezentarile grafice ale variatiei presiunii in functie de una din cele trei variabile se numeste diagrama indicata. Ciclul functional (diagrama indicata) a unui motor in patru timpi la un MAS este indicat in figura 1: Termenii din figura:
PMS, PMI punct motor superior, punct motor inferior r raza manivelei l lungimea bielei sa, se, dsa, dse inchiderea supapei de admisie, inchiderea supapei de evacuare, deschiderea supapei de admisie, deschiderea supapei de evacuare Vc volumul camerei de ardere Vs cilindree unitara Va volumul total al cilindrului unghiul arborelui cotit

Departamentul Autovehicule Rutiere

PROIECT CCMAI 1

Fig. 1

Departamentul Autovehicule Rutiere

PROIECT CCMAI 1
1.3. Analiza constructiv-functionala a pistonului Partile componente ale pistonului (fig. 2) sunt:
capul pistonului: partea superioara a pistonului care preia presiunea gazelor regiunea port-segmenti: zona pistonului prevazuta cu canale circulare in care se introduc segmentii mantaua: partea care ghideaza pistonul in cilindru si transmite forta normala umerii mantalei: partea in care se fixeaza boltul, numita si locasul boltului

Fig. 2

1.4. Cerinte impuse pistonului Pistonul asigura evolutia fluidului motor in cilindru si transmite arborelui cotit, prin intermediul bielei, lucrul mecanic rezultat din transformarea energiei chimice a combustibilului. Pistonul e cel mai solicitat element al mecanismului motor, el lucrand in conditii foarte dificile de presiune, temperatura si frecare. In timpul functionarii, capul pistonului este supus actiunii fortei de presiune care se transmite prin umerii mantalei la bolt (fig. 3 a). Forta de presiune deformeaza pistonul (fig. 3 b) astfel incat apasarea mantalei pe cilindru tinde sa se concentreze numai pe muchia inferioara a mantalei, canalele pentru segmenti se inclina fata de planul transversal impiedicand aplicarea normala a segmentilor pe suprafata cilindrului, iar deformarea umerilor mantalei determina aparitia unor sarcini concentrate in zona A care provoaca distrugerea ei. Rezulta ca pistonul trebuie sa indeplineasca o conditie fundamentala: sa posede o rigiditate inalta.

Departamentul Autovehicule Rutiere

PROIECT CCMAI 1
Componenta normala N aplica pistonul pe cilindru si produce o forta de frecare Ff. Intrucat forta normala lucreaza intr-un singur plan, mantaua este aplicata pe cilindru numai in planul de oscilatie a bielei, normal pe axa umerilor si este deformata de reactiunea cilindrului, luand infatisarea unei elipse (fig. 3 c) cu axa mare dupa directia axei umerilor mantalei. Astfel apare pericolul de blocare a pistonului cand diametrul mare al elipsei depaseste diametrul cilindrului. In figura 3 este prezentata actiunea fortelor asupra pistonului, precum si distributia acestora pe manta (fig. 3 d, e, f) si efectul acestora asupra deformarii pistonului.

Fig. 3 Pistonul se monteaza in cilindru cu un joc care asigura deplasarea libera a lui. Forta normala variaza ca marime si ca sens, deplaseaza pistonul in planul transversal al cilindrului si il aplica, in decursul unui ciclu, cand pe o parte pe cealalta a cilindrului (fig. 4 a, b). Forta de frecare produce un moment de rasturnare a pistonului in jurul axei de oscilatie, care determina bascularea pistonului sau miscarea de rotatie (fig. 4 c). Miscarea transversala care aplica alternativ pistonul cu soc pe cilindru ca si bascularea lui produc vibratia pistonului, insotita de zgomote caracteristice, numite bataia pistonului.

Departamentul Autovehicule Rutiere

PROIECT CCMAI 1

Fig. 4 In contact cu gazele fierbinti pistonul primeste un flux de caldura si se incalzeste. Pistonul evacueaza acest flux de caldura, dar atinge starea de echilibru termic la o temperatura relativ ridicata. Fluxul de caldura reprezinta 8...10% sau 15...20% din puterea efectiva a unui MAS, respectiv MAC. Cea mai mare parte din caldura primita (60...75%) se evacueaza la nivelul regiunii port-segmenti; o buna parte din caldura (20...30%) se evacueaza prin manta. Restul se transmite gazelor din carter si uleiului, care vin in contact cu partea interioara a capului sau regiunii port-segmenti, precum si boltului si bielei. Distributia caldurii in piston e prezentata in figura 5.

Fig. 5

Departamentul Autovehicule Rutiere

PROIECT CCMAI 1
Diferenta functionala de temperatura (diferenta dintre tempratura in functionare si temperatura la montaj sau la rece) produce dilatarea pistonului cu implicatii foarte mari. Pistonul se dilata radial si longitudinal. Dilatarea longitudinala da pistonului forma tronconica (fig. 6 b). Dilatarea mai mare a capului si regiunii port-segmenti creeaza pericol de gripaj si compromite asezarea corecta a segmentilor fata de oglinda cilindrului prin inclinarea canalului fata de planul normal la axa cilindrului. Deoarece dilatarea capului si a regiunii port-segmenti nu e precis controlata, se elimina elimina pericolul de gripaj impiedicand regiunea port-segmenti sa vina in contact cu cilindrul; pistonul se sprijina pe cilindru doar cu mantaua. Concentrarea de material in dreptul umerilor mantalei produce o dilatare radiala inegala; mantaua ia forma ovala (fig. 6 c), cu axa mare a elipsei pe directia axei locasurilor boltului.

Fig. 6 O consecinta importanta a modificarii starii termice a pistonului cu regimul de functionare o constituie variata jocului dintre piston si cilindru cu sarcina si turatia. Pentru a preveni griparea sau blocarea pistonului in cilindru din cauza dilatarilor, chiar in regim normal se prevede intre cele doua organe un joc diametral, numit joc la cald. La sarcini si turatii reduse, la mersul in gol, piston e rece si jocul diametral la rece se amplifica de cateva ori, iar pistonul functioneaza cu zgomot.

Departamentul Autovehicule Rutiere