Delta Dunarii cea mai mare si cea mai bine pastrata delta din Europa se afla in Dobrogea, are

re o suprafata de 3.446 de km2, o mica parte aflndu-se in Ucraina. Delta s-a format acolo unde Dunarea se varsa in Marea Neagra, aluviunile depuse de catre apele fluviului marind suprafata deltei cu cte 40 de metri, anual. Lnga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sfntu Gheorghe, si formeaza multe alte canele pe cuprinsul Deltei, inundnd in fiecare primavara si toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.

In urma cu peste 2.500 de ani, Herodot sustinea ca Dunarea se desparte in sapte brate. La 44 de kilometri de coasta Deltei se afla Insula Serpilor, teritoriu revendicat att de Romnia, ct si de Ucraina, care, de altfel, il si administreaza in prezent. Rezervatia se afla in evidenta UNESCO, printre locatiile care fac parte din mostenirea mondiala, datorita celor peste 25 de tipuri de ecosisteme naturale. Aproximativ 2.733 de km2 16 zone sunt protejati prin lege, aici nefiind permise activitati economice. Exista si zone speciale pentru reabilitare ecologica si zone-tampon, unde au loc activitati turistice care sa nu afecteze in vreun fel ecositemul. Istorie Delta a fost, la inceput, un golf al Marii Negre. Aluviunile depuse, de-a lungul a 5.000 de ani, intre cele trei brate ale Dunarii au creat o retea de canale, pruri si helestee. Luciul apei este intrerupt de cte un ostrov acoperit de stufaris si pipirig, liane si lacuri de namol pline de nuferi. Barcile tacute strnesc stoluri de cormorani, lisite si pelicani, care isi fac cuiburile dupa perdelele de stufaris. Reteaua de canale este principalul mod de comunicatie si transport. Lacurile Furtuna, Merhei, Babina, Matita, Gorgova, Uzlina, Lumina, Puiu si Rosu si canalele Sireasa-Sontea, Eracle-Lopatna, Litcov, Dunavat si Lipovenilor duc vizitatorii catre locurile cele mai ascunse ale acestui univers. Din secolul XV, Delta a facut parte din Imperiul Otoman. Tratatul de la Paris din 1856, care a pus punct razboiului din Crimea, a hotart ca, impreuna cu doua judete din sudul Basarabiei,

Delta sa faca parte din Tara Moldovei, formndu-se o comisie internationala care sa se ocupe de lucrarile de navigatie in zona. In 1859, a devenit membra a Principatelor Unite ale Valahiei si Moldovei si, mai trziu, parte a Romniei. Fauna

Delta este casa a peste 1.100 de varietati de plante, 310 specii de pasari si 45 de specii de pesti, toate gasind in numeroasele lacuri si mlastini locul potrivit pentru a trai. Peste 310 specii de pasari au fost catalogate in Delta, dintre acestea facnd parte: 60% din efectivul celor mai mici cormorani din lume, cele mai multe colonii de pelicani albi si dalmatieni, iar in timpul iernii, jumatate din populatia de gste cu piept rosu. Aici vin 80 de specii de pasari, din toate colturile lumii Europa, Asia, Africa, zona mediteraneana pentru a-si depune ouale. Gste cu pieptul rosu, rate cu coada lunga, lebede, pelicani, egrete, btlani purpurii, gste cu fruntea alba, cocori, gste cu picioare rosii sunt doar cteva dintre speciile care poposesc in Delta. De asemenea, aici isi au caminul si unele specii pe cale de disparitie si specii protejate prin lege. Flora Solii vegetatiei bogate din Delta sunt nuferii galbeni si albi care impnzesc apele. Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii de plante, aici aflndu-se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu nenumarate capcane. Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante cataratoare, ca in padurile tropicale. Alte mii de hectare de teren de pe insulele Letea si Caraorman doua rezervatii stiintifice, aflate sub supraveghere stricta sunt acoperite de paduri. Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei, dintre acestea facnd parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru a-si depune icrele. Locuitorii Peste 15.000 de oameni locuiesc in Delta Dunarii, fiind renumiti pentru faptul ca traiesc din pescuit si pentru caiacele din lemn. Ei sunt lipovenii, urmasi ai rusilor care si-au parasit patria in 1772, pentru a evita persecutiile religioase. Canalul Bstroe si ecosistemul

In anul 2004, Ucraina a inaugurat lucrarile la Canalul Bstroe, care se vrea a fi o legatura navigabila intre Marea Neagra si partea ucraineana a Deltei Dunarii. Uniunea Europeana a cerut imediat Ucrainei sa opreasca lucrul la canal, pentru ca acesta deterioreaza conditiile de viata in rezervatia biosferei Delta Dunarii. Partea romna, al carei principal scop este protejarea Deltei, intentioneaza sa dea in judecata Ucraina la Curtea Internationala de Justitie. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate).

Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, in timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane impletite pe trunchiurile copacilor in padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei". Liniste deplina intr-o fractiune de secunda Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait in deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns intr-adevar in paginile unui reportaj din revista National Geographic.

Explorarea Deltei Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere in timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei. Rezervatiile naturale Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon" sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. Puteti ajunge la ele strabatand canale inguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile in care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic in liniste, inchiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei.

Minunile salbaticiei Daca va opriti intr-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc in aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot incerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi insotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot in restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.