Dunarea

Elev: Mihai Octavian

 Dunarea este al doilea ca lungime intre fluviile Europei (dupa Volga), fiind
singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvoraste din muntii Padurea
Neagra (Germania) sub forma a doua rauri numite Brigach si Breg ce izvorasc de sub
varful Kandel (1241m), si se unesc in Donaueschingen (678m) in curtea castelului
Fürstenberg. Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km, pana la
Marea Neagra. La varsarea raului in Marea Neagra s-a format Delta Dunarii .

Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari

(Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania,
Ucraina, Serbia) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena,
Bratislava, Budapesta si Belgrad.

Dunarea are o lungime totala de aproximativ 2.850 de kilometri, este al doilea fluviu din
Europa (dupa Volga) si al 29-lea din lume

Denumirea Fluviului Dunarea

Denumirea data de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai tarziu preluata de
alte popoare, si modificata, devenind Donau in limba germana, Dunaj in limba slovaca,
Duna in limba maghiara,Dunav in limba sarbocroata, Дунав/Dunav; Дунав in limba
bulgara, Дунай (Dunai) in limba ucraineana, Danube in limba engleza si limba franceza
si Tuna in limba turca.
Regimul hidrologic
Din cauza asezarii bazinului hidrografic, la contactul dintre climat temperat-oceanic
si temperat-contintental, regimul hidrologic al Dunarii se caracterizeaza prin existenta
unor importante variatii de nivel si de debit in cursul anului si in decursul timpului. Apele
mari se produc primavara ca urmare a topirii zapezilor si ploilor abundente, in cursul
superior si mijlociu, au loc in lunile martie-aprilie, iar in cel inferior, in mai. Cresterea
debitului are loc din amonte spre aval ( de la izvor spre varsare ): 1.470 m3/s la Passau,
1.920 m3/s la Viena, 5.300 m3/s in defileul Portilor de Fier. Debitul maxim: 15.900 m3/s
(mai 1942) la Ceatalul Ismail. Debitul cele mai mici se inregistreaza toamna si uneori
iarna: 1.250 m3/s la Orsova (12 ianuarie 1954)

Longitudinea Dunarii repartizata pe tari

Dunarea in Romania
Pe teritoriul Romaniei, Dunarea se desfasoara intre Bazias si Sulina pe o lungime de 1075
km realizand granita cu : Serbia, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.Ea strabate tara
noastra numai intre Calarasi si Galati.
La intrare in tara Dunarea “taie” Muntii Carpati, formand un defileu: Defileul Dunarii.
Dunarea aduna cea mai mare parte din reteaua hidrografica de pe teritoriul Romaniei.
Ea intra prin defileul Portile de Fier si se varsa in Marea Neagra printr-o delta.
Cursul inferior se desfasoara pe o distanta de 1.075 km. intre localitatile Bazias si Sulina,
facand granita cu Serbia, Bulgaria ,Republica Moldova si Ucraina. Datorita faptului ca
traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este impartit in 5 sectoare :

 Defileul carpatic (144 km.)

 Sectorul sud-pontic (566 km.)
 Sectorul pontic oriental cu balti (195 km.)
 Sectorul predobrogean (80 km.)
 Sectorul deltaic (90 km.)

Dunarea la varsare
In apropiere de orasul Tulcea, Dunarea se desparte in cele trei brate: Chilia, Sulina si
Sfantu Gheorghe, prin care isi varsa apele in Marea Neagra.

Canalul Dunarea-Marea Neagra

Flora

Delta are o biodiversitate uimitoare, aproape 5 500 de specii, dintre care 1839 de
plante. Vegetația Deltei Dunării este preponderent specifică zonelor umede, 78% fiind
reprezentată de stuf, rogoz, papură, pipirig, salcie pitică. Este de menționat faptul că, în
Deltă se găsește cea mai întinsă zonă compactă de stuf din lume, având o suprafață de
1750 km². Pe grindurile fluviale speciile cele mai întâlnite sunt arbori și arbuști, plopul
alb, plopul negru, cătină, tufe de mure, etc. Pe marginea canalelor putem întâlni o
varietate de nuferi, albi sau galbeni, care sunt spectaculoși în perioada de înflorire, între
lunile iunie și septembrie. Tot în arealul rezervației se găsesc și două plante carnivore,
aldrovanda și otrățelul de baltă.

  Un loc aparte în flora Deltei îl ocupă Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi
rezervații naturale din România și cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Peisajul
de aici este unul deosebit, unde pâlcurile de pădure alternează cu dunele de nisip, formate
cândva pe fundul mării. Predomină stejarii, unii dintre ei cu vârste de peste 300 de ani. În
pădure se mai pot întâlni și peste 10 specii de orhidee, dar și o specie de liană ce poate
ajunge până la 25m.

ciuma apei
 stuf

papura

Stejar

salcie
FAUNA
Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună preponderent
reprezentată de pești, amfibieni, reptile și păsări.
Noaptea răsună de zgomotul amfibienilor, aici găsindu-se nu mai puțin de 10
specii, printre care: broasca râioasă verde, broasca de lac mare, broasca râioasă brună,
buhaiul de baltă sau brotăcelul de copac.
Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133 de specii, dintre care
66 se întâlnite doar în apele saline: hamsia, calcanul sau stavridul; 54 de specii trăiesc în
apele dulci: somnul, linul, bibanul, crapul, avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc
și în apele sărate și în cele dulci: sturionii (păstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia
etc.
În ceea ce privește mamiferele prezente în arealul Deltei, găsim 54 de specii, care
pot fi întâlnite preponderent în zonele mai izolate de uscat sau în cele mlăștinoase. Dintre
acestea amintim: hermina, câinele enot, bizamul, vulpea, vidra, nurca europeană, pisica
sălbatică, mistrețul, castorul etc.
  Cu siguranță cel mai mare spectacol oferit de Deltă este cel dat de păsări, nu mai
puțin de 331 de specii. Dintre acestea aproximativ 130 sunt migratoare. Pe lângă păsările
mai cunoscute și mai comune care pot fi regăsite aici (diferite specii de rațe și gâște,
stârci, egrete, lebede, cormorani, pescăruși și alte păsări specifice zonelor umede), în
Deltă se întâlnesc și specii mai rare și mai puțin prezente în alte zone din România, cum
ar fi țigănușul, lopătarul, ciocântorsul, piciorongul, alături de specii mai rare de gâscă
cum ar fi gâsca cu gât roșu (50% din populația mondială), specii rare de răpitoare sau
cormoranul mic (60% din populația mondială).
 Pelicanii sunt cu siguranță cele mai emblematice păsări ale Deltei și există aici două
specii: pelicanul comun, mult mai răspândit și pelicanul creț. În urmă cu 100 de ani,
pelicanul era o specie comună pe tot cursul inferior al Dunării. Astăzi însă, aproape
întreaga populație cuibăritoare a pelicanului comun se regăsește în Deltă, peste 18 000 de
indivizi. Vine la noi în migrație, în lunile calde și iernează pe o suprafață ce se întinde din
nord-estul Africii și până în India. Se hrănește de cele mai multe ori în grupuri mari,
alături de cormorani cu care fac echipă la pescuit. Poate mânca aproximativ 1kg de pește
pe zi.
Dacă pelicanul comun are un penaj roz-gălbui, pelicanul creț are preponderent tonuri de
gri deschis. Denumirea îi vine de la penele crețe de pe cap, formate în perioada de
reproducere. Este puțin mai mare decât pelicanul comun și poate atinge peste 3 m cu
aripile întinse. Este cea mai mare pasăre de la noi din țară. Pelicanul creț este mult mai rar
decât cel comun, populația cuibăritoare fiind de doar aproximativ 500 de indivizi.
In apa- bune inotatoare cu penjaul impermeabil

Pelican

rata salbatica

lebada
PE mal-pasari cu cioc si picioare lungi

Egreta

Barza

Starcul
 Reptile

Vipera de stepa Soparla cenusie

Testoasa dorogeana
Pesti – se intalnesc pesti care traiesc in apele curgatoare ale Fluviului Dunarea cat
si in ape statatoare

Crap Stiuca-peste rapitor

Salau

Scumbie de Dunare- vine doar pt reperoducere

Mamiferele- atat in mediul acvatic,dar preponderent in cel terestru

Sobolanul de apa

Vidra

Cainele enot-pe cale de disparitie

Arii protejate
Delta Dunării cuprinde 20 de zone strict protejate, care însumează o suprafață totală de
peste 50 000 ha, reprezentând aproximativ 9% din arealul total al rezervației. Cele mai
importante dintre acestea sunt: Roșca – Buhaiova, Sărături – Murighiol, Insula Popina,
Periteașca - Leahova, Grindul Lupilor și Chituc, Insula Ceaplace, Pădurea Letea și
Caraorman, Lacul Nebunu, Sacalin – Zătoane, Lacul Belciug etc.

 Roșca - Buhaiova (9 625 ha) este caracterizată de un complex de bălți și lacuri, în

prezent aici adăpostindu-se cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa.
 Sărături Murighiol (87 ha) adăpostește o colonie de piciorong, ciocântors, rață cu
ciuf și alte specii limicole.
 Insula Popina (98 ha), formată pe lacul Razelm, adăpostește pe lângă speciile de
păsări migratoare care cuibăresc aici și singurul păianjen veninos din România,
văduva neagră sau miriapodul gigant.
 Periteașca - Leahova (4 125 ha) reprezintă un loc de popas și hrănire pentru gâsca
cu gât roșu, pelicani, rațe și călifari. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase, Insula
Bisericuța, lacurile Leahova Mare și Mică, Periteașca și Coșna.
 Grindul Lupilor (2 075 ha) nu se referă neapărat la specia din titlu, singura specie
carnivoră mai mari de aici fiind șacalul auriu. În rest, zona este una de importanță
ridicată pentru reproducerea naturală a speciilor de pești, crap, plătică sau șalău.
 Grindul Chituc (2 300 ha) cuprinde o serie de lacuri mici, care pe timp de iarnă
sunt de o reală importanță pentru păsări.
 Insula Ceaplace (117 ha) este una dintre cele trei locații de pe teritoriul României
care găzduiesc colonii de pelicani creți.
 Pădurea Letea (2 825 ha) este cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, pe
teritoriul acesteia întâlnindu-se mai multe specii rare de orhidee și multe păsări
care preferă zonele terestre și sărăturile.
 Lacul Nebunu (115 ha) oferă condiții optime de cuibărit și hrană pentru mai multe
specii de păsări (stârcul roșu, țigănușul, stârcul galben, stârcul cenușiu, lișița,
corcodelul mic, cormoranul mic).
 Sacalin - Zătoane (21410 ha) oferă condiții prielnice pentru cuibăritul lebedei, iar
insula Sacalin oferă adăpost și loc de cuibărit pentru mai multe specii limicole.
 
Importanta Dunarii pentru Romania
Colecteaza majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea.
Transporta anual cca 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta
importanta deosebita pentru: navigatie, hidrocentrala, piscicultura, furnizand apa pentru
industrie, agricultura, populatie.

Dunarea depune anual 67 milioane de tone de aluviuni in Marea Neagra, fiind

principala artera de comunicatie si sursa energetica datorita hidrocentralelor de la Portile
de Fier I si II. Este furnizor de apa pentru cele mai insemnate sisteme de irigatie din
Campia Romana si Dobrogea.

Portile de Fier

Piscicultura Navigarea pe Dunare

Traseul Dunarii
Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari
(Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania,
Ucraina, Serbia) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena,
Bratislava, Budapesta si Belgrad.

Dunarea pe teritoriul Austriei

Lp’iokhh ffgtrfjuh unde riurile Brigach (stinga) si Breg
(dreapu76tt6gffcvvvv

Dunarea pe teritoriul Bulgariei

Dunarea pe teritoriul Croatiei

Dunarea la Novi Sad (SERBIA)

Belgrad

Germania
 Dunarea la Passau-Germania

Dunarea la Ingolstadat-Germania

Cazanele Dunarii -Romania