Sunteți pe pagina 1din 4

Delta Dunarii

Formare, aezare, Suprafa :


Inainte de a drui Mrii Negre apele sale, Dunrea brzdeaza pmnturile a opt ri europene, de pe cuprinsul crora adun mii de aflueni, dintre care 120 mai importani. ria!ele cantiti de material detritic, colectat si purtat in suspensie de apele marelui flu"iu, se depun in aproprierea locului de "rsare, deoarece #n Marea Neagra absena mareelor, precum si e$istena unor cureni litorali slabi nu asigur indepartarea depozitelor. %onfiguraia actual a Deltei Dunari este rezultatul unui proces de zeci de mii de ani care a condus la acoperirea cu alu"iuni a unui "ast golf si aproape a unuei lagune. &uprafaa ei este de apro$imati" '() 000 *a., #ntre care 1+0 000 *a. pe teritoriul fostei .,.&.&. si )+) 000 *a. pe teritoriul ,omniei. In aceast zona s-au format, de-a lungul timpurilor, grinduri si ostroa"e, bali si grle, s-au raspndit stuful si alte plante iubitoare de ap, dar si impuntoarea padure de ste.ar. Delta Dunari alcatuie!te partea cea mai de rasarit a ,omniei si totodata partea cea mai .oasa a reliefului sau. /oriunile ei de uscat 0 numite grinduri 0 reprezint numai 1+1 din suprafaa deltei, restul fiind format din portiuni ml!tinoase, lacuri, brae si grle.

Braele Dunri :
Dunarea #si desface braele #n trei brae principale, primul dintre ele desprindu-se la /atlageanca 2),' mile amonte de 3ulcea4. 5ici se afla %eatalul %*ilia 2ceatal 6 denumire turceasc pentru birfucaie4. In a"al de 3ulcea 2',' mile4 se afla %eatalul &f. 7*eorg*e. %ele trei brae poart cantiti diferite de apa 2%*ilia (81, &ulina 121 si &f. 7*eorg*e 2014. 9stroa"e : ;etea 2%*ilia si &ulina4, %araorman 2&ulina si &f. 7*eorg*e4, Drano" 2&f. 7*eorg*e si comple$ul ,azim-&inoe4.

Dinamica Deltei Dunrii :


Delta Dunrii nu este nu numai cel mai nou pmnt al rii, dar si o regiune in continu prefacere si dez"oltare, deoarece apele Dunri transport anual o mare cantitate de alu"iuni, parte din ele depunandu-se pe teritoriul deltei< restul, de"ersandu-se in mare, contribuie la inaintarea deltei spre larg, asa cum se intampla la gurile bratelor %*ilia 2unde s-a format o mic delt secundar4 !i &f. 7*eorg*e 2unde a aprut insula &acalin4. In suprafaa Deltei, specialisti includ si comple$ul lagunar ,azim-&inoe 2de cca 88 000 *a.4, care are totu!i caracteristici diferite : suprafete mari de apa 2=) 000 *a.4 si o salinitate mai ridicata de ct a apelor flu"iale 2intre 0,' 0 ( g>l4.

Vegetaie si Fauna :
In Delt, pretutindeni s-a dez"oltat o flor ac"atic "ariat si dens. In lacurile deltei se intlnesc formaiuni specifice numite ?plaur@, o asociaie de plante ac"atice a caror rdcini se impletesc cu stuful si alctuiesc o ?saltea@ plutitoare a"nd cca 1 metru grosime. %ursurile bratelor principale sunt insoite adesea de o perdea lat 2cca +00 metri4 de salcii, in timp ce pe grinduri s-au dez"oltat paduri cu esente tari 2ste.ar, frasin, .ugastru4, cea mai interesanta fiind padurea ;etea, monument al naturii. Aauna deltei, deosebit de bogat, cuprinde peste +00 specii de psri ac"atice, dintre care =) migratoare 0 precum cormoranul, pelicanul, strcul, lapatar fluierarul, lebda, gsca si raa salbatica. /opasuri mai fac aici sitarii, raele polare si cocorii. Aauna deltei cuprinde si numerease specii de pe!ti 2nisetrul, morunul, cega, scrumbia, crap, !alu, !tiuca, etc.4 precum si o serie de manifere 2lupul, mistrei, "ulpi, iepuri, "idre, nurci, bizam, etc.4.

Rezervaii naturale :
/entru ocrotirea acestor specii, mai ales acelora de a a, zone din Delta Dunarii 2totalizand )0 000 *a.4 au fost declarate rezer"atii naturale< cele mai importante se afla la : ,osca-Bu*aio"a, pe ostro"ul ;etea, unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani 2/elicanus onocrotalus4 din Curopa< la /erisor-Datoane, in estul ostro"ului Drano", unde cuibaresc lebedele 2%Egnus olor4< pe grindul /eriteasca 0 ;ea*o"a, in comple$ul ,azim&inoe, unde traiesc specii de pasari maritime. C$ista de asemenea o serie de refugii de cuibarit ca insula /opina pentru califarul alb 23adorna ;adorna4 si califarul rosu 2asarca teruginea4< sarat le de la Murigol pentru piciorong 2Fimantapus limanlopus4< la 7olo"ita pentru egreta mare 2Cgreta alba4 si lopatar 2/latalea lencorodia4< plaurul de la %alica pentru ciocanters 2,ucur"irostra a"asetla4, etc.

Informatii Turistice :
C$cursiile in Delta Dunari se desfasoara, de obicei, pe bratele &ulina si &f. 7*eorg*e, pe o serie de canale care leaga aceste doua brate in zona estica a deltei, ca si pe Dunarea Gec*e, traseu initial al bratului &ulina, care descria un M larg intre milele H si 1H.

Braul Sulina :
%unoaste cea ma intensa na"igatie deoarece el a fost regularizat si adancit 2intre anii 1880 - 1H024, asigurandu-i-se o adancime minima de =,+2 m, ceea ce a permis accesul na"elor maritime pana in portul 3ulcea, 7alati si Braila. De-a lungul lui se intalnesc urmatoarele puncte de interes turistic : cabana Ilgana, situata pe malul stang al canalului, la mila +2, in fata satului /artizani. Ca are o capacitate de )0 locuitori si constituie punctul de plecare in e$cursii cu lotcaa spre lacurile : 3ataru si ;unguletul. 9stro"ul Maliuc, o insula de H00 *a. 5flata spre malul stang al &ulinei, la mila 2=, pe care s-a construit un *otel turistic si s-au amena.at casute. 3ot aici functioneaza o statiune de cercetari stiintifice pentru "alorificarea potentialului economic al deltei, in special pentru "alorificarea stufului. /unct de plecare spre laciIurile Aurtuna, /apadia, Blacanestii Mari. 7orgo"a 2mila 224 mic sat pescaresc pe malul drep al canalului. In apropiere se afla lacul 7orgo"a, bogat in peste 2crap, somn, s.a.4 loc de cuibarit al gastelor salbatice si gasda unor coloni de

egrete si tiganusi. %risan, asezare pescareasca lunga de peste = Jm., centrul sau aflandu-se in dreptul milei 1+. /e malul stang se inalta un obelisc in amintirea inaugurari canalului &ulina pentru traficul na"elor maritime. &atul a fost inzestrat cu cu un *otel 2;ebada4, si cu casute, precum si cu o cabana a 5sociatiei generale a "anatoriloer si pescarilor sporti"i. /unct de plecare in e$cursii pe Dunarea "ec*e 2spre satul Mila 2+4, spre bratul &f. 7*eorg*e, canalul %araorinan. &ulina unicul oras al deltei cu functie de port la Marea Neagra, este o asezare "ec*e, mentionata inca din anul H'0 e.n. de %onstantin /orfirogenetul. In sec. 5l K 0lea, localitatea era amintita sub numele &ulina, ca scala, iar in sec. 5l KIG 0lea ca loc de popas pentru corabiile geno"eze< *otel, pla.a pe tarmul mari, c*ei pitoresti de-a lungul caruia se insira edificii "ec*i< punct de plecare spre padurea ;etea 2la nord4, spre lacurile ,osulet, ,osu, /uia, ;umina 2la sud4 prin canalele,osu-Impertita si ,osu-I spre bratul &f. 7*eorg*e.

Braul Sf !"eorg"e :
;ung de 10' Jm., cu numeroase meandre ofer cltorului pri"eli!ti de neuitat< este str.uit de dealurile 3ulcei. De-a lungul lui se afla Nufaru 2Jm. 1004 sat pescaresc cunoscut #nc din sec. K 0lea sub numele de Derisla"a. In "atra lui s-au descoperit sarcofage si monede romane. Ma*mudia 2Jm. 8)4, port pe malul drept la inlimea celor ' coline, Bestese. In apropriere, ruinele ceti &also"ia din epoca romano-bizantina. zlina 2Jm. ()4, inportant centru pescaresc, pe malul stang. In apropiere, lacurile zlina si Isaco". Musig*iol 2Jm. 'H4, comuna a!ezat pe malul drept, lnga lacul anonim. ;acul Murig*iol, cu ape clorosodice, este fa"orit pe plan local #n tratamentul afeciunilor reumatismale. /e malul lui s-a amena.at un popas turistic. In balile srate din .ur cuibresc psri ocrotite 2piciorangul, ciocintorsul si rata cu ciuf4. In"ancea Mare 2Jm 1(4, a!ezare pe ambele maluri ale braului< in apropiere, zona de cuibrit a cocorilor< g*iolul Belangul 2bogat in a"at4. /e canalul Inucea-,osu se a.unge la ;acul ,osu, iar mai departe in bratul &ulina. &f. 7*eorg*e, localitate de pescuit menionat documentar #nc din sec. KGI 0lea< pla.a la mare. Dona de pescuit sturioni 2durleana maduna4. In faa "rsri in mare se afla dou insulie 2&acaliu4, pe care cuibresc specii rare de psri 2trestasul, gsca cu gt ro!u, raa !uiertoare, raa cu cap negru s. a.4.

Bi#liografie:!"i$ul Turistic al Rom%niei &utor:Ivan !a#riel 'lasa: a I()a B

1HHH