Sunteți pe pagina 1din 2

Suprafata 413.

488 Km
Adancime medie 1.271 m
MAREA NEAGRA
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sudestica si Asia mica care
scalda tarmurile !omaniei pe o lungime de 24" #m$ %crainei$&urciei si 'ulgariei. (rin sistemul de
stramtori 'osforMarea Marmara)ardanele comunica cu Marea Mediterana$ iar prin stramtoarea
Kerci cu Marea de A*o+ , mare care repre*inta de fapt o ane-a a Marii Negre. Are in linii mari
forma o+ala si tarmuri putin crestate .cu e-ceptia peninsulei /rimeea0$ iar in partea de nord+est are
numeroase limanuri. (latforma continentala este foarte e-tinsa$ mai ales in nord+est$ apoi
adancimile cresc$ a1ungand in regiunea centralsudica la 2.42" m.
2n Marea Neagra se +arsa numeroase flu+ii mari$ ca3 )unarea$ Nistru$ 'ug$ Nipru$ !ioni$
Ki*il2rma# si de aceea salinitatea ei este sca*uta .in medie 2422
o
5
44
0 in comparatie cu cea a
oceanului planetar.
&emperatura medie anuala in sectorul romanesc este de 612."
o
/$ depasind cu 2
o
/
temperatura medie a aerului. 2arna temperaturile scad destul de mult$ 7at frec+ent +anturile de nord
+est care pro+oaca +aluri mari foarte periculoase pentru na+igatie. 2n iernile mai reci$ in *ona litorala
nordica Marea Neagra ing8eata. Su7 influenta +inturilor se formea*a un curent circular$ diri1at de
linia tarmurilor$ care$ datorita (eninsulei /rimeea$ se impart in doua ramuri inc8ise3 estica si +estica.
%n curent de suprafata transporta prin 'osfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea
Mediterana9 in adancime se formea*a un curent copmensator$ care transporta in sens contrar ape cu
salinitate mare. )in cau*a lipsei de circulatie +erticala$ la adincimi mai mari nu patrunde suficient
o-igen si predomina 8idrogenul sulfurat.
2n Marea Neagra traiesc circa 1."44 de specii de animale$ in special ne+erte7rate$ pesti
.dintre care au mare importanta economica scrum7iile$ palamida$ 8amsiile$ sta+ri*ii si in special
sturionii$ cu specii care e-ista numai in Marea /aspica$ in Marea Neagra si in mai mica masura$ in
Marea Mediterana3 morunul$ nisetrul si pastruga0$ delfini si c8air cate+a foci in regiunea /apului
/aliacra .'ulgaria0.
)in cele mai +ec8i timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul
careia populatia 7astinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. 2ncepind din
sec. al :222lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci .care o numea (ontul Eu-in0 au
intemeiat un numar de orase .(8anagoria$ Kimmeri#e$ Apolonia (ontica$ Mesem7ria$ ;dessos$
/allatis$ &omis$ <istria$ &=ras$ ;l7ia$ /8ersones$ &8eodosia$ (anticapaion$ )ioscurias$ (8asis$
&rape*unt$ Sinope$ <eracleea (ontica$ etc.0 care au a+ut un important rol economic$ politic si
cultural contri7uind la gra7irea procesului descompunerii comunei primiti+e la trii7urile locale.
)upa e-peditia lui (ericle in (ont .437 i.e.n.0 un rol preponderent in +iata economica a 7a*inului
Marii Negre la a+ut orasul Atena. Mai tar*iu$ in anul 88 i.e.n. regele (ontului$ Mitriade al :2lea$
Eupator$ de+enise carmuitorul sau aliatul tuturor tri7urilor si popoarelor din 1urul Marii Negre .cu
e-ceptia 'itiniei0$ repre*entand o amenintare serioasa pentru influenta romana in ;rient. >a mi1locul
secolului 2 i.e.n.$ 'ure7ista$ conducatorul statului dac incepator$ sia intins stapanirea asupra tarmului
stang al Marii Negre$ cuprins intre Nistru si Apollonia (ontica. )o7rogea a fost cucerita de romani si
inclusa in pro+incia Moesia in anul 4? e.n. orasele de pe litoralul do7rogean al Marii Negre ./allatis$
&omis si <istria0 au intrat astfel in stapinirea !omei$ cunoscand o noua perioada de inflorire
economica si culturala .perioada romana0. )ominatia romana in 7a*inul Marii Negre a fost
continuata de cea romano7i*antina .in secolele 2: , :22 e.n.0$ care$ pentru asi mentine stapanirea
drumurilor comerciale din Marea Neagra$ a tre7uit sa infranga ri+alitatea statului iranian al
Sasani*ilor$ iar apoi pe cea a cne1ilor rusi. )upa cucuerirea /onstantinopolului de catre cruciatii
apuseni .12440$ pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut 2mperiul de la &rape*unt. )in aceeasi
perioada a inceput si patrunderea negutatorilor geno+e*i si +enetieni$ care pana la cucerirea turceasca
siau instituit monopolul comercial in 7a*inul Marii Negre. >a sfarsitul secolului al @2:,lea$
inceputul secolului al @:lea$ Marea Neagra constituia 8otarul estic al Moldo+ei si al &arii
!omanesti. )upa caderea /affei$ trecerea /rimeei su7 su*eranitatea turceasca .147"0 si caderea
/8iliei si a /etatii Al7e in mana turcilor .14840$ aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in
stapanirea 2mperiului ;toman. 2n urma ra*7oaielor rusoturce din secolele @:222 , @2@$ stapanirea
turceasca sa restrans continuu$ pana ce$ in urma primului ra*7oi 7alcanic$ in 1A12$ stapanirea asupra
tarmurilor Marii Negre de catre statele ri+erane a capatat apro-imati+ configuratia actuala.
Marea Neagra este o importanta cale na+iga7ila$ legand regiunile ri+erane cu Marea
Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar.
(rincipalele porturi3 /onstanta$ ;desa$ <erson$ &uapse$ No+orossiis#$ (oti$ 'atumi$ &ra7*on$
Sinop$ :arna$ 'urgas.
>itoralul Marii Negre constituie o importanta *ona 7alneoclimatica9 dea lungul sau
de*+oltat numeroase statiuni de renume international3 Mamaia$ Eforie$ Mangalia$ Balta$ Soci$
Su8umi$ 'atumi$ :arna.
>itoralul romanesc al Marii Negre pre*inta aspecte diferite. 2n nord$ de la gura de +arsare a
7ratului Musura si pana la /apul Midia .cca. 1"4 #m0$ tarmul este 1os$ pe alocuri insta7il$ nisipos$ cu
dune si cordoane litorale$ cu pla1e largi. >a sud de /apul Midia pana la granita cu 'ulgaria$ tarmul
este inalt si a7rupt .fale*a0$ sapat in loess si depo*ite sarmatice$ pre*entand numai din loc in loc pla1e
.Mamaia$ Agigea$ Eforie Nord si Eforie Sud$ /ostinesti$ Mangalia0. Cale*a a fost amena1ata prin
talu*e de +erdeata si diguri. (la1ele litoralului romanesc al Marii Negre prin e-punerea lor estica si
prin nisipul fin$ sunt foarte cautate in Europa.
/lima litoralului romanesc al Marii Negre este temperatcontinentala$ cu usoare influente
marine. :ariatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii .74
84 de *ile de +ara0. (recipitatiile atmosferice sunt foarte +aria7ile si se produc la inter+ale mari
.444 , 744 mm annual0. :ecinatatea marii si a uscatului fa+ori*ea*a formarea 7ri*elor. >itoralul
romanesc al Marii Negre este supus iarna +iscolului .+anturile de nordest0. )ea lungul litoralului se
pot deose7i doua nuante climatice3
la nord de /apul Midia$ e+aporatii puternice *iua .)elta )unarii si /omple-ul
!a*elm0$ care asigura ume*irea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
la sud de /apul Midia$ regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter
marin mai pronuntat9 +ara$ temperatura aerului este mai co7orata decat in nord$ iar
iarna este mai ridicata.
'2'>2;D!AC2A 3
EEE.descopera.net

S-ar putea să vă placă și