PROIECT CCMAI 1

1

CUPRINS
1. INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 2
1.1. Rol ...................................................................................................................................................... 2
1.2. Principiul de funcionare al motoarelor cu ardere intern .................................................................. 2
1.3. Analiza constructiv funcional a pistonului ...................................................................................... 4
1.4. Cerine impuse pistonului .................................................................................................................. 4
2. Studiul soluiilor constructive ................................................................................................................... 9
2.1. Construcia pistonului ........................................................................................................................ 9
2.1.1. Arhitectura capului pistonului..................................................................................................... 9
2.1.2. Arhitectura mantalei.................................................................................................................. 11
2.1.3. Umerii mantalei ........................................................................................................................ 12
3. Exemple constructive de pistoane ........................................................................................................... 13
4. Alegerea variantei constructive ............................................................................................................... 16
5. Memoriul de calcul ................................................................................................................................. 18
5.1. Parametrii iniiali .............................................................................................................................. 18
5.2. Calculul procesului de ardere ........................................................................................................... 19
5.3. Parametrii principali ai motorului .................................................................................................... 23
5.4. Dimensiunile fundamentale ale pistonului ....................................................................................... 24
5.5. Dimensiunile pistonului ................................................................................................................... 26
5.5.1. Temperatura pistonului ............................................................................................................. 27
5.5.2. Dimensionarea canalelor pentru segmeni ................................................................................ 28
5.5.3. Verificarea pistonului................................................................................................................ 29
6. Reparare. ntreinere. Evaluare ............................................................................................................... 31
6.1. NTSM ............................................................................................................................................... 31

PROIECT CCMAI 1
2

1. INTRODUCERE
1.1. Rol
Grupul piston este alctuit din trei organe: pistonul, bolul si segmenii. Grupul piston
asigur evoluia fluidului motor in cilindru si ndeplinete urmtoarele funciuni:
- transmite bielei fora de presiune a gazelor
- transmite cilindrului reaciunea normal produs de biela (ghideaz piciorul bielei in
cilindru)
- etaneaz cilindrul n ambele sensuri: mpiedic scparea gazelor in exterior i
ptrunderea uleiului n interior
- evacueaz o parte din cldura dezvoltat prin arderea combustibilului
Pistonul mai ndeplinete un numr de funciuni suplimentare i anume: conine
parial sau integral camera de ardere; creeaz o micare dirijat a gazelor in cilindru;
este un organ de pompare la motoarele n patru timpi; este un organ de distribuie i n
unele cazuri, de pompa pentru baleiaj la motoarele n doi timpi.
1.2. Principiul de funcionare al motoarelor cu ardere intern
n timpul funcionrii, pistonul se deplaseaz ntre dou poziii limit numite puncte moarte (puncte n
care viteza pieselor cu micare de translaie este nul). Poziia pistonului care corespunde volumului
minim ocupat de fluidul motor n cilindru se numete punct motor superior (PMS), iar poziia
pistonului care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor n cilindru se numete punct
motor inferior (PMI). Spaiul parcurs de piston ntre cele dou puncte se numete cursa pistonului (S).
Volumul generat prin deplasarea pistonului n curs se numete cilindree unitara. Diametrul
cilindrului se numete alezaj (D).
Desfurarea proceselor termice se urmrete prin nregistrarea variaiei presiunii din cilindru n raport
cu timpul, unghiul arborelui cotit sau cu volumul cilindrului. Reprezentrile grafice ale variaiei
presiunii n funcie de una din cele trei variabile se numete diagrama indicat. Ciclul funcional
(diagrama indicat) a unui motor n patru timpi la un MAS este indicat in figura 1.1:

PROIECT CCMAI 1
3

Termenii din figur:
- PMS, PMI punct motor superior, punct motor inferior
- r raza manivelei
- l lungimea bielei
- sa, se, dsa, dse nchiderea supapei de admisie, nchiderea supapei de evacuare, deschiderea
supapei de admisie, deschiderea supapei de evacuare
- V
c
volumul camerei de ardere
- V
s
cilindree unitara
- V
a
volumul total al cilindrului
- unghiul arborelui cotit

Figura 1.1 Ciclul funcional al unui motor n 4 timpi
PROIECT CCMAI 1
4


1.3. Analiza constructiv funcional a pistonului
Prile componente ale pistonului (fig. 1.2) sunt:
- capul pistonului: partea superioar a pistonului care preia presiunea gazelor
- regiunea port-segmeni: zona pistonului prevzut cu canale circulare n care se introduc
segmenii
- mantaua: partea care ghideaz pistonul n cilindru i transmite fora normal
- umerii mantalei: partea n care se fixeaz bolul, numit si locaul bolului










1.4. Cerine impuse pistonului
Pistonul asigur evoluia fluidului motor n cilindru i transmite arborelui cotit, prin intermediul bielei,
lucrul mecanic rezultat din transformarea energiei chimice a combustibilului.
Pistonul e cel mai solicitat element al mecanismului motor, el lucrnd n condiii foarte dificile de
presiune, temperatur si frecare.
n timpul funcionrii, capul pistonului este supus aciunii forei de presiune care se transmite prin
umerii mantalei la bol (fig. 1.3. a). Fora de presiune deformeaz pistonul (fig. 1.3. b) astfel nct
apsarea mantalei pe cilindru tinde s se concentreze numai pe muchia inferioar a mantalei, canalele
pentru segmeni se nclin fa de planul transversal mpiedicnd aplicarea normal a segmenilor pe
suprafaa cilindrului, iar deformarea umerilor mantalei determin apariia unor sarcini concentrate in
Figura 1.2. Prile componente ale pistonului
PROIECT CCMAI 1
5

Figura 1.3. Aciunea forelor asupra pistonului
zona A care provoac distrugerea ei. Rezult c pistonul trebuie s ndeplineasc o condiie
fundamental: s posede o rigiditate nalt.
Componenta normal N aplic pistonul pe cilindru i produce o for de frecare F
f
. ntruct fora
normal lucreaz ntr-un singur plan, mantaua este aplicat pe cilindru numai in planul de oscilaie a
bielei, normal pe axa umerilor i este deformat de reaciunea cilindrului, lund nfiarea unei elipse
(fig. 1.3. c) cu axa mare dup direcia axei umerilor mantalei. Astfel apare pericolul de blocare a
pistonului cnd diametrul mare al elipsei depete diametrul cilindrului.
n figura 1.3 este prezentat aciunea forelor asupra pistonului, precum i distribuia acestora pe
manta (fig. 1.3. d, e, f) i efectul acestora asupra deformrii pistonului.













Pistonul se monteaz n cilindru cu un joc care asigur deplasarea libera a lui. Fora normal variaz
ca mrime i ca sens, deplaseaz pistonul n planul transversal al cilindrului i l aplic, n decursul
unui ciclu, cnd pe o parte pe cealalt a cilindrului (fig. 1.4. a, b).
PROIECT CCMAI 1
6

Fora de frecare produce un moment de rsturnare a pistonului n jurul axei de oscilaie, care
determin bascularea pistonului sau micarea de rotaie (fig. 1.4 c). Micarea transversal care aplic
alternativ pistonul cu oc pe cilindru ca i bascularea lui produc vibraia pistonului, nsoit de
zgomote caracteristice, numite btaia pistonului.














n contact cu gazele fierbini pistonul primete un flux de cldur i se nclzete. Pistonul evacueaz
acest flux de cldur, dar atinge starea de echilibru termic la o temperatura relativ ridicat. Fluxul de
cldur reprezint 8...10% sau 15...20% din puterea efectiva a unui MAS, respectiv MAC. Cea mai
mare parte din cldura primita (60...75%) se evacueaz la nivelul regiunii port-segmeni; o bun parte
din cldur (20...30%) se evacueaz prin manta. Restul se transmite gazelor din carter i uleiului, care
vin n contact cu partea interioar a capului sau regiunii port-segmeni, precum i bolului i bielei.
Distribuia cldurii n piston e prezentat in figura 1.5.


Figura 1.4. Btaia pistonului
PROIECT CCMAI 1
7










Diferena funcional de temperatur (diferena dintre temperatura n funcionare i temperatura la
montaj sau la rece) produce dilatarea pistonului cu implicaii foarte mari. Pistonul se dilat radial i
longitudinal. Dilatarea longitudinal d pistonului forma tronconic (fig. 1.6 b). Dilatarea mai mare a
capului i regiunii port-segmeni creeaz pericol de gripare i compromite aezarea corect a
segmenilor fa de oglinda cilindrului prin nclinarea canalului fa de planul normal la axa
cilindrului. Deoarece dilatarea capului i a regiunii port-segmeni nu e precis controlat, se elimin
pericolul de gripare mpiedicnd regiunea port-segmeni s vin n contact cu cilindrul; pistonul se
sprijin pe cilindru doar cu mantaua. Concentrarea de material n dreptul umerilor mantalei produce o
dilatare radial inegal; mantaua ia forma ovala (fig. 1.6 c), cu axa mare a elipsei pe direcia axei
locaurilor bolului.
O consecin important a modificrii strii termice a pistonului cu regimul de funcionare o constituie
variaia jocului dintre piston i cilindru cu sarcina i turaia. Pentru a preveni griparea sau blocarea
pistonului n cilindru din cauza dilatrilor, chiar n regim normal se prevede ntre cele dou organe un
joc diametral, numit joc la cald. La sarcini i turaii reduse, la mersul in gol, piston e rece i jocul
diametral la rece se amplific de cteva ori, iar pistonul funcioneaz cu zgomot.


Figura 1.5. Distribuia cldurii n piston
PROIECT CCMAI 1
8



Figura 1.6. Deformarea pistonului i jocurile funcionale datorate nclzirii
PROIECT CCMAI 1
9

2. Studiul soluiilor constructive
2.1. Construcia pistonului
2.1.1. Arhitectura capului pistonului

Capul pistonului depinde n mare msur de tipul camerei de ardere. La MAS are de obicei forma unui
disc plan(fig 2.1, a), deoarece n acest caz suprafaa de schimb de cldur este minim, iar fabricaia
este simpl. Forma concav(b) apropie camera de ardere de forma semisferica dar n concavitate se
acumuleaz ulei care formeaz calamin. Forma bombat(c) rezist mai bine, deoarece presiunea
gazelor produce eforturi unitare de compresiune, dar are n schimb o suprafa mai mare de schimb de
cldur, iar costul fabricaiei crete. La MAC forma capului pistonului se apropie de cea plana pentru
motoarele cu ardere mprite, pentru camerele nemprite, capul are forma de cup mai mult sau mai
puin deschis(d i e) sau este mulat dup forma jetului(f). La motoarele cu raport mare de
comprimare, deoarece capul pistonului se apropie mai mult de chiulas, iar supapele sunt deschise n
pmi, poate aprea pericolul de impact ntre piston i supap, care se elimin daca se evazeaz un loca
E pe capul pistonului n dreptul supapelor de adncime a=z+(1..1,5)mm fig(2.2.). Pentru a mri
rigiditatea capului pistonului partea lui inferioar se nervureaz; n prezent se utilizeaz nervuri n
planul de oscilaie al bielei, care face legtur cu umrul mantalei.









Figura 2.1. Forme ale capului de piston
PROIECT CCMAI 1
10













La pistoanele pentru MAC se urmrete n primul rnd descrcarea termic a primului segment, care
are o nclinare mai activ
la coxare, dect la MAS. n
acest scop, pentru a
mpiedica orientarea
fluxului de cldur numai
ctre primul segment se
racordeaz larg pistonul la
RPS (figura 2.3.). Tot
pentru protejarea canalului
primului segment ca i a
segmentului nsui, canalul
se aeaz ct mai jos fa
de partea superioar a
capului, de obicei sub
marginea lui inferioar.

Figura 2.2 Evazarea capului pistonului

Figura 2.3. Soluii constructive pentru protejarea
capului i a canalelor de segmeni
PROIECT CCMAI 1
11



2.1.2. Arhitectura mantalei
Presiunea pe suprafaa mantalei se distribuie neuniform pe un sector de 80. . . 100 (fig. 2.3, a),
ntruct fora normal lucreaz ntr-un singur plan. n dreptul bolului mantaua se evazeaz (b)
deoarece suprafaa lateral pe sectorul 6 nu preia practic fora portant. Se reduc astfel frecarea,
pericolul de gripare i masa pistonului. Evazarea trebuie acceptat i pentru a permite dilatarea
umerilor mantalei pe direcia axei lor. S-a artat ca n timpul funcionrii mantaua ia forma eliptic.
Aceasta deformare se evit confecionnd iniial pistonul sub forma eliptic cu ovalitatea maxim ,;
axa mare a elipsei se aeaz pe direcia normal la axa bolului.
















Figura 2.3. Distribuia forei normale
pe manta i a ovalitii radiale
PROIECT CCMAI 1
12


Dou soluii eficiente sunt mantaua rece i mantaua elastic. (figura 2.4.)






2.1.3. Umerii mantalei
Pentru a se obine o rigiditate corespunztoare a pistonului, umerii mantalei se aeaz la o distan
minim de cap. Din aceast cauz, centrul de oscilaie se situeaz deasupra mijlocului mantalei.
Locaurile bolului trebuie s aib o rigiditate mare, altfel se produce deformarea lor, a capului i a
canalelor pentru segmeni. Rigiditatea se obine prin intermediul nervurilor care transmit direct fora
de la capul pistonului la umerii mantalei i micoreaz deformaia. (figura 2.5.)










Figura 2.4. Soluii de piston cu manta rece i elastic
Figura 2.5. Soluii pentru rigidizarea
locaurilor bolului
PROIECT CCMAI 1
13

3. Exemple constructive de pistoane
S-au analizat urmtoarele exemple constructive pentru motoarele cu aprindere prin scnteie cu
cilindreea de 1600 cm
3
:
Pentru autovehiculul BMW E36 316i 1995:
Productor: KOLBENSCHMIDT
Cod motor: M43 B16
Alezaj - D [mm]: 84
Lungime [m]: 56,15
nlime compresie [mm]: 31,15
Adncime oala 1 [mm]: 1,19
Material: Aliaj de aluminiu











Pentru autovehiculul Dacia Logan 1.6 16v MPi
Productor: SK
Supradimensionare (mm): 0,5
Diametru exterior: 20
Diametru interior [mm]: 11,6
Diametru [mm]: 62
Calitate: 3
Alezaj [mm]: 80
nlime compresie [mm]: 31,45
Lungime [m]: 55
PROIECT CCMAI 1
14

Adncime oala 1 [mm]: 1,3
Adncime scaun supapa 1 [mm]: 1,3
Cod motor: K4M 690
Material: Aliaj de aluminiu cu Si













Pentru autovehiculul Ford
Escort VII 1.6i 16v
Dimensiune standard (STD)
Diametru exterior: 20,63
Diametru [mm]: 63,4
Calitate: 3
Alezaj [mm]: 76
nlime compresie [mm]: 32,5
Lungime [m]: 58
Cota piston [mm]: 1,75
PROIECT CCMAI 1
15

Cod motor: L1E
Cod motor: L1K
Material: Aliaj de aluminiu
Pentru autovehiculul Volkswagen Golf IV 1.6 16v
Cod motor: AUS
Cod motor: AZD
Supradimensionare (mm): 0,5
Diametru exterior: 17
Diametru interior [mm]: 9
Diametru [mm]: 54
Calitate: 3
Alezaj [mm]: 77,01
nlime compresie [mm]: 29,02
Lungime [m]: 50,02
Adncime oala [mm]: 2,6
Diametru oala [mm]: 64









PROIECT CCMAI 1
16

4. Alegerea variantei constructive
Ca soluie constructiv se adopt tipul pistonului aferent modelului BMW E36 M43 316i,avnd
urmtoarele caracteristici constructive(piston MAS plat cu alezajul D=84mm) i fia tehnic a
autovehiculului prezentat n tabelul 3.1:

Marc BMW
Model Seria 3
Generaie Seria 3 (E36)
Tip motor 316 i (102 Hp)
Numr de ui 4
Putere 102 CP/ 75 kW / 5500 rpm
Viteza maxim 195 km/h
Acceleraia de la 0 la 100 km/h 12.7 sec
Volumul rezervorului 65 l
Anul nceperii produciei 1990 an fabricatie
Anul opririi produciei 1998 an fabricatie
Tipul caroseriei Sedan
Numr de scaune 5
Lungime 4433 mm.
Lime 1698 mm.
nlime 1393 mm.
Ampatament 2700 mm.
Ecartament fa 1418 mm.
Ecartament spate 1431 mm.
Volumul minim al portbagajului 435 l
Modelul motorului M43B16
Amplasarea motorului Fa, Longitudinal
Volumul motorului 1596 cm
3

Turaia maxim 5500 rpm
Cuplu/Moment maxim 150/3900 Nm
Sistemul de combustibil (Fuel System) injecie multi-punct (injecie multipunct)
Distribuie OHC
Poziionarea cilindrilor in linie
Numrul de cilindri 4
Diametrul cilindrilor 84 mm.
Cursa cilindrilor 72 mm.
Raport de compresie 9.7
PROIECT CCMAI 1
17

Numrul de supape per cilindru 2
Tipul de combustibil Benzin A-95
Traciune Spate
Numrul de viteze (cutie automat) 4
Numrul de viteze (cutie manual) 5
Suspensie fa (front suspension) McPherson
Suspensie spate (rear suspension) arc eliptic
Frne fa (Front brakes) disc
Frne spate (Rear brakes) tambur
ABS da
Tipul de virare (steering type) cremaliere
Servodirecie Hidraulic
Consumul de combustibil - n ora (urban) 10.4 l./100 km.
Consumul de combustibil - n afara oraului
(extra-urban)
6.8 l./100 km.
Consumul de combustibil - combinat (mixt) 7.4 l./100 km.
Standardul ecologic Euro II
Mas proprie 1190 kg.
Mas maxim autorizat 1650 kg.
Dimensiunea pneurilor 185/65 R 15
Dimensiunea jantelor 7jx15



Tabel 3.1. Fia tehnic BMW 316i E36
PROIECT CCMAI 1
18

5. Memoriul de calcul

5.1. Parametrii iniiali

Temperatura iniial:

(K)
Presiunea iniial:



Temperatura gazelor reziduale:


Presiunea gazelor reziduale:


Coeficientul de exces de aer:

Raportul de comprimare:

Se adopt urmtoarele mrimi:
Presiunea la sfritul admisiei:


Prenclzirea amestecului:


Coeficientul de postumplere:
PROIECT CCMAI 1
19


Se calculeaz in continuare coeficientul gazelor reziduale:


Temperatura la sfritul admisiei:



Coeficientul de umplere:



Coeficientul politropic de comprimare:
Presiunea la sfritul comprimrii:


Temperatura la sfritul comprimrii:



5.2. Calculul procesului de ardere







PROIECT CCMAI 1
20



puterea caloric inferioar a benzinei
Se mai adopta conform recomandrilor:
Coeficientul de utilizare a cldurii:

Masa molara a combustibilului:

Aerul minim necesar arderii a 1 kg de combustibil:


Cantitatea de aer necesara arderii:



Cantitatea de ncrctura proaspt, raportata la 1 kg combustibil:



Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete pentru <1:


Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii:


Caldura specifica molara medie a amestecului initial:
PROIECT CCMAI 1
21



Caldura specifica molara medie a gazelor de ardere pentru <1:

*T
z

[kJ / kMol K]
Caldura specifica degajata de arderea incompleta:


Temperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie de gradul doi:


=>






=>

=>




PROIECT CCMAI 1
22



Rezulta =>



(kJ / kMol K)
Presiunea la sfarsitul arderii se calculeaza cu relatia:


(N/m
2 )

Tinand cont de rotunjirea diagramei:

coeficient de corectie a presiunii


N/m
2


Gradul de crestere a presiunii va fi:


Se adopta coeficientul politropic al destinderii

Presiunea la sfarsitul destinderii rezulta:


PROIECT CCMAI 1
23

(N/m
2)

Temperatura la sfarsitul destinderii:



5.3. Parametrii principali ai motorului

Se adopta urmatoarele valori:
- coeficientul de rotunjire a diagramei:

- randamentul mecanic:

(tabelul 9, pag 228, Motoare pentru tractoare si autovehicule)
Presiunea medie a ciclului:



Presiunea medie indicata



Randamentul indicat al motorului:

PROIECT CCMAI 1
24


Presiunea medie efectiva:


Randamentul efectiv al motorului:

Consumul specific de combustibil:


5.4. Dimensiunile fundamentale ale pistonului

Se adopt raportul de cursa - alezaj: (S/D)

Capacitatea cilindric necesar:


Se determin alezajul i cursa:







PROIECT CCMAI 1
25



Viteza medie a pistonului:






Cilindreea totala a motorului:


[L]
Puterea litric:














PROIECT CCMAI 1
26

5.5. Dimensiunile pistonului





















alezajul cilindrului


lungimea pistonului (0.8...1.5)D


lungimea mantalei (0.5...1)D


inaltimea de compresie (0.55....0.85)D


inaltimea de protectie a segmentului de foc


D 84.155 =
PROIECT CCMAI 1
27

grosimea flancului (0.045...0.055)D


grosimea flancului primului segment (1.5....3.5)


grosimea capului (0.14....0.17)D

Diametrul capului de piston respectiv diametrul prii inferioare a mantalei se calculeaz n funcie
de jocul pistonului n funcionare.Conform tabelului 12.12 [1, p423], `
c
, fiind jocul n funcionare
ntre cilindru i capul pistonului are valori cuprinse n intervalul:(3....4)10
-3
D, iar jocul n
funcionare dintre partea inferioar a mantalei i cilindru,`
mi
pentru MAS are valori cuprinse ntre:
(0,9...1,3)10
-3
D.
5.5.1. Temperatura pistonului

Pistonul este n permanen n contact cu gazele de ardere, ca atare acesta i va schimba temperatura
n funcie de temperatura gazelor de ardere, variind cu 15...30
0
C pe un ciclu motor, astfel se poate
folosi o valoare medie a acestora. Transmiterea cldurii prin convecie, de la gaze la piston este un
fenomen complex datorit procesului nestaionar la care sunt supuse gazele din camera de ardere i a
numrului foarte mare de parametrii care influeneaz acest lucru
Temperatura maxim a pistonului, t
pc
va fi:


reprezint coeficientul de convecie a transferului termic de al gazele de ardere
ctre piston
reprezint coeficientul de conducie a transferului termic de al gazele de ardere
ctre piston




W/m
2
K
t
pc
T
z
Q
p
A
p
1
o
gpm
D 10
3

+
|

\
|
|
|
.
1.865 10
3
= := K
o
gpm
280 :=
160 :=
PROIECT CCMAI 1
28


Coeficientul de dilatare termic, i coeficientul conductibilitii termice pentru aliaj eutectic de
aluminiu, avnd un coninut de 12% de Si, la temperatura de 20...30
0
C, au urmtoarele valori[tabel
12.7, [1], p.419]:












La pistoanele pentru MAS, se urmrete descrcarea termic a primului segment care are o tendin
mai mare la cocsare. n acest sens, pentru a orienta fluxul de cldur nu numai ctre primul segment
se racordeaz larg capul pistonului la regiunea port segmeni cu o raz de 0,05...0,1D
5.5.2. Dimensionarea canalelor pentru segmeni
Segmenii utilizai au urmtoarele dimensiuni[3]:

[mm]
- grosimea segmentului de foc

[mm]
- grosimea segmentului de compresie

[mm]
- grosimea segmentului raclor
PROIECT CCMAI 1
29


Pentru dimensionarea nlimilor canalelor de segmeni se ine cont de jocurile acestora n canal.
La MAS jocurile axiale variaz ntre 0,03 i 0,13 mm, valorile mai mari fiind pentru segmentul de foc.
innd cont de acestea nlimile canalelor pentru segmeni vor fi:


5.5.3. Verificarea pistonului

Relaiile pentru verificarea i valorile admisibile ale mrimilor calculate sunt urmtoarele:
Efortul unitar radial la extremitatea capului piston:


Valoarea admisibila pentru aluminiu este (200...300daN/cm
2

) i ntre (250....600daN/cm
2
)pentru
aliaje de aluminiu avnd modulul de elasticitate (0,8...0,9*10
6
daN/cm
2
)

la temperatura de 0
0
C i
(0,6...0,7*10
6
daN/cm
2
)

la temperatura de 400
0
C
Efortul unitar n seciunea A-A:
Aria seciunii A-A este:








[mm]
[mm]
[mm]
h
cs1
h
s1
0.1 + 2.6 = :=
h
cs2
h
s2
0.07 + 2.02 = :=
h
cs3
h
s3
0.04 + 2.54 = :=
PROIECT CCMAI 1
30

Presiunea specific pe manta











<< 10

PROIECT CCMAI 1
31

6. Reparare. ntreinere. Evaluare
6.1. NTSM

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor
Ordinul Nr.140/18.04.1995
Organizarea locului de munca
-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotate cu
utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate
-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in
spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite platforme tehnologice . Aceste
platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-
prejmuite
-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor
fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate
-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de
temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii
-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare
curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor
-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de
exhaustare,in stare de functionare
-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si
reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la
parametrii proiectati
-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind
instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile
referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice
-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in
buna stare
-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de
ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive
speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor
PROIECT CCMAI 1
32

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare
-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de
sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice
-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate
masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu
-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi
depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau
ingropate
-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe
care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi
accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de
taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop
-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea
maririi cuplului
-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor
necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau
la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o
treapta de viteza)
Repararea autovehiculelor
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate
de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de
lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si
combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre
conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba
montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea
lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in
acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei
PROIECT CCMAI 1
33

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat
pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea
autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in
locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie
de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face
numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de
siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat
acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi
conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe
tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de
munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice
asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese
sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale
pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor
cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute
prin proiectul de constructie.
PROIECT CCMAI 1
34


BIBLIOGRAFIE
1. Blc Gavril, Fabricarea i repararea autovehiculelor, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2013
2. Belcin Ovidiu, Organe de maini. Elemente constructive n proiectare, Ed Risoprint, Cluj-
Napoca, 2011
3. Bobescu Gheorghe, .a., Motoare pentru automobile i tractoare. Vol.3, Ed. Tehnica-info,
Chiinu, 2000
4. Burnete Nicolae i alii, Automobile, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2000
5. Grunwald Berthold, Teoria, calculul i construcia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Ed.
Didactic i pedagogic, Bucureti, 1980
6. Rakosi Eduard, Ghid de proiectare a motoarelor cu ardere intern de automobile, Ed.
Politehnium, Iai, 2004