Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit
Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse
de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter,
preia o parte din energia degajata in urma arderii combustibilului
La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de baleiaj,
prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura
organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru
Raspunsurile b) si c) sunt complementare
2) La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este:
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu
Constructie cu cap si manta separate;
Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela
3) Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza
La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a
realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului;
La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a
realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a
realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor.
4) Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin
Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului;
Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal;
Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter;
Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.
5) Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste
In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica;
In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru;
6) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este
transmis prin tija pistonului pozitia 1 este
Presetupa tijei;
Conducte de racire exteriore;
Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat
de agentul de racire;
Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.
7) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt
conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in
peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in
peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in
peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in
peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera.
8) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt
conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie;
eventualele scapari sunt drenate din camera
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie;
eventualele scapari sunt drenate din camera 6;
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie;
eventualele scapari sunt drenate din camera 6;
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie;
eventualele scapari sunt drenate din camera 8.
9) Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este
solicitata la:
Comprimare de forta de inertie a maselor n miscare alternativa
periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la ntindere datoritfortei maxime de presiune a gazelor
periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la forfecare datorita fortei maxime de presiune a gazelor
Forfecare de forta de inertie a maselor in miscare alternativa
periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor
10) Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza cu notatiile din figura CC 2
si cu
-numrul canalelor si
11) Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la comprimare, atunci tensiunea de
comprimare in sectiunea periclitata A-A (datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din
figura CC 2, cu
relatia:
-numrul canalelor si
13) Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor
o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor din figura, cu relatia:
, care genereaza
14) In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:
Capul pistonului;
Segmentii;
Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta;
Capul de cruce.
17) Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta:
18) In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub
actiunea reactiunii din partea cilindrului la:
Forfecare;
Intindere;
Strivire;
Incovoiere.
19) Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:
20) La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al
primului segment (segment de foc), are tendinta:
De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru reducerea inertiei maselor in miscare
alternativa;
22) In figura CC 6:
1-fusta pistonului;
4-surub pentru asamblarea cupei de racire;
2-set de inele de etansare;
23) In figura CC 7:
2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea pistonului;
6- canal de ulei; 7- surub;
2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce;
1- capul pistonului; 5- tija bielei.
24) Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:
Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.
25) Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:
27) Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este:
Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu patratul raportului presiunilor maxime.
31) Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru aceasta, segmentul:
Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare
decat cel in stare montata;
Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai
mare decat cel in stare montata;
Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic
decat cel in stare montata;
Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie.
32) Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este:
Egal;
Mai mare;
Mai mic;
Nu este nici o legatura intre cele doua marimi.
34) Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in
36) Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii
elastice) si este produsa de:
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare alternativa;
Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor;
Forta normala ce apasa pistonul pe camasa.
37) Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj
(forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este:
Tija pistonului;
Blocul coloanelor;
Mecanism de ungere a camasii;
Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.
39) Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate rigleta:
40) Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este:
Folosit numai la motoarele in 2 timpi;
Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu
abur cu piston;
Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa;
Numai cu patina bilaterala.
41) In figura CC 11:
42) Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig.
CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:
Presiune de contact;
Incovoiere
Forfecare
Strivire
43) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera;notand cu
forta normala maxima cu care patina este apasata pe glisiera si cu
44) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera;notand cu
si
forta normala maxima, respectiv minima cu care patina este apasata pe glisiera si cu
inaltimea patinei,
aceasta tensiune, pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extrem, deoarece forta normalisi schimba semnul pe durata
rezistenta admisibila :
47) Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel
de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii calcului la
flambaj:
Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c;
Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c;
Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane;
Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane
La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre
rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;
La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre
rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre
rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
49) In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:
51) Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand valoarea fortei de ntindere
se calculeze inaltimea
a acestei sectiuni,
53) In figura CC 16
, sa
5-piciorul bielei
3-tija bielei
4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei
Sistem de ungere si de racire al pistonului
54) In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi
maneton:
55) Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona:
Intr-un plan normal la planul cotului;
n zona de uzura minima;
La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului;
In partea opusa ambielajului.
57) Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se
face:
Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica, inferioara
turatiei minime a motorului;
Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica
superioara celei maxime de functionare a motorului;
Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a
motorului;
Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale.
58) La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este:
72 grd RAC; 36 grd RAD;
72 grd RAC; 72 grd RAD;
72 grd RAC; 136 grd RAD;
72 grd RAC; 90 grd RAD.
63) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru
foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:
Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de
manivela mare);
Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie;
Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe
partea interioara a bratului, ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice;
Toate cele de mai sus.
64) Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare, in care
fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig. CC
20):
si
sunt diametrle
65) Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea seciunilor fusurilor palier si maneton, datde
relatia
, in care
si
este:
Pozitiva;
Negativa;
Nula;
Infinita.
66) Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si
maneton (notata cu ) prezinta:
67) Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui
cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se
descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a
arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie;
5-prezinta complicatii tehnologi
1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive;
1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative;
1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative;
1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative.
68) Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform
pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat ca mai jos:
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada
si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima;
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa
creasca si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea
caruia se obtine si presiunea maxima;
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada
si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima;
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada
si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se
obtine si presiunea minima.
69) Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o
lungime cat mai mica, aceasta prezentand:
Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin
cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea
suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea
suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea
suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii.
70) In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru
antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu:
a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de
tensionare a bolturilor; f-buloanele de prindere a celor doua parti;
a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti; d-caneluri; e-canal pentru cheia de
tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul;
a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de
tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul;
a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; d-buloanele de prindere a celor doua parti; e-canal pentru cheia de
tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul.
Lagarul axial;
Volantul.
72) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta abscisa punctelor de
intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei proprii de gradul intai sau doi
corespunztoare pulsatiei excitatiei de ordin armonic
73) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte
verticale trasate cu linie continua:
Incovoiere
Incovoiere si torsiune;
Intindere si torsiune;
Torsiune
75) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25,
putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton:
;
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta
;
si
.
76) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si
CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele
Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt:
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului
de ungere, in care sectiunea este cea mai sigura;
Constante in raport cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in
planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului
de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului
de ungere, in care este nul.
79) In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care se cere
valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:
Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas corespunzator supapei de lansare pozitionata
central;
Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata
central;
Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator injectorului pozitionat central;
Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor.
80) Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte:
3-ferestre de evacuare;
2- ferestre de baleiaj;
Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare;
5- clapeti de aer de baleiaj; 6-clapeti pe traseul de gaze.
86) Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:
87) In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa de mare;
Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire;
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul;
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa tehnica.
88) Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de
fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii:
3;
4;
1;
7.
89) Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:
Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in rama de fundatie;
7;
5;
8;
1.
99) In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de
montaj, respectiv la:
O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara;
O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara;
Ambele la o intindere suplimentara;
Ambele la o comprimare suplimentara.
Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata central in chiulasa, camasa
avand practicate ferestre de baleiaj;
Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare;
Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, injector central si ferestre de admisie si evacuare
practicate la partea inferioara a camasii;
Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de evacuare.
Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a agentului de racire in jurul
insertiilor sediilor de supapa;
Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa concentrice;
Toate cele de mai sus.
105) Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile
urmatoare sunt corecte:
1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-bloc; 4-spatiu pentru ungator; 5-spatiu
superior de racire din bloc;
6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legatura intre 5 si 8; 8-spatiu
inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central
de scapare a gazelor;
11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie spre ferestrele de
baleiaj; 13-brau de etansare; 14-orificii si canale de ungere; 15-inel al spatiului de racire;
Toate cele de mai sus.
106) Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile
urmatoare sunt corecte:
108) Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din
figura si cu metiunea ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima de ncovoiere este data de
relatia:
109) In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC
39,a are particularitatile:
Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este eliminata si inlocuita printr-o cutie
de tabla subtire, in care se colecteaza uleiul;
Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie;
Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul cilindrilor fiind insurubat pe fata
superioara a carterului;
Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru cuzinetii lagarelor arborelui
cotit intampina greutati;
Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in care carterul si placa de
fundatie se realizeaza din elemente de otel turnate, sudate intre ele si imbracate tot prin sudura
cu table;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
111) In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
112) O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a blocului, carterului si placii de fundatie din
piese distincte este reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin urmatoarele elemente:
Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c, carterul este format dintr-o serie
de suporti prinsi cu suruburi pe placa de fundatie deasupra fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata
superioara, la blocul cilindrilor;
Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda formata din doua talpi: placa de fundatie si blocul
cilindrilor, legate intre ele prin montanti in planul cuzinetilor lagarelor palier;
Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare, pentru inspectarea articulatiilor
mecanismelor motoare;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
113) O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie,
toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-brat arbore cotit; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita
strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-supapa de siguranta carter;
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-supapa de siguranta carter; 11-stif blocare
piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13- rama de fundatie;
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita
strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter;
7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-suruburi capac superior
lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter.
115) O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie,
toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care
14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al
deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;
14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-opritor al deplasarii axiale a patinei; 18-laina
ghidare patina pe directie axiala; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;
14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie radiala; 18-opritor al
deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie axiala;
14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al
deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala.
116) In figura 41:
Normal axat;
Normal dezaxat;
Ambele variante anterioare si cu cap de cruce;
Ambele variante anterioare si cu piston flotant.
Motoarelor in V;
Motoarelor in stea;
Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;
Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti.
130) Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta:
Cu piston flotant;
Cu piston flotant si excentricitate
(mecanism normal dezaxat);
Cu piston flotant fara
excentricitate (mecanism normal);
Cu cap de cruce fara
excentricitate (mecanism normal).
132) Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:
Existenta cate unei manivele
pentru fiecare cilindru si baleiaj in
echicurent;
Existenta a cate trei manivele
pentru fiecare cilindru si baleiaj in
echicurent;
Existenta a cate doua manivele
pentru fiecare cilindru si baleiaj in
contracurent;
Existenta a cate trei biele pentru
fiecare cilindru si baleiaj in bucla.
prin relatia:
;
;
;
.
135)
Notnd cu
poziia manivelei la un moment dat, cu timpul n care este parcurs acest spatiu unghiular si cu
arborelui cotit, atunci aceasta din urmeste datde relatia:
viteza unghiulara
136) In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:
Acceleratia normala (centripeta);
Acceleratia normala (centrifuga);
Acceleratie normala si unghiulara;
Acceleratii nule (indiferent de tipul
acestora).
137) Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:
De la axa de rotatia la punctul
mort interior;
De la axa de rotatia la punctul
mort exterior;
De la punctul mort interior la cel
exterior;
De la punctul cel mai de sus al
traiectoriei butonului de manivela
la cel mai de jos.
138) Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston
De la axa de rotatia la pozitia sa
momentana;
De la punctul mort interior la
pozitia sa momentana;
De la punctul mort exterior la
pozitia sa momentana;
De la punctul cel mai de sus al
traiectoriei butonului de manivela
la pozitia sa momentana.
139) Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:
? din cursa pistonului;
dublul cursei pistonului;
? din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului.
140) Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este:
1/2 din cursa pistonului;
Dublul cursei pistonului;
? din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului.
141) Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este
Nula, obtinuta la punctele moarte;
142) Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:
O cursa intreaga;
1/2 din cursa;
Dubul cursei pistonului;
Mai mult de 1/2 din cursa pistonului.
143) Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:
Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela;
Lungimii finite a bielei;
Lungimii infinite a bielei;
Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale.
144)
Notand cu
, coeficientul de alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale manivelei pentru care viteza pistonului
nregistreaza valori extreme (maximsi minim) sunt:
.
145) Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este maxima/minima se stabileste
atunci cand:
Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte;
Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare;
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima;
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima.
148) Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:
Maxima;
Minima;
Indiferenta de valoarea vitezei;
Extrema (maxima sau minima).
149)
Valoarea coeficientul de alungire a bielei
este:
;
;
;
.
150) Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:
Pistonul la punctul mort interior;
Pistonul la punctul mort exterior;
Pistonul la punctele moarte;
Pistonul la ? din cursa.
151) Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:
Forta de presiune a gazelor;
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare de translatie;
Momentul motor.
.
156) Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
157) Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
.
158) Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
.
159) Viteza aproximativa a pistonului este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
;
;
-turaia, sa se
164) Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.
165) Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor n miscare de
rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt:
, iar a manetonului
;
;
;
.
166) n figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie. Pentru cea aferenta bratului, se
calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia urmatoare, tinnd cont de pozitia centrului de masal bratului
, de raza
;
;
.
169) Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:
170) Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:
Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau;
Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton;
Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare;
Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
171) Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta
centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca:
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima;
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima;
Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula;
Prima forta este nula.
172) Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:
25% la picior si 75% la cap;
75% la picior si 25% la cap;
100% la cap;
25% la picior, 25% in tija si 50% la cap.
173) Fie un MAC naval pentru care se cunosc urmatoarele caracteristici geometrice si functionale: raza manivelei R[m],
lungimea bielei L[m], turatia n [rot/min]. Sse determine expresia acceleraiei
de rotatie a manivelei.
.
174) Pentru determinarea centrului de masal bielei unui motor cu functionare in patru timpi prin metoda cantaririi se utilizeaza
o masa aditionalnotata cu
determine
, masa bielei
si masa
Sa se
175) Presupunand cunoscute marimile: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia motorului n[rot/min], sa se determine
forta totala aplicata in articulatia pistonului, dacse cunosc suplimentar: masa grupului piston mp[kg] si a bielei mb[kg], raportul
al maselor bielei aferente pistonului, respectiv manetonului, presiunea pmax din cilindru pentru unghiul max. Se va neglija
presiunea din carter.
176) Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de inertie a
maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte:
Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa;
Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in cilindru;
Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor;
Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie.
177) La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul
fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:
Ramane constant;
Este egal cu raportul turatiilor;
Este egal cu cubul raportului turatiilor;
Este egal cu patratul raportului turatiilor;
.
179) Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au rolul:
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie;
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie;
De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in
acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier;
De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie.
;
.
;
.
.
182) Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
;
;
;
.
183) Componenta din biela a fortei rezultante este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
.
184) Componenta normala a fortei rezultante este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
;
;
N= T ctg;
.
185) Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:
Proportionala cu viteza pistonului;
Proprtionala cu deplasarea pistonului;
Invers proportionala cu acceleratia pistonului;
Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat.
188) Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista
momentele de ruliu (rasturnare) sunt:
Multiplu de opt;
Multiplu de patru;
Diferite de multiplu de opt.
Diferite de multiplu de patru.
190) Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al
momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei:
191) Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al motorului policilindri se afla in relatia:
Primul este mai mare decat al doilea;
Sunt egale;
Primul este mai mic decat al doilea;
Nu se poate face nici o comparatie intre ele.
192) Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in
relatia:
Primul este mai mare decat al doilea;
Sunt egale;
Primul este mai mic decat al doilea;
Nu se poate face nici o comparatie intre ele.
194) Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin micsorarea momentului de
inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa
de rotatie;
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de inertie
al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor mecanismelor motoare.
[Nm], conform figurii DIN 6. Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit
196) Distributia manivelelor n jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte, n functie de
numarul de cilindri, dat de relatia:
;
.
197) In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de
simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:
Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC;
Numarul de cilindri este par;
Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul arborelui cotit (planul central de simetrie);
Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort
interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere.
198) Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de
aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre variantele
anterioare conduce la o distributie uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim de
aprinderi consecutive in aceeasi linie:
Prima;
A doua;
A treia;
Niciuna.
199) Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din punct de vedere
al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:
1-2-3-6-5-4-1;
1-2-4-6-5-3-1;
1-5-3-6-2-4-1;
1-5-4-6-2-3-1.
200) Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-42-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1;
1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu sigma=3 (incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de
aprinderi consecutive pe acelasi maneton) si q=1 (distributia uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri,
exprimata prin numarul de aprinderi
A doua;
A patra si a sasea;
A doua, a treia, a patra si a sasea;
Prima, a doua, a patra si a sasea.