Modul A

1. Energia termică produsă într-un motor cu ardere internă se transformă la ieşire în:

a)    Energie internă;

b)   Entalpie;
c)    Putere calorică;
d)   Energie mecanică.

4. Care dintre formulările următoare este cea corectă pentru descrierea realizării ciclului motor:

a)    Echipamentul mobil al motorului;

b)   Procesul de transformare a energiei chimice conţinute în combustibil, prin care se produce
forţa necesară antrenării mecanismului motor;
c)    Numărul de pistoane aferente motorului policilindric;
d)   Echivalentului mecanic al căldurii.

6. În motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere şi evacuare sunt

realizate prin:

a)    Două rotaţii ale arborelui cotit la motorul în patru timpi;

b)   Două curse de destindere la motorul în patru timpi;
c)    cursă la motorul în doi timpi;
d)   Două curse ale pistonului la motorul în doi timpi.

11. Pistonul motorului în patru timpi execută patru curse în timpul:

a)    Fiecărei rotaţii a arborelui cotit;

b)   Fiecărul ciclu de funcţionare;
c)    Efectuării a două cicluri motoare;
d)   Fiecărei semirotaţii (180oRAC) a arborelui cotit.

 
18. Procesul de baleiaj la motorul în patru timpi se produce:

a)    Începând cu ultima parte a cursei de evacuare şi continuând în prima parte a celei de
admisie;
b)   Numai în ultima parte a cursei de admisie;
c)    Numai în perioada iniţială a injecţiei de combustibil;
d)   Începutul cursei de destindere.

19. La motorul în doi timpi procesul de baleiaj începe:

a)    Atunci când pistonul trece prin p.m.e.;

b)   În ultima parte a cursei de destindere;
c)    Atunci când pistonul trece prin p.m.i.;
d)   În partea de început a cursei de destindere.

21. În motorul diesel în patru timpi supapa de admisie se deschide:

a)    Înainte de p.m.i. şi se închide după p.m.e.;

b)   După p.m.i. şi se închide după p.m.e.;
c)    Înainte de p.m.i. şi se închide înainte de p.m.e.;
d)   După p.m.i. şi se închide înainte de p.m.e.

32. Procesul de admisie la motoarele în patru timpi se continuă şi după terminarea cursei de
admisie deoarece:

a)    Supapa de evacuare se închide cu intârziere;

b)   Supapa de admisie se deschide în avans;
c)    Coloana de încărcătura proaspăta are o anumită inerţie;
d)   Gazele de ardere sunt evacuate datorită presiunii din cilindru mai mari decât cea din
colectorul de evacuare.

 
59. În motorul diesel, combustibilul este aprins datorită:

a)    Unei bujii;

b)   Injectoarelor;
c)    Temperaturii de la sfârşitul comprimării;
d)   Creşterii temperaturii apei de răcire cilindri.

68. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă, referitoare la jetul de combustibil injectat în
cilindru:

a)    Cu cât fineţea pulverizării este mai mare, cu atât penetraţia jetului este mai mare;
b)   Cu cât fineţea pulverizării este mai mare, cu atât penetraţia jetului este mai mică;
c)    Fineţea nu are nici o legătură cu penetraţia jetului;
d)   Cele două caracteristici sunt identice.

96. Dacă gazele evacuate din cilindrii motorului ajung direct în turbina de supraalimentare,
atunci turbina este:

a)    Alimentată la presiune constantă;

b)   Alimentată la presiune variabilă;
c)    Caracteristică sistemului turbocompound.
d)   Antrenată de motor.

Modul B

14. Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanţa parcursă de piston:

a)    De la axa de rotaţia la punctul mort interior;

b)   De la axa de rotaţia la punctul mort exterior;
c)    De la punctul mort interior la cel exterior;
d)   De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivelă la cel mai de jos.

 
16. Valoarea maximă a deplasării pistonului mecanismului motor normal este:

a)    ½ din cursa pistonului;

b)   dublul cursei pistonului;
c)    ¼ din cursa pistonului;
d)   Egală cu cursa pistonului.

19. Atunci când manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat:

a)    cursă întreagă;

b)   ½ din cursă;
c)    Dubul cursei pistonului;
d)   Mai mult de ½ din cursa pistonului.

Modul C

2. La motoarele în doi timpi de puteri mari, pistonul prezintă o:

a)    Construcţie unitară, dintr-o singură bucată, executată din fontă;

b)   Construcţie unitară, dintr-o singură bucată, executată din aluminiu;
c)    Construcţie cu cap şi manta separate;
d)   Construcţie monobloc cu articulaţie sferică pentru conexiunea cu biela.

22. Bolţul pistonului este organul care are următorul rol funcţional:
a)    Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fără cap de cruce;
b)   Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;
c)    Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fără cap de cruce;
d)   Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.

40. Soluţia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:

a)    Este impusă de necesitatea străpungerii bolţului capului de cruce pentru fixarea tijei
pistonului;
b)   Nu este necesară, atunci când tija pistonului este prevăzută cu o flanşă, fără ca bolţul
capului de cruce să fie străpuns;
c)    Se realizează pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;
d)   Este aleatoare.
 

69. Chiulasa este organul motorului care îndeplineşte rolul:

a)    Etanşează partea superioară a cilindrului şi preia forţa de presiune a gazelor, pe care, prin
intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor;
b)   Crează spaţiul în care evoluează fluidul motor, ghidând pistonul în mişcarea sa rectilinie
alternativă;
c)    Etanşează carterul motorului, nepermiţând trecerea gazelor de ardere în acesta;
d)   Închide cilindrul la partea inferioară.

Modul D

2. Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:

a)    Supapele de admisie;

b)   Carburator;
c)    Ferestrele de evacuare;
d)   Injector.

11. Subsistemul de combustibil înaltă presiune (de injecţie) realizează:

a)    Pregătirea combustibilului înainte de pompa de injecţie;

b)   Alimentarea separatoarelor de combustibil;
c)    Alimentarea tancurilor de serviciu;
d)   Introducerea combustibilului în cilindri la momentul şi cu parametrii necesari bunei
funcţionări a motorului.

21. Cele două condiţii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzătoare a motorului
diesel sunt: livrarea unei cantităţi suficiente de lubrifiant şi:

a)    Cifra cetanică;

b)   Punctul de curegere;
c)    Vâscozitatea la temperatura corespunzătoare;
d)   Calitatea uleiului.

 
37. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă referitor la sistemul de ungere al mecanismului
motor:

a)    Are tanc de compensă;

b)   Are tanc de circulaţie;
c)    Are valvulă termoregulatoare în circuit;
d)   Are răcitoare în circuit.

42. Pentru reţinerea impurităţilor din lubrifiant, se utilizează filtre fine, montate:

a)    Înainte de răcitoarele de ulei;

b)   După răcitoarele de ulei, datorită debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mări
exagerat dimensiunile;
c)    Indiferent, înainte de intrarea în motor;
d)   Înaintea pompelor de circulaţie ulei.

53. Tancul de compensă al unuia dintre subsistemele de răcire în circuit închis cu apă tehnică
este localizat:

a)    În poziţia cea mai înaltă din subsistem;

b)   În poziţia cea mai de jos;
c)    La nivelul paiolului din compartimentul de maşini;
d)   Indiferent în ce poziţie.

95. Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

a)    În cursa de admisie;

b)   În cursa de comprimare;
c)    În cursa de destindere;
d)   În cursa de evacuare.

98. Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor
principal reversibil trebuie să asigure următorul număr de lansări consecutive:

a)    6;
b)   8;
c)    10;
d)   12.